176,312 matches
-
20 iunie 1997 și considerat azi, nu numai în România, ci și în străinătate, o operă științifică și morală de pionierat în Europa de Est și, în același timp, un model de conservare și valorificare a trecutului pentru toate țările care au cunoscut tragedia comunismului. De altfel, în 1997, Parlamentul României a declarat Memorialul obiectiv de interes național, iar în 1998, cu prilejul unei întruniri organizate de Consiliul Europei la Delhi, așezământul a fost clasat printre primele trei instituții de conservare a istoriei
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
Tudorel Urian Emigrat în Statele Unite la mijlocul anilor '80 Andrei Brezianu este cunoscut în țară (cel puțin de generațiile mai tinere) mai degrabă în calitate de jurnalist (între 1991 și 2001 a fost directorul serviciului în limba română al postului de radio "Vocea Americii") decît de scriitor. Puțini își mai aduc aminte astăzi de cărțile
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
a stîrnit ceva vîlvă la vremea apariției), așa cum, pentru mulți tineri formați după 1990, colecția revistei "Secolul 20" (la care Andrei Brezianu a coordonat zona de literatură engleză și americană) rămîne un capitol niciodată deschis din istoria noastră culturală. Foarte cunoscut rămîne Andrei Brezianu în calitate de traducător din literatura engleză și americană, multe cărți fundamentale apărute înainte de plecarea sa din țară beneficiind, grație talentului său, de foarte nuanțate versiuni românești. Repatriat de foarte puțin timp, Andrei Brezianu revine pe piața editorială din
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
unde și-a petrecut copilăria. "În zilele de frupt, va scrie el în Viața mea, casele miroseau a ciorbă de varză, iar în zilele de post a pește prăjit. Lumea mînca prost și bea apă infestată. În tot orașul nu cunoșteam nici un om cinstit." Sau, într-o scrisoare adresată surorii lui, datată 7 aprilie 1887: "Mă aflu la Taganrog... Orașul îmi face aceeași impresie ca Herculanum sau Pompei... Toate casele sînt scunde, nu au mai fost văruite de mult, nici acoperișurile
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
ziar, nici o carte. Nu întîlnești nici patrioți, nici oameni de afaceri, nici poeți, nici măcar un brutar cumsecade." Într-adevăr, Taganrogul, pe coasta de nord-est a Mării de Azov, era pe atunci un oraș muribund. Portul, întemeiat de Petru cel Mare, cunoscuse totuși pînă nu de mult o oarecare prosperitate. Numeroși negustori, mai cu seamă greci, veniseră să se stabilească aici, luînd monopolul exportului de produse agricole. Au alcătuit un fel de aristocrație financiară, ceea ce le-a asigurat dominația asupra localnicilor. Printre
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
mare pe umăr și striga: La baie! La baie! La baia municipală! Îngropat adînc în acest oraș uitat, în acest "oraș surd", cum spun rușii, micul Anton savura un amestec de dezgust și tandrețe, de revoltă și supunere în fața fatalității. Cunoștea atît de bine acest colț de lume dezmoștenit; în jur vedea doar oameni care, ca și părinții lui, locuiau în căsuțe prăpădite de lemn, cu o verandă unde vara se putea sta la aer, cu cîte o grădiniță răpănoasă fața
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
lui, locuiau în căsuțe prăpădite de lemn, cu o verandă unde vara se putea sta la aer, cu cîte o grădiniță răpănoasă fața ușii; știa cum îi cheamă pe vecini și pe cîinii lor, știa cîte găini au coteț, le cunoștea maniile, bolile, știa cine a mai murit, cine s-a căsătorit, cine s-a mai născut, cine dădea o petrecere în cartier, pentru că toate acestea priveau pe toată lumea. Oamenii se urmăreau, se invidiau, dar se și ajutau. Cum să nu
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
tatălui său, printre saci cu făină și cîrnați, visa la o călătorie ca aceea despre care îi vorbise maică-sa, o călătorie lungă, teribilă, captivantă, pe întinsul Rusiei imense. Îi vai fi oare dat și lui să evadeze pentru a cunoaște alte orizonturi și alte chipuri?
