4,292 matches
-
care pot ataca mai multe specii (Fusarium oxysporum f.sp. solani). În cadrul luptei integrate, în vederea prevenirii sau a combaterii eficiente a agenților patogeni trebuie cunoscute toate aceste specializări, rase fiziologice sau forme specializate. 3.3. Epidemiologia agenților patogeni ai plantelor cultivate Epidemiologia este una din preocupările mai vechi ale fitopatologilor care se ocupau cu dezvoltarea populațiilor de agenți patogeni în corelație cu populațiile de plante gazdă, însă ea devine o ramură de știință de bine conturată abia în 1963 după publicațiile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
organe de rezistență prin care după depășirea condițiilor climatice nefavorabile, agenții patogeni își reiau ciclul biologic. Organele de înmulțire vegetativă preluate de la plantele bolnave constituie de asemenea o sursă de conservare a virusurilor, micoplasmelor, bacteriilor și ciupercilor patogene. Plantele perene cultivate cât, din flora spontană, ca și insectele-vectori pot constitui de asemenea rezervoare de organisme patogene ca, virusuri, molicute sau ciuperci parazite. Plantele gazdă intermediare ca cele din ciclul Uredinalelor constituie nu numai un loc sigur de conservare a inoculului ci
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atac al acestei bacterii deoarece Bacillus subtilis, frecvent găsit în solul cultivat cu soia, produce un antibiotic la care Streptomyces scabies este foarte sensibil. Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scăderea frecvenței atacului de Streptomyces scabies. Soiurile de cartof cultivate au o rezistență destul de mare la acest agent patogen, cu excepția soiurilor Desirée și Eba. 4.3.3. Putregaiul inelar al tuberculilor Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. sin. Corynebacterium sepedonicum (Spieck. et Kott.) Scapt. et Burkh. Această boală descrisă în 1914 este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1878) când a fost studiată de M. Woronin în Rusia. Acum ea este cunoscută în toate țările cultivatoare, mai ales în zonele umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă al acestui patogen cuprinde foarte multe specii de crucifere cultivate și spontane. Simptome. Boala poate fi întâlnită în toate fazele de vegetație ale plantelor, fiind ușor de semnalat datorită simptomelor aeriene veștejiri sau îngălbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe rădăcini. Acestea suferă îngroșări care pot fi de 15-30
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produse și de ascosporii eliminați din loculi. Folosirea la semănat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de îngrășăminte pe bază de azot, normele mari de apă la irigare, sunt factori favorizanți ai instalării atacului ciupercii Pyrenophora graminea. Dintre soiurile cultivate soiul Sonora este foarte rezistent, soiurile Dana și Liliana sunt mijlociu de rezistente la această boală iar celelalte Adi, Miraj, Productiv și Precoce sunt sensibile față de acest agent patogen. Soiurile de orzoaică introduse în 2003 Stindard, Suceava sunt mijlociu de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de această ciupercă. În condiții deosebit de favorabile ciupercii, când se depășește PED-ul care este stabilit la o frecvență de 25 % plante atacate, se recomandă tratamente foliare. 5.6.10. Înnegrirea spicelor - Cladosporium herbarum. Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de Gäumannomyces și Pseudocercosporella sau doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau facultativ parazită și produce doar o depreciere calitativă a cariopselor în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și distrugerea resturilor de plante pe care se pot găsi spori. 5.6.12 Pătarea cenușie a frunzelor Drechslera turcica. Boala este frecventă pe porumbul semănat în zone cu climat umed și cald, răspândirea ei fiind condiționată de sensibilitatea hibrizilor cultivați iar pierderile ajung până la 30 %. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene-cenușii mărginite de un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor vegetale sau îngroparea lor în profunzime, limitează atacul patogenului. Între măsurile agrotehnice, remarcăm asolamentul în care roșiile și alte solanacee cultivate nu trebuie să revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria, decât după 4 ani. Dintre soiurile omologate, Unirea și Dacia sunt mijlociu de rezistente la alternarioză. Înainte de semănat semințele se vor trata termic cu apă caldă la 50oC
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
