2,852 matches
-
bigot, gândirea sa nemaiputându-se desprinde din dogme și prejudecăți.) „Dorințele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru orice alt lucru.” (Platon) Omul supărăcios Îmbătrânește repede. (Suspiciosul nu știe de glumă, bănuindu-i pe toți de rele intenții față de sine: „Cugetul bun e cea mai bună pernă”.) Câinele care latră mult aduce lupul la oi. (Lauda de sine exagerată, departe de a aduce simpatii, provoacă, dimpotrivă, antipatii.) Abia s-a ridicat pe picioare și vrea să alerge În trap. (Lipsa de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Părinți - copii" Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă. Unde nu e pisică, șoarecii steag ridică. (Când sunt lăsați de capul lor, copiii Își impun regulile.) Consecințele delăsării În educație le vor suferi sigur părinții: „Adeseori, mustrarea de cuget pentru ce n-ai făcut e mai chinuitoare decât aceea pentru ce ai făcut” (N. Iorga). Oamenii seamănă mai bine cu timpurile În care trăiesc, decât cu părinții lor. (Așa se explică multe dintre neînțelegerile sau conflictele dintre părinți și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
grecii antici au Întruchipat soarta tragică a lui Oedip, care, ca și Sisif, a trebuit să ia mereu pe umeri bolovanul crudului său destin și să-l poarte ca pe o fatalitate.) „Singurul dușman de care nu poți scăpa e cugetul tău, care te știe și te osândește.” (N. Iorga) Cine râde de altul se zugrăvește pe sine. Cine râde de altul o face fie dintr-un sentiment necontrolat de superioritate personală, fie dintr-un sadism moral care-l face să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tău, toți cu mâna-ntinsă ceu*”; „Un Dumnezeu dă și zece iau”. De aici și remediul: „Roagă-te lui Dumnezeu și muncește tot mereu”.) Mărturisirea adevărului Îți dă liniște. (Mai mult chiar, Îi redă unei conștiințe Încărcate sentimentul demnității pierdute: „Cugetul bun e cea mai bună pernă”.) „Oricine a trăit astfel Încât conștiința lui să nu-l poată Învinui de nimic simte o mulțumire vie, care-l face fericit.” (R. Descartes) Ultimul regret nu folosește la nimic. (Să regretăm atât timp cât se mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pentru a fi Încălcate”.) „Reputațiile dobândite pe căi necinstite se schimbă În dispreț.” (Vauvenargues) știința Învinge neștiința, nu păcatele. (De unde rezultă că accesul la moralitate este liber pentru oricine: un ignorant În domeniul unei științe, dar bine educat poate avea cugetul curat, și invers: un bun cunoscător al unei științe poate trăi În păcat.) „Ia seama la cel ce vorbește În interesul altuia, făcându-l pe al său.” (B. Garcian y Morales) Când e prost aplicată, virtutea Însăși devine viciu. (Orice
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a văzut și el o deosebire Între „păcatul cu gândul” și „păcatul cu fapta”: „Altfel nu s-ar mai face distincție Între Înfrânare și desfrânare, n-ar mai fi nevoie de două cuvinte. Înfrânatul se poate să fie necurat În cuget, dar nu trece la fapte. Teologii occidentali au evidențiat că a voi să ucizi pe cineva nu e totuna cu a-l ucide. Cine-și propune să dea de pomană nu e aidoma celui care efectiv dă. Raționamentul: «de vreme ce păcatul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
străfulgerat de-avânturi nemaipomenite ca să răsufle liber Dumnezeu În mine...” (Lucian Blaga, Vreau să joc) Μ Lui Constantin Noica, acest filosof al limbajului, Îi datorăm una dintre definițiile cele mai plastice date vreodată actului de creație: „Sunt trei trepte ale cugetului, parcă. În orice caz, sunt trei trepte ale creației, căci orice creație Începe de la ispită, trece printr-o iscodire a lucrului, pe toate fețele, și se Împlinește Într-o iscusire. Cine nu face trecerea de la ispitire la iscodire și apoi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
orfelinate și au recurs la modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente ce terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt apărute „la marginea societății, sfidând regula generală și incriminând majoritatea”, ele reprezintă o „realitate dureroasă” și promovează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
martie 1936 și până în aprilie 1940. Din martie 1937 poartă subtitlul „Literară-socială”. Redactori sunt Constantin Gh. Popescu și Octavian Ruleanu. Cu numărul 1/1938, apar completări în subtitlu: „Editată de Astra, despărțământul Satu Mare”. Revista se vrea a fi „tipar și cuget românesc”, promovând „scrisul cinstit” și „gândul curat”, „puse în slujba unui ideal național”. Rubrici permanente: „Încrestări”, „Dări de seamă”, „Răboj”, „Cărți-reviste”. Apar versuri, unele republicate, de Petre Dulfu, Octavian Goga, Radu Stanca, Igor Block, Em. Papazissu. Secțiunea prozei e reprezentată
AFIRMAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285196_a_286525]
-
film de propagandă, antifascist și anticomunist, dar nu este deloc artă contemplativă...” Alături de „Cronica literară”, apar și alte rubrici permanente: „Cronica plastică” și „Cronica muzicală”, susținute de Mira Simian-Baciu, „Cronica măruntă”, dedicată mai ales revistelor exilului („România” din Buenos Aires, „Îndreptar”, „Cuget românesc”, „Caete de dor”), dar rezervând un spațiu și aniversărilor sau comemorărilor, „Cronica socială”, „Idei, oameni, fapte”, „Ultima oră” și „Bibliografie”. M.P.-C.