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
așadar, în Spania primului secol, dar pentru foarte puțin timp pentru că Joaquin Arańa va fugi în Portugalia, va naviga pe Marea Oceanică pe urmele minunatelor mirodenii până în Indii și China, va lua parte la revolte, intrigi, trădări și nelegiuiri, va cunoaște luxul și va decădea ca ultimul om, va fi navigator, războinic, spion, negustor, mare ai-tai al unei insule thailandeze, naufragiat apoi câțiva ani pe o insulă pustie, va avea de-a face cu împărați și pirați, cu călugări și saltimbanci
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
o lume trecută. Evanghelia după Arańa nu e o pastișă a romanului picaresc decât dacă știm numele și originea autorului. Retorica e impecabilă, stilul fără cusur. Nicolae Strâmbeanu știe să scrie. Are umor, e sarcastic, patetic sau, după necesități, poetic, cunoaște artificiile narative, respectă perfect convențiile, narațiunea lui are măsură și ritm în condițiile unui material infernal. Iată clasica tânguire a eroului aflat la ananghie în minunata formulare a timișoreanului: "Slută ești, vreme! Treci peste oameni și lor li se pare
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
a unui autor la care, se vede, "instrumentele" se amestecă. E un jurnal la vedere, ținut în numele "cititorului implicit", care așa l-ar scrie dacă l-ar scrie, cu onoare și oroare, și cu oarece simț al datoriei, fiindcă "mă cunoșteau vecinii toți..." Este, drapată într-o pedanterie ironizată fin, la rîndu-i, răzbunarea dintotdeauna a scriitorului: să rîzi de toți și de toate cu aerul blajin că le faci, de fapt, concesii, ocupîndu-te de lucruri marginale, inactuale, ca jocurile erudite de
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
piciorul? Ai? Bătrâna Gladkina și-a ridicat nasul coroiat din grămada ei de păstăi de fasole. - Să și-l străpungă și să ne lase-n pace! Puah! A simulat că scuipă în ligheanul cu codițe de păstăi de fasole și cunoscând-o pe vrăjitoarea asta așa cum am onoarea s-o cunosc, nu m-ar mira să fi scuipat de-a binelea, în ciuda noilor reguli de igienă impuse de JEK. - Ce-ați pățit, Fiodor Vasilievici? întreabă Anna, care mestecă ceva deasupra plitei
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
grămada ei de păstăi de fasole. - Să și-l străpungă și să ne lase-n pace! Puah! A simulat că scuipă în ligheanul cu codițe de păstăi de fasole și cunoscând-o pe vrăjitoarea asta așa cum am onoarea s-o cunosc, nu m-ar mira să fi scuipat de-a binelea, în ciuda noilor reguli de igienă impuse de JEK. - Ce-ați pățit, Fiodor Vasilievici? întreabă Anna, care mestecă ceva deasupra plitei. Anna, scumpetea de ea, are privirea tot atât de limpede pe cât de
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
teoretice. îl găsim practicat deja în antichitatea greacă și romană, dacă ar fi să ne amintim doar de descrierea scutului lui Ahile în Iliada lui Homer sau de cel al lui Eneas întreprinsă de Vergiliu. În timpuri mai recente, sunt cunoscute peste cinci mii de exemple de ekphrasis poetic, pictural și muzical, legate de plăcerea dintotdeauna a marilor creatori de a se lăsa provocați să înțeleagă și să folosească în acelasi timp și vibrația culorii sau a formei și cea a
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
fie lacunare, fie neactualizate. Notez ca pe un succes deosebit realizarea unei cercetări complexe a Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", aflat sub egida Academiei: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), din care eu cunosc patru volume (I, 1997; II, 1999; III, 2000; IV, 2002), apărute la Editura Saeculum I. O., dar e posibil să fi apărut și al cincilea volum. Adaug cercetarea realizată la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Bibliografia literaturii române (1961-1965), din
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
atât mai justificat (și chiar așteptat) dialogul cu alte opinii și posibile opțiuni. Coordonatorul volumului are pe deplin dreptate: "Cartea aceasta e o călăuză ce îndrumă spre scrierile importante ale culturii române", e "un ghid folositor celor care vor să cunoască scrierile pe temeiul cărora se poate clădi o cultură solidă și cuprinzătoare". Două cuvinte despre aria de competențe a autorilor de articole, așa cum o deduc din frecvența semnăturilor. Dan Grigorescu scrie despre criticii și eseiștii interbelici, dar și despre unii
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
