1,817 matches
-
sa exista o „vacanță a «culesului»”. De ea amintește - de asemenea, cu regret - un prozator la începutul deceniului trei: „Nu știu dacă nu este numai o părere, sau dacă e chiar realitatea, că astăzi nu se mai sărbătorește, ca odinioară, culesul viilor. Din anii vîrstei școlare îmi aduc aminte, că aveam pe atunci o vacanță a «culesului»; evenimentul acesta era ridicat adică la însemnătatea celor mai mari sărbători creștinești”1). Sigur, nu era „numai o părere”. în unele locuri, „culesul” își
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
începutul deceniului trei: „Nu știu dacă nu este numai o părere, sau dacă e chiar realitatea, că astăzi nu se mai sărbătorește, ca odinioară, culesul viilor. Din anii vîrstei școlare îmi aduc aminte, că aveam pe atunci o vacanță a «culesului»; evenimentul acesta era ridicat adică la însemnătatea celor mai mari sărbători creștinești”1). Sigur, nu era „numai o părere”. în unele locuri, „culesul” își pierduse veselia încă din primul deceniu, dovadă pagina de mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
odinioară, culesul viilor. Din anii vîrstei școlare îmi aduc aminte, că aveam pe atunci o vacanță a «culesului»; evenimentul acesta era ridicat adică la însemnătatea celor mai mari sărbători creștinești”1). Sigur, nu era „numai o părere”. în unele locuri, „culesul” își pierduse veselia încă din primul deceniu, dovadă pagina de mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în unele locuri, „culesul” își pierduse veselia încă din primul deceniu, dovadă pagina de mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea unei fabrici oarecare. O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu regularitatea monotonă și hursuză a unor mădulare de mașini, nu cu zburdălnicia zgomotoasă cu care niște vioaie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
V. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 293, n. 42. 3. ,,Romanța semnului de întrebare”, în ,,Ateneul cultural”, 2, nr. 15, 1926, p. 250. 4. Soarele melancoliei. Memorii, Ed. Vremea XXI, 2005, p. 295. 5. Opere, p. 221. Vacanța culesului în anul următor apariției poemului „Alean”, un alt băcăuan, Corneliu Budu (Badea Pletea), a scris despre „anii de copilărie”, „la podgorii”, „cu strugurul la gură”. /v. „Alba liniște pustie”, în revista „în ore libere”, 1, nr. 1, noiembrie 1904, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un alt băcăuan, Corneliu Budu (Badea Pletea), a scris despre „anii de copilărie”, „la podgorii”, „cu strugurul la gură”. /v. „Alba liniște pustie”, în revista „în ore libere”, 1, nr. 1, noiembrie 1904, p. 3 1. Ion Gorun, „în vremea culesului”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 168. 2. G. Ranetti, „Culesul viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950. Autorul mai scrisese despre același subiect cu un an înainte, într una din „Cronicile [sale] bucureștene”: „A, negreșit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
podgorii”, „cu strugurul la gură”. /v. „Alba liniște pustie”, în revista „în ore libere”, 1, nr. 1, noiembrie 1904, p. 3 1. Ion Gorun, „în vremea culesului”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 168. 2. G. Ranetti, „Culesul viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950. Autorul mai scrisese despre același subiect cu un an înainte, într una din „Cronicile [sale] bucureștene”: „A, negreșit, nu mai este în vii străvechea veselie. Bachanalele daco-romane ale străbunilor, din vremurile de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
spectatorii în spectacol; faceți-i să fie ei înșiși actori; faceți ca fiecare să se vadă, să se iubească pe sine în ceilalți, astfel ca toți să devină mai uniți". Și în Noua Eloiză există acel faimos tablou al sărbătorii culesului, în care la Clarens, pe domeniul seniorial, "stăpîni, zilieri și servitori" își regăsesc în cîntecele culegătorilor o "agreabilă egalitate" care restabilește "ordinea naturii". "Această reuniune a oamenilor de ranguri diferite, simplitatea ei, ideea de destindere, de înțelegere, de liniște, sentimentul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
