10,969 matches
-
subreprezentați; categoriile sociale ale celor cu profesii liberale și ale oamenilor de afaceri erau suprareprezentate în defavoarea muncitorilor și a funcționarilor; negrii erau subreprezentați etc. Ancheta a continuat cu investigarea reacției receptorilor la mesajele televizuale și a fost confirmată și ipoteza cultivării. Televiziunea cultivă propria viziune despre lume (coerentă, dar deformată) în rândul telespectatorilor, mai ales în cazul celor care abuzează de televizionare. Cercetătorii au construit un indicator, „diferențialul de percepție”, pentru a evalua diferențele dintre micii și marii consumatori de televiziune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de patru ore pe zi, comparativ cu micii consumatori de TV (light viewers), tind „să vadă” lumea prin „ochelarii” televizuali. De exemplu, aceștia percep lumea mai violentă, manifestă un sentiment de insecuritate pronunțat și se tem puternic de criminalitate. „Analiza cultivării” a propus o abordare interesantă (inclusiv metodologic, prin mixul dintre analiza de conținut și anchetă) și aplicabilă (a stat la baza a numeroase alte cercetări) a influenței televiziunii, dar, prin înseși premisele sale, este limitată și ideologizată. Televiziunea este privită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Mai mult, receptorii sunt văzuți ca mai curând pasivi și neselectivi, ceea ce este profund discutabil. O altă limită privește localizarea teoriei, valabilitatea ei mai curând pentru cazul SUA: încercările de a extinde cercetările în afara SUA și de a valida teoria cultivării în alte țări de pe glob nu au fost întotdeauna încununate de succes. În plus, au fost analizate preferențial programele de divertisment în defavoarea celor informative sau de „infotainment” și nu s-a acordat atenția maximă împărțirii și evaluării pe genuri televizuale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență și sentimentul crescut de insecuritate provocat de supraexpunerea televizuală: în mediile unde problema securității personale fusese soluționată, consumatorii mari de televiziune nu mai prezentau un astfel de sentiment de insecuritate și o teamă exagerată față de violența reală. Potrivit „analizei cultivării”, telespectatorii nu sunt expuși influenței directe (mai mult sau mai puțin brutale și nocive) a televiziunii, ci, în cadrul procesului de cultivare, intervin factori de mediere. Chiar dacă influența televiziunii apare ca destul de puternică și se datorează în special supraexpunerii, totuși ea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televiziune nu mai prezentau un astfel de sentiment de insecuritate și o teamă exagerată față de violența reală. Potrivit „analizei cultivării”, telespectatorii nu sunt expuși influenței directe (mai mult sau mai puțin brutale și nocive) a televiziunii, ci, în cadrul procesului de cultivare, intervin factori de mediere. Chiar dacă influența televiziunii apare ca destul de puternică și se datorează în special supraexpunerii, totuși ea nu este absolutizată. Procesul de cultivare presupune două momente importante: 1. învățarea și 2. construirea realității sociale. În faza de învățare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
directe (mai mult sau mai puțin brutale și nocive) a televiziunii, ci, în cadrul procesului de cultivare, intervin factori de mediere. Chiar dacă influența televiziunii apare ca destul de puternică și se datorează în special supraexpunerii, totuși ea nu este absolutizată. Procesul de cultivare presupune două momente importante: 1. învățarea și 2. construirea realității sociale. În faza de învățare intervin factori ca: a. abilitățile intelectuale (dacă sunt reduse, influența tinde să fie mai accentuată); b. capacitatea de concentrare pe probleme esențiale și nu periferice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
încrustat cununii. Aș putea s-ating cu un deget leneș / cearcănul lunii.” În câteva rânduri, A. face profesiune de credință parnasiană. Aceasta se verifică mai ales sub aspectul grijii extreme pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei eului. Or, particularitatea e tocmai exprimarea liberă a afectivității; poetul e un epicureu, un hedonist chiar, care glosează pe tema odei horațiene către Taliarh, încearcă să fixeze clipa în anluminura versului
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
literatură, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Anghelescu, D. Vatamaniuc. Un eveniment notabil în direcția efortului de emancipare de sub tutela ideologiei și de orientare a cercetării pe un teritoriu al profesionalismului îl reprezintă simpozionul Limbajul criticii literare, organizat de Comisia pentru cultivarea limbii române a Academiei RSR în colaborare cu Secția de științe filologice, literatură și arte, la 11 mai 1983. Lucrările acestuia sunt cuprinse în paginile tomului V, 1983-1984: Limbajul critic la o răscruce (Șerban Cioculescu), Tentația paradoxului în limbajul critic
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
deschide cu un Cuvânt înainte, semnat de academicianul profesor Dan Mateescu, în care finalitatea apariției periodicului este bine precizată: „Baza de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu în domeniile etnologiei, istoriei, artei și lingvisticii.” Apar, în conformitate cu profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera lui Lucian Blaga
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
2002. Repere bibliografice: Victor Felea, „Cum învățăm să trăim”, TR, 1978, 22; Sergiu Selian, Un moralist modern, TMS, 1978, 9; Victor Felea, Anchetele reporterului, TR, 1979, 7; Mihai Ungheanu, O evocare lucidă: „Toamna pătimirii noastre”, LCF, 1980, 17; Mihai Stoian, Cultivarea faptului de viață, „Presa noastră”, 1981, 10; Mihai Ungheanu, Vartan Arachelian, „Duminică, după infern”, LCF, 1984, 40; C. S.[tănescu], Ultimul deceniu înainte de comunism, ADV, 1999, 2973. N.M.