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
în Țara Bârsei și în Crișana și câteva poeme în proză. Dintr-o nouă călătorie în Banat trimitea lui C. Beldie epistole cu impresii, care sunt date la iveală în „Ideea europeană”. A mai colaborat la „Flacăra”, „Cuvântul liber” și „Cugetul românesc”. Succesul însemnărilor publicate în presă sub titlul Scrisori bănățene a determinat-o pe autoare să le strângă într-un volum dar, chiar în ajunul apariției lui, în urma unei crize pasionale, ea și-a luat zilele. Mai târziu, în 1946
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
vrea un basm și Primăvara, publicând apoi proză și versuri într-o altă revistă școlară, „Ghiocei” (1934). Studiile de filologie începute la Universitatea din Iași în toamna lui 1934 le-a abandonat pentru a urma Facultatea de Drept. Colaborează la „Cuget moldovenesc”, „Pagini basarabene”, „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene” (1936-1940) și „Jurnalul literar” (1939). În martie 1938 se căsătorește cu Eusebiu Camilar, iar în anul următor intră ca stagiară în Baroul de Iași. Placheta Poezii, apărută în 1943, este singura culegere antumă
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
a limbii literare românești. Această problemă este abordată în ultimă instanță în sutele de studii, comunicări și articole, semnate și cu pseudonime, printre care se numără I. Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, studii apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc”, „Cum vorbim”, „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ateneu
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
vodă Lupu, miniat pe un hrisov din 22 martie 1660, hrisov descoperit de cercetătorul Florin Marinescu în Arhiva mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos 15. Acum patru ani am văzut cel de-al doilea act de la Miron Barnovschi pe coperta revistei „Cugetul“ de la Chișinău 16. Apoi, cu ajutorul domnului profesor Ioan Caproșu, am obținut o fotografie de la Arhivele Naționale din Chișinău, fotografie pe care a făcut-o cercetătorul Ion Negrei 17. • Veronica Vasilescu, Ornamentația și miniaturile documentelor din Țara Românească până la Constantin Brâncoveanul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
89. • Petronel Zahariuc, Florin Marinescu, O manifestare neobservată a moștenirii bizantine în diplomatica medievală moldovenească și câteva note despre biserica mănăstirii Golia, sub tipar în volumul Fețele puterii, coordonator Dumitru Năstase, Iași, Ed. Universității „Al. I. Cuza“, 2004, p. 557-579. • „Cugetul. Revistă de istorie și cultură“, nr. 1-2, 1999, Chișinău, coperta 1 verso. • Amândurora le mulțumesc și pe această cale. Prin acest act, cu data de 12 decembrie 1627 (emis după numai trei zile față de celălalt), Miron Barnovschi dăruiește mănăstirii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lozova (Chișinău). A fost deputat în Sfatul Țării din partea preoțimii basarabene. În momentul arestării, la 31 august 1940, Baltaga împlinise vârsta de 79 de ani (Colesnic, Sfatul Țării, p. 54; Elena Postică, Deputații Sfatului Țării represați în anul 1940, în „Cugetul“ (Chișinău), nr. 5-6, 1992, p. 92-98). • Născut în 1885 în satul Costești (Chișinău). Fost deputat în Sfatului Țării și Parlamentul român. A fost arestat pe 25 august 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 61; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sinuciderii și confruntat, în fața foii albe, cu sentimentul dureros al inutilității oricărei filosofii, naratorul elaborează, sub semnul figurii tutelare a lui André Malraux, un adevărat decalog împotriva neantului: „Să te așezi temeinic într-o perfectă ordine interioară. Să-ți păstrezi cugetul neclintit, ca pe o armură de săbii cu vârful în sus. Să te refuzi tuturor superstițiilor care cultivă monștri. Să nu accepți să-ți intre în celula existențială nici una din spaimele de milenii ale omului. Să crezi neșovăit că viața
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
al Universității din Roma (1942-1946). După război se stabilește în străinătate. În 1949 este chemat la Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires, unde înființează Catedra de filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie, din 1965 va fi director al Institutului de Filologie Romanică, sub auspiciile căruia editează revista „Románica