-a, „Toamna școlăriță”, în discuțiile pregătitoare ne vom reaminti cu plăcere despre excursia făcută în parc. La ora de matematică se pot efectua cu elevii exerciții și probleme în al căror conținut vom face referire la diferite aspecte ale toamnei: culesul fructelor, plecarea păsărilor călătoare, etc. Aceste cunoștințe vor fi preluate și prelucrate în ora de cunoașterea mediului unde avem ca temă „Anotimpul de toamnă”, iar la ora de abilități practice vom realiza prin lipire lucrarea „Covorașul toamnei” din frunzele strânse
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cântând din vie, Pe cap în coșuri duc amurg. Toți strugurii striviți de soare În raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
reiese destul de clar și din textele anterioare centralizării cultului la templul din Ierusalim: din Ex 23,14-16; 34,18-23 transpare o societate tipic agricolă din perspectiva datelor diferitelor sărbători și aniversări puse în relație cu secerișul sau alte forme de cules al recoltelor, primiții și altele, astfel că apare spontan întrebarea: până la ce punct Israel și Iuda au reelaborat, conștient, idei de origine cananeană legate de fertilitatea (Os 2) solului, a turmelor și cirezilor sau familiei?! În cazul în care se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
calcula exact calendarul lunar, se obișnuia să se mai adauge la prima zi o a doua festivitate. Oricum, s-a păstrat caracterul eminamente agricol al sărbătorii: în timpul celebrării sale se citea Cartea lui Rut ce are ca obiect secerișul și culesul; în plus, în Mișna, în tratatul Biqqûrîm („primițiile”) II,3-6 găsim o descriere detaliată a procesiunii în timpul căreia țăranii duceau primițiile la templul din Ierusalim; acest rit reflectă fidel „mărturisirea de credință” din Dt 26,5b-10a la care am făcut
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ḥag hă’ăsîf (rădăcina ’ăsaf, „a aduna”). Se deosebește de sărbătoarea secerișului deoarece aceasta se referă la strângerea cerealelor (cf. 11.1.a pentru „calendarul agricol de la Ghezer”); „recolta” (ultima) are loc însă la sfârșitul verii și se referă la culesul fructelor și al viei. În Dt 16,13 se vorbește de „rodul ariei”, în ebraică bĕ’åspĕkă miggårnĕkă, cu trimitere directă la treierat care în regiune continuă toată vara întrucât nu există pericolul ploilor. Prin urmare, cu privire la cereale, sărbătoarea marchează
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o sărbătoare fără nume chemată „sărbătoarea lui Yhwh” (o expresie asupra căreia ne vom întoarce; cf. 12.3.a), celebrată cu cântări și dansuri între vii la sanctuarul din Șilo (cf. 6.1.b). Și această sărbătoare avea loc în timpul culesului strugurilor, probabil la sfârșitul său. Deci, pe bună dreptate, aceste două sărbători pot fi așezate în contextul marilor sărbători de toamnă. b) Izvoarele biblice concordă asupra faptului că sărbătoarea recoltei dura o săptămână (Dt 16,15; Lev 23,14). Dar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o adevărată locuință. Acest fapt confirmă presupunerea că obiceiul de a ridica „colibe” e caracteristic mai degrabă într-un mediu cu specific agricol, astfel că sărbătoarea se aseamănă cu cea descrisă în Jud 9 și 21, fiind o sărbătoare a culesului viilor. c) Deci, aluzia la pustiu vrea să justifice doar forma exterioară a celebrării, mutând-o din contextul originar, considerat reprobabil, în istoria sacră. Același fenomen al reîntoarcerii la timpul vieții în cort se verifică și în cultul samaritanilor care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de odihnă, urmată de șase zile de lucru. Obligația odihnei se extinde la cei care locuiesc împreună în aceeași casă și la pământ; un motiv întemeiat pentru a evita aplicarea normei nu poate fi nici măcar urgența efectuării arăturii sau a culesului. a) În cele două recenzii ale Decalogului din Ex 20,8 și Dt 5,12, norma este identică în privința conținutului esențial, dar este extinsă cazuistic, incluzând aproape toate posibilitățile imaginabile într-o societate cu un fundal agricol. Motivațiile propuse de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sociale. Discutăm ceva mai pe larg fiecare din aceste aspecte comune. Diviziunea muncii. O cauză care determină existența rolurilor diferite în orice structură socială este că oricare societate mai complicată decât o societate simplă care se ocupă cu vânatul și culesul, cere o diviziune a muncii