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
mai întâi bilunar, apoi, din 15 aprilie 1930, lunar, cu unele întreruperi. Director este V. V. Tilea, iar redactor responsabil - N. Buta. Articolul-program, Cuvânt înainte, semnat cu numele publicației, al cărei subtitlu este „Revistă bilunară de ideologie democratică”, afirmă drept finalitate „cultivarea conștientă a naționalismului organic, singura îndreptățită să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
pastelată la desenul în cărbune. În filigran, se discerne profilul meditativului și al moralistului, cu obsesiile sale cele mai adânci. Carte de poezie fulgurantă, de descripție și de reflexivitate vie, purtând însemnele unei artisticități baroce, având un rol important în cultivarea poemului în proză și a pamfletului, Fantome marchează o dată în evoluția prozei românești. Acest „carnet al unui ieșean” e completat de „carnetul unui fost parizian”, inclus în volumul Povestea celor necăjiți. Evocarea unor personalități (Oscar Wilde, Jean Moréas), schițarea unor
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
alte două portrete: militarul și femeia. „Instituție În afara legilor, dandysmul are legi riguroase cărora li se supun cu strictețe toți membrii, oricare le-ar fi, de altminteri, impetuozitatea și independența caracterului”1. Atunci, specifice dandy-ului „etern” s-ar dovedi „cultivarea ideii de frumos În propria lui persoană”, superioritatea aristocratică a spiritului, adorarea distincției, simplitatea eleganței, originalitatea, plăcerea de a uimi și „orgolioasa satisfacție de a nu fi niciodată uimit”, un cult de sine Însuși exacerbat, spiritul de opoziție și revoltă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Efectele pe care această criză axiologică generală le produce au un spectru enorm: dispariția Încrederii În virtuțile rațiunii și ale științei, explozia iraționalismelor, a filosofiilor „neliniștii”, aventurii, disperării sau izolării, amoralismul, ruperea esenței de existență, exaltarea individualismului, dispariția entuziasmului moral, cultivarea apatiei, a epuizării nervoase, fascinația pentru stările morbide, pentru toate formele agonicului 1. Persoanele (reale sau fictive) care populează această lume „sunt de-a dreptul fascinate de viziunea apusului culturii, de spectacolul tuturor prăbușirilor, cu afinități și predilecții, uneori stranii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
XX: „À rebours a fost o revelație pentru tinerii din vremea mea. Cunoașteți bizara ei idee: ultimul vlăstar al unei vechi familii se Închide Într-o casă pe care și-a construit-o În Împrejurimile Parisului și aici se dedică cultivării extreme a senzațiilor sale. Se Îmbată de parfumuri pe care le-a ales În mod bizar și le-a clasat; Își compune simfonii de lichioruri. Sau adună obiecte curioase, flori rarisime, de care se entuziasmează și se plictisește. Dar, prin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
au Îngrijit mai Întîi, și pe bună dreptate, să-și Înzestreze personajele cu o avere destul de mare pentru a-și putea satisface fără șovăială orice fantezie; apoi, i-au scutit de orice profesie. Ființele acestea nu au altă condiție decît cultivarea ideii de frumos În propria lor persoană, satisfacerea patimilor, simțirea și gîndirea. Au astfel, cînd vor și Într-o foarte mare măsură, timpul și banii fără de care fantezia, redusă la starea de visare trecătoare, nu poate În nici un chip să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau eșecul vor rămâne tipărite în mintea lui pentru mult timp. Psihologia aplicată a sportului se concentrează asupra identificării și înțelegerii teoriilor psihologice și a tehnicilor ce pot fi aplicate în sport și în exerciții, în vederea îmbunătățirii performanței și a cultivării capacităților celor implicați în activitatea fizică . Scopul antrenamentului psihologic este să învețe să se creeze consecvent tensiunea mentală ideală care impulsionează acele calități fizice ce permit sportivilor să dea tot ce este mai bun. Factorul psihologic este hotărâtor în obținerea
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