porțiuni mai mici, infestând solul. Agentul patogen Rhizoctonia solani Kühn. este forma sterilă a ciupercii Thanatephorus cucumeris (Frank.) Donk fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de umiditate și de temperatură în sere și solarii, pentru a se crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, ceea ce micșorează riscul infecțiilor grave. Măsurile de igienă culturală. Acestea presupun distrugerea plantelor sau părților de plantă puternic atacate din zonele cultivate. Prin aceste măsuri se elimină plantele care sunt compromise din punct de vedere al recoltei, dar care ar putea constitui surse de inocul prin diseminarea sporilor care să producă infectarea plantelor sănătoase din culturi. Eliminarea gazdelor intermediare, în cazul ruginilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
micșorându-se efectul tuturor celorlalte metode de protecție. Igiena fitosanitară presupune mai multe măsuri printre care: arderea sau îngroparea resturilor vegetale ale plantelor bolnave; distrugerea plantelor din flora spontană ce fac parte din cercul de plante gazdă al patogenilor plantelor cultivate; curățirea pomilor de ramuri parțial atacate; irigarea plantelor cu apă care să nu conțină agenți infecțioși; -sortarea materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. Măsuri agrofitotehnice. Intervențiile asupra mediului înconjurător pot feri plantele de îmbolnăviri. Astfel, scăderea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau hibrizi rezistenți trebuie făcute cercetări aprofundate, practica a scos însă în evidență faptul că acestea sunt rentabile. Dacă înainte de 1900 în America se cultivau soiuri rezistente numai pe câteva sute de hectare, în jurul anilor 1960 pe 75 % din suprafața cultivată a S.U.A. erau utilizate varietăți rezistente. Se citează faptul că la lucernă și cereale pe 95-98 % din suprafețele cultivate se utilizau varietăți rezistente la unul sau mai mulți agenți patogeni sau dăunători (WALKER J.C., 1966). Cercetarea în domeniul rezistenței
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1900 în America se cultivau soiuri rezistente numai pe câteva sute de hectare, în jurul anilor 1960 pe 75 % din suprafața cultivată a S.U.A. erau utilizate varietăți rezistente. Se citează faptul că la lucernă și cereale pe 95-98 % din suprafețele cultivate se utilizau varietăți rezistente la unul sau mai mulți agenți patogeni sau dăunători (WALKER J.C., 1966). Cercetarea în domeniul rezistenței este de o stringentă necesitate pentru plantele a căror recoltă se consumă în stare proaspătă ca plantele furajere și legumicole
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ci la nivelul unor zone sau regiuni mai mari, pentru ca efectul să fie cel scontat. Metodele culturale au avantajul că nu utilizează substanțele chimice, cu excepția îngrășămintelor sunt nepoluante, dar trebuie să fie fundamentate pe o bună cunoaștere a biologiei plantelor cultivate, a agenților patogeni, dăunătorilor și buruienilor. Trebuie de asemenea, bine studiată dinamica populațiilor, prezența sau absența plantelor gazdă, a vectorilor cât și a hiperparaziților. 6.2. Măsuri legislative și de carantină fitosanitară În România acțiunile de prevenire și combaterea patogenilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bine studiată dinamica populațiilor, prezența sau absența plantelor gazdă, a vectorilor cât și a hiperparaziților. 6.2. Măsuri legislative și de carantină fitosanitară În România acțiunile de prevenire și combaterea patogenilor sunt reglementate prin Legea 5/1982 privind protecția plantelor cultivate, a pădurilor și regimul pesticidelor cât și prin unele Ordine și Instrucțiuni. ale M.A. și Silvicultură cu privire la circulația produselor agricole. Organizarea carantinei fitosanitare, măsurile ce se impun pentru protejarea plantelor împotriva agenților patogeni, dăunătorilor și buruienilor de carantină, au
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de a ajunge acolo unde le este locul, acolo unde își doresc. Prof. E.C.: Considerați că înclinația, apetența unor elevi pentru istorie (și pentru științele umaniste în general), care este deja vizibilă la vârsta de treisprezece cincisprezece ani, ar trebui cultivată și încurajată, sau că, dimpotrivă, în condițiile dificile de acum, ei ar trebui îndrumați mai curând către o atitudine, știu eu, mai pragmatică sau mai direct spus, către domenii mai...profitabile? Doamna Prof. E.C.: Am considerat întotdeauna că este esențial
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
înaintea începerii terapiei cu antibiotice (tabelul 5.1.). Răspunsul clinic adecvat nu este singurul parametru pentru a putea susține că se administrează antibioticul și doza adecvată; dacă antibioticul este eficace, serul și urina vor fi active in vitro pe bacteria cultivată. Se poate verifica aceasta și pe diluții de ser; în infecțiile tractului urinar, urina trebuie să fie foarte activă pe agentul izolat din probele de urină. Corect, dozarea se face prin stabilirea CMI sau/și CMB. Dozele de antibiotic trebuie
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