ori specializare. Cu alte cuvinte, există o mare varietate de sarcini de executat în societate și este mult mai eficient ca fiecare individ să facă una din ele decât să încerce să le învețe și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care reprezintă modurile în care oamenii rezolvă problema asigurării nevoilor de bază ale vieții: hrana, îmbrăcămintea și adăpostul. Concentrându-ne în principal pe variațiile componentelor structurii sociale, vom examina pe scurt cinci dintre pattern-urile de subzistență primare: vânătoarea și culesul, pastoralismul, horticulturalismul, agriculturalismul și industrializarea (Lenski, G. și Lenski, J., 1982). 4.6.1. Tipuri de structuri sociale Cea mai veche și mai simplă structură socială este cea găsită în societățile de vânători și culegători care sunt cel mai adesea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
urmă. Pastoralismul implică creșterea turmelor de animale domestice și horticulturalismul este bazat pe cultivarea plantelor astfel ca grâul, orezul și alte cereale folosind câteva unelte simple. Aceste pattern-uri de subzistență sunt de departe mult mai productive decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu hrană, dar de asemenea pot furniza un surplus. Aceasta înseamnă că ele tind să fie mult mai mari decât societățile de vânători și culegători, numărând sute și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Fiecare teorie are o anumită contribuție, care ne oferă posibilitatea să înțelegem mai bine schimbarea socială. Teorii evoluționiste. Cercetarea schimbării sociale impune o între-bare fundamentală: Cum ființele umane au trecut de la numeroase societăți mici care se ocupau cu vânatul și culesul la ceea ce astăzi este numit "satul global"? Un răspuns semnificativ îl oferă teoriile evoluționiste. Acestea au avut mulți susținători atât în Europa cât și în America de-a lungul ultimelor două secole (Spencer, Morgan, Durkheim, Parsons). Teoriile evoluționiste se bazează
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
De ce unele țări s-au modernizat înaintea altora? De ce țările lumi a treia nu au urmat pattern-urile țărilor industrializate? Perspectiva pe termen lung ne oferă răspunsuri la asemenea interogații. Bazându-ne doar pe "revoluția neolitică" schimbarea de la vânătoare și cules la agricultură nu găsim nici un motiv să credem că după aceea lumea întreagă putea să se industrializeze în același timp. Realitatea este că unele societăți au evoluat și s-au industrializat, în timp ce altele nu au făcut-o, iar acest lucru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Bobotezei, se toarce câte un fir pe fiecare fus, să nu fie pe a doua zi fusele goale"190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui Soare cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii sorții, în cununa aruncată pe casă sau în cursul râului, simbolizând, astfel, consacrarea destinului, atât în spațiul uman, cât și în spațiul cosmic al aștrilor cerești: "Șoimanul de soare / E puternic mare, / Umblă să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ajungă cunoscut.” („Biblia”) Pentru că atunci cînd nu ne descoperă alții, ne descoperim noi Înșine prin mărturisirile propriei conștiințe. De adevăr n-ai cum să te ascunzi: „Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul” (proverb). * „Adevărul este un fruct care nu trebuie cules, decît dacă este bine copt.” (Voltaire) Insuficient Înțeles, el exprimă mai mult o contradicție. * „Hainele Îl acoperă și-l descoperă pe om.” (Miguel de Cervantes) Doar În puține cazuri, „vestimentația” este În acord cu interiorul sufletesc al celui care o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
transcris cu maximă fidelitate, urmând cele mai exigente reguli filologice de transcriere. Posibilitatea de a face greșeli la transcrierea unui citat s-a diminuat, datorită copiatoarelor. Când citatele se copiau cu mâna, apoi se dactilografiau și se dădeau ulterior la cules În tipografie, se strecurau foarte multe greșeli. Acum avem posibilitatea de a culege citatele de pe foaia xeroxată direct la calculator. Eliminându-se câteva verigi În transcrierea citatelor, se Înțelege că și posibilitățile de a greși sunt mai mici. Oricum, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]