umană, experiență, nivel tehnologic de ansamblu al economiei, știință și inteligență. Este o combinație rară. Un stat sărac ce-și propune să fabrice un asemenea avion, va irosi resursa într-o nereușită. Este bine ca statele care au în tradiție cultivarea plantelor și creșterea animalelor să se concentreze pe aceste ocupații și nu pe fabricarea avioanelor. Economia și moneda este un joc al resurselor, al valorificării lor și al unui optim posibil, rațional și nu dezirabil. Economia nu se realizează cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lor mistică Împotriva celor din Ibala. Astfel, ei au acumulat o datorie pe care a trebuit să o plătească prin moartea unui membru al propriei comunități. Confruntați cu spectrul autodistrugerii comunității lor, cei din Igamba au anunțat solemn că Încetează cultivarea pământurilor din Ibala, iar cei doi lideri au organizat o ceremonie În onoarea strămoșului lor comun pentru a confirma această Împăcare (A. Harwood, 1995, p. 76). Vrăjitoria apare ca un liant Între evenimente disparate: ea le asociază În lanțuri de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și conștiința acută a propriei inutilități. Ins boem, figură notorie a chefurilor din breasla scriitoricească a anilor ’70, D. scrie la început cu euforie. Dacă prozele volumului de debut mai păcătuiesc prin subțirimea și lipsa de miză a narațiunii, prin cultivarea ludicului absolut, a gratuității nu o dată stupefiante, odată cu Linda Belinda (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și în special cu Galaxia burlacilor (1980) D. se instalează solitar și sigur în cuprinsul prozei fantezist-ironice a generației ’70, cea care a supt
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire (a secera), colligere (a culege), machinare (a măcina). Dăinuirea timp de secole a acestei terminologii agricole este mărturia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
formula "cât se va alege partea lui din câmp, pădure, pășune și ape". Așadar, partea fiecărui membru al obștii nu era "aleasă" de aceea a celorlalți membri ai obștei. Stăpânirile (loturile) fiecărei familii alcătuiau un drept teoretic de participare la cultivarea pământului. Drepturile acestea, la început, egale, devin cu vremea diferențiate pe familii, mai bogate sau mai sărace. Unitatea de stăpânire (parcela) a unei familii din obște se numea delniță (din sl. delo parte) sau, mai ales în Moldova, jrebie (din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
această mărturie, autorizată, rezultă că era posibilă o conviețuire a populației daco-romane cu slavii. În acest timp, slavii instalați în Dacia (nordul Dunării) trăiau în sate și aveau pământuri cultivate-ei cunoșteau agricultura, susține Panaitescu, dar baza economiei lor nu era cultivarea pământului, ci creșterea vitelor, folosite și ca unitate de schimb. Mai aflăm din aceeași lucrare a lui Mauriciu că sunt numeroase triburi slave care nu se înțeleg între ele-unii conducători de triburi se aliază cu romanii. Triburile slave locuiau de-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pildă, creșterea oilor. Păstoritul itinerant practicat exclusiv de păstori însemna pendularea turmelor pentru pășune și în vreme de iarnă. Pentru istoria agriculturii, avea însemnătate creșterea sedentară a cornutelor mici (oilor), specifică majorității populației și care depindea în mare măsură de cultivarea cerealelor și furajelor. În urma cercetărilor arheologice, s-au descoperit oase dar și obiecte și instrumente din practica creșterii animalelor: clopote (tălăngi) de oi, țesale pentru vite, construcții anexe, adăposturi, saivane, grajduri, staule pentru animale din gospodărie. Oasele numeroase descoperite pun
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
texte reprezentative care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale promotorului. Lupta pentru o cultură națională (limbă unitară, „purificată” de elemente nelatine, literatură originală sau traduceri de calitate, învățământ sistematic, predat în limba română) este consonantă cu interesul pentru cultivarea unei literaturi de factură romantică și, în orizont teoretic, a unor principii estetice clasiciste. L.V.
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]