17. În concluzie, cartea de Antropologie a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. Felicitări Editurii Institutul European pentru traducerea și publicarea în limba română a acestei frumoase cărți! Nicu GAVRILUȚĂ Introducere Antropologia înseamnă studiul omului în general. Ea se împarte în antropologie fizică studiul omului sub aspect biologic și în antropologie socială și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
acționează asupra vieții colective a oamenilor, și aceștia acționează asupra mediului înconjurător. Cercetări recente arată că "pădurea virgină" amazoniană, de exemplu, nu este chiar atât de virgină. S-au găsit acolo, într-adevăr, urme de creștere a animalelor, cămine, câmpuri cultivate, care te trimiteau într-o epocă foarte veche. Față de principiile disciplinei antropologice admise în mod normal, acest demers este caracterizat de faptul că trece în plan secund noțiunea de cultură, care nu mai este studiată pentru ea însăși, deoarece problema
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dăunătorilor ca urmare a prezenței parcelelor nelucrate. 1.2. Modificări înregistrate în protecția plantelor din România după anul 2000 și tendințe de viitor Principala reglementare privind protecția plantelor în România este reprezentată de Legea nr. 5/1982 cu privire la protecția plantelor cultivate și a pădurilor și regimul pesticidelor. Ulterior au apărut și alte reglementări care completează Legea nr. 5/1982 referitoare la fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor fitosanitare, la controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, aspecte privind carantina internă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fitosanitare, precum și caracteristicile tehnice ale mașinilor cu care se execută tratamentele. Exigența cerută pe plan internațional la calitatea produselor agricole impune respectarea cu strictețe a tehnologiei de cultivare, dar și cunoașterea unor elemente organizatorice, așa cum sunt: - Structura culturilor și suprafețelor cultivate. Pentru stabilirea acțiunilor de prevenire și combatere a bolilor, a necesarului de mașini și materiale, a necesarului de forță de muncă etc., se pornește de la cunoașterea suprafețelor planificate a fi cultivate cu diferite plante în fiecare unitate agricolă. - Arealul de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
avertizare. Vârfurile de muncă cele mai însemnate, în acțiunile fitosanitare, se înregistrează în lunile mai și iunie. - Efectuarea la timp a tuturor lucrărilor agrofitotehnice prevăzute în tehnologiile de cultură a plantelor. De mare importanță este alegerea terenului potrivit cerințelor plantelor cultivate, care, dezvoltându-se normal, vor deveni mai rezistente la atacul agenților patogeni. Prin respectarea epocii optime de semănat, se pot preveni atacurile puternice ale unor boli. Astfel, prin semănatul la epoca optimă se previne îmbolnăvirea gravă a cerealelor de toamnă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
carantină. Produsele care nu corespund normelor carantinei fitosanitare, vor fi distruse sau returnate, după caz. 3.3.2. Legislația internă privind protecția plantelor Principala reglementare privind protecția plantelor în România este reprezentată de Legea nr. 5/1982 cu privire la protecția plantelor cultivate și a pădurilor și regimul pesticidelor. Ulterior au apărut și alte reglementări care completează Legea nr. 5/1982 și anume: - Legea nr. 75/1995, care reglementează producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor; - Legea nr. 85 /septembrie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ale utilizării pesticidelor în combaterea organismelor dăunătoare, pot fi însoțite uneori de unele efecte negative asupra mediului, persoanelor care lucrează în domeniu sau consumatorilor. Pentru prevenirea acestor efecte negative, protecția chimică este reglementată prin Legea 5/1982 privind protecția plantelor cultivate, a pădurilor și regimul pesticidelor și de Ordonanța Guvernului României nr. 4 din 20 ianuarie 1995, care se referă la modul de fabricație, comercializare și utilizare a produselor de uz fitosanitar. Această ordonanță prevede norme foarte stricte pentru produsele cu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Română. Se degradează astfel fertilitatea naturală inițială și sunt scoase din circuitul agricol regiuni întinse. Trecerea într-o proporție masivă a excesului de produse chimice din sol în recolte este o formă de poluare gravă care afectează profund metabolismul plantelor cultivate și determină acumularea unor substanțe deosebit de toxice în produsele alimentare și chiar în organismul uman. În sensul acesta, este binecunoscută prezența DDT în structuri vii. Cu aceleași efecte acționează excesul de îngrășăminte chimice azotoase care provoacă boli și decese. Potențialul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]