a lui Ioan Derșidan; la Liviu Rebreanu, nu e înregistrată cartea foarte bună a lui Liviu Malița; la Marin Sorescu, nu e cartea Crenguței Gânscă; la Radu Stanca, lipsește monografia semnată de Ada D. Cruceanu; la revista "Gândirea", nu e cunoscută nici antologia, nici bibliografia revistei, datorate lui Emil Pintea; Mircea Popa e menționat la referințe, în general, mult prea puțin față de multitudinea contribuțiilor sale de istorie literară. S-ar putea trage concluzia că bibliografii bucureșteni nu prea (re)cunosc contribuțiile
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
e cunoscută nici antologia, nici bibliografia revistei, datorate lui Emil Pintea; Mircea Popa e menționat la referințe, în general, mult prea puțin față de multitudinea contribuțiilor sale de istorie literară. S-ar putea trage concluzia că bibliografii bucureșteni nu prea (re)cunosc contribuțiile ardelenilor, fie că le neglijează sau le uită, fie că nu le consideră ...esențiale. Dar salvarea dintr-o astfel de interpretare regionalistă vine din alte lacune: la I. D. Sîrbu, lipsesc toate cărțile consacrate scriitorului (de Nicolae Oprea, Sorina Sorescu
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
ceva, dar nici nu ne clintim, de fapt, din locul, din cuibușorul nostru călduț. Sau dacă ne clintim, cumva, o facem totdeauna în direcția cea mai proastă, evident, mai comodă. Cum se întâmplă acum cu intrarea în Evropa... Cum ne cunoaștem fiecare unul pe altul și cu toții laolaltă, pe toți, cu siguranță că, în momentul în care vom da iarăși de greu, - și vom da! - vom cârti, ne vom văita din nou, ca de obicei, cântând să se deștepte românul acela
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
Georgiana Sârbu Pe Primo Levi tinerii cititori români au avut posibilitatea să-l cunoască mai întâi într-un roman apărut la începutul anului la Editura Polirom - Mai este oare acesta un om? E întrebarea celui care a trecut prin experiența traumatizantă a lagărului de exterminare nazist. Primo Levi, tânăr chimist pe atunci, reușește să
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
iubesc televiziunea, DVD, computerul, ascultă muzică hard. E greu să-i convingi să vină la teatru. Și totuși, în cele două seri cu Oblomov au fost foarte mulți spectatori tineri. S-a petrecut un miracol. Acest spectacol prezenta o tradiție necunoscută de acești tineri, ei au venit și au văzut ceva ce n-au mai văzut niciodată până acum, și totuși le place. Am vorbit cu ei. Se simt tulburați. De imagini, de lumină, de atâtea stări pe care le creează
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
mai lungă decât a grecilor conduși de Xenofon, acum aproape 2500 de ani, ar fi putut exclama, cu o indescriptibilă bucurie, ca și ei, "Thalassa, thalassa", marea izbăvitoare. Așa se explică și titlul jurnalului dintre 1985-1990, ținut de Radu Ciobanu, cunoscut prin romanele sale, precum Călărețul de fum (1984), Casa fericiților (1986), Arhipelagul (1988), Roata lumii (1988) ș.a. Țărm târziu se constituie ca încă o dureroasă mărturie despre "epoca de aur", a foamei și a frigului, despre toate interdicțiile impuse scriitorului
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
Sincer să fiu, n-am descifrat nici un fel de ridicare a temperaturii. Cred că sorții sunt de mult trași, iar votanții au o imagine clară a ceea ce vor vota. Nimic din ce s-a prezentat ca document extraordinar nu era necunoscut electoratului român. Tot ce-a ieșit la iveală a fost doar reîncălzirea și, poate, amplificarea și sistematizarea unor locuri comune ale banditismului de partid și de stat. Dezbrăcați de cravate și costume, stăpânii și stăpânele țării nu erau altceva decât
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
Secolul XX răstoarnă tradiționala scară a valorilor. Scriitorii devin, cantitativ, atît de numeroși, încît frontierele calitative din interiorul grupului sînt pe cale să se șteargă, iar confuziei axiologice i se suprapune o confuzie socială la fel de mare. Faptul că secolul XX a cunoscut, din punct de vedere politic, culmea ororii a avut - literar vorbind - un rezultat paradoxal: pe de o parte, puterea politică absolută și-a putut impune, în mijlocul terorii generale, propriii ei protejați și a putut decreta drept mari scriitori personalități fără
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
biblioteca, strada, totul se surpă, iar ei aleargă tot mai mult înspre trecut până când vor fi prinși inevitabil în ultimul loc rămas, la limita memoriei comune: momentul întâlnirii lor, prima amintire. Parafrazându-l pe Irving Feldman, Joel & Clementine nu vor cunoaște cumplita zguduire în absolut care va urma apocalipsei memoriei, ci numai fragilitatea care o precede, teribila năuceală a proximității neantizării... Frica de a rămâne singur din nou, căci memoria este un adăpost iluzoriu, dar colectiv. Would you still erase me
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]