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
director al Institutului de Filologie Romanică, sub auspiciile căruia editează revista „Románica” (1968-1973). A colaborat la numeroase reviste din România și din străinătate: „Revista critică”, „Arhiva”, „Cercetări istorice”, „Diplomatarium italicum” (Roma), „Studii italiene”, „Însemnări ieșene”, „Tempo” (Milano), „Suflet românesc” (Roma), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), „Filología” (Buenos Aires), „Logos” (Buenos Aires), „Revue des études roumaines” (Paris), „Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile umanisticii, autoritate internațională indiscutabilă în
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
formă de articole, cea mai mare parte a acestor texte au fost reunite în volumul Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare. I. Studii istorico-filologice (1974). Pe aceeași linie relevă, într-o serie de articole din „Cuget românesc” (1952-1954), Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor, evidențiind rolul de factor cultural catalizator al „latinilor orientali”. Preocupat în mod deosebit de marile personalități enciclopedice congenere (Cantemir, Odobescu, Hasdeu), are norocul să descopere vasta corespondență a lui B. P. Hasdeu
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
apărute în periodice, vor constitui substanța unei culegeri de legende, Ceasuri sfinte (1921), traduse în românește de autoare. D. colaborează cu proză și articole la ,,La Revue roumaine”, ,,Éclair des Balkans”, ,,Lumina”, ,,Ideea europeană”, ,,Convorbiri literare”, ,,Dimineața”, ,,Lamura”, ,,Calendarul povestirii”, ,,Cugetul românesc”, ,,Tribuna nouă”, ,,Căminul”, ,,Orizontul” ș.a. A tradus din scrierile lui Krishnamurti cartea La picioarele învățătorului (1924). La întoarcerea din India, unde participase la un congres de teosofie și unde îl cunoscuse pe Krishnamurti, se îmbolnăvește pe vas și moare
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
și artistic”, „Freamătul”, „Poezia”, „Viața Basarabiei”, „Hyperion”, „Frize”, „Meridian”, „Litere”, „Gând”, „Junimea literară”, „Luceafărul” (Timișoara), „Nenufar”, „Viața românească”, „Gând românesc”, „Pagini basarabene”, „Festival”, „Front literar”, „Pasărea albastră”, „Gazeta femeilor”, „Domnul de rouă”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Făclia”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Cuget clar”, „Lumea”, „Comuna”, „Patria”, „Gazeta cărților”, „Universul literar”, „Meșterul Manole”, „Prepoem”, „Orizonturi” (Galați), „România literară”, „Veritas”, „Convorbiri literare”, „Jurnalul” (București), „Seara”, „Luceafărul” (București), „Flacăra”, „Pan”, „Studio Teatrul Național”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața”, „Democrația”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Veac nou” ș.a. Debutul în
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
H. Libanon și L. Feru, este prezent de-a lungul timpului în ,,Viața românească”, ,,Viața literară și artistică”, ,,Convorbiri critice”, ,,Pagini libere”, ,,Rampa”, „Flacăra”, ,,Conservatorul Brăilei”, ,,Curierul”, ,,Vieața nouă”, ,,Noua revistă română”, ,,Tânărul evreu”, ,,Țara nouă”, ,,Flacăra”, ,,Junimea Moldovei”, ,,Ecoul”, ,,Cugetul liber”, ,,Gândirea”, ,,Luptătorul”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Lumea ilustrată”, ,,Tiparnița literară”, ,,Epoca”, ,,Șantier” ș.a. Traduce versuri de Edwin Markham și Charles Baudelaire. Maghernița veche și alte versuri din anii tineri, întâiul lui volum, fructifică amintirea copilăriei, cu ambianța atelierului de
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
împotriva generației consacrate: „Gândiți-vă numai la descrierile picturale din romanele moarte ale fecundului d. Sadoveanu, la comerțul practicat în stil broșural de d. Petrescu, la cenușa ce-a rămas din Jar-ul d. Rebreanu și veți accepta din tot cugetul avalanșa cărților expuse în vitrini de tineri dezinteresați; veți surâde cu îngăduință eforturilor depuse de tânăra generație, care luptă [...] să distrugă rigidele regule ale tradiției și să fondeze alta, de factură modernistă.” M.Pp.
FLUX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287037_a_288366]