1,876 matches
-
II-III (1997-1998), Romanian Cultural Foundation, Iași, 1999, pp. 165-235. 577. Printr-un hrisov din 1785, domnitorul Moldovei Alexandru Mavrocordat a hotărât ca, „de astăzi Înainte, nicidecum moldovan țigancă să nu ia, nici țiganul moldovancă, ci acest fealiu de Însoțire și cununie să fie de istov cu hotărâre oprite” ; cf. Rromathan. Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 115. 578. Simeon Fl. Marian, Mitologie românească, ediție Îngrijită de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, București, 2000. 579. Antoaneta Olteanu, Școala de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rabinului dr.Al.Șafran, referitor la situația rabinilor din oraș în 1935 a fost numit rabin ortodox al Comunității noastre David Sechter, în postul rămas vacant după moartea rabinului B.Drimer. David Sechter era singurul autorizat să dea binecuvântarea la cununiile religioase. Până la numirea sa, mai funcționa în Comunitatea noastră de 6000 de suflete, un rabin și un ajutor de rabin. În comunitate se mai găsesc doi rabini (țadikimi) descendenți din vechi familii rabinice, care își câștigau existența din milostenii, arbitraje
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
oficial la 28 iulie 1929, la domiciliu lor din strada Ion Heliade Rădulescu nr. 8, avindu-i că nași pe Ioan și Adriana Dabija. Ion Iliescu se năștea la 3 martie 1930, fiind botezat la 27 martie 1930, trei zile după cununia religioasă a părinților. În 1931, Alexandru Iliescu se refugiază în U.R.S.S. iar urmele mamei naturale a lui Ion Iliescu se pierd. Vecinii susțin că aceasta ar fi decedat în 1932, fiind înmormântata la Oltenița. Reîntors din U.R.S.S., în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Focșani revăd locurile acelea, unde am trudit pregătind ostașii pentru războiul ce ne aștepta și-mi reamintesc de multe din cele petrecute atunci. În februarie ’41, cu mare greutate, obțin o permisie de 48 de ore, merg la Buzău, fac cununia civilă și-mi aduc soția în garnizoana Focșani, fără alte complicații. Sentimentele noastre erau foarte puternice. La cei 25 de ani ai noștri eram apți pentru o căsnicie trainică pe baza puternicului sentiment al iubirii adevărate pe care omul o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
luptat într-un detașament de șoc, special organizat și s-a întors teafăr după cucerirea Odessei. Tot acum, rezerv câteva zile, mă deplasez la Buciumeni, la casa gospodarului cu faimoasa batistă la piept de care am amintit și facem rapid cununia religioasă, mai mult la sugestia mamei, care motiva că e război și că trebuie și binecuvântarea bisericii pentru căsătoria noastră. În cele trei zile petrecute la Buciumeni cu această ocazie, nu uit că pe deasupra noastră zburau numeroase avioane cu destinația
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de mult pierdute. Armatele germane se prăbușesc, se destramă pe toate fronturile! Sfârșitul se apropie vertiginos! La jumătatea lui august părăsesc spitalul aproape complet restabilit. Am timp să merg la Buzău, apoi la Priponești și Buciumeni-Tecuci, la nașii noștri de cununie. Aceeași apăsare în nesiguranță și aici! Se aștepta cu sufletul la gură prăbușirea iminentă a frontului de la Iași! În seara de 23 august 1944 se difuzează comunicatul privind ieșirea României din războiul contra puterilor aliate. Axa faimoasă plesnise din toate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și Vocea Americii, dar eram ascultați pe lângă ferestre de cei îndreptățiți să o facă, să știe, să ne supravegheze... Deși se dărâmau biserici, lumea continua să creadă în Dumnezeu, bisericile erau tot mai pline, se botezau copii și se făceau cununii religioase pe ascuns. Represiunea exercitată nu folosea și lumea apela și spera în ajutorul Celui de Sus! Eu mă gândeam că secretarul putea interveni ca și ai mei să aibă unele neplăceri, cât pentru soarta proprie, ajungi la un moment
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
continuăm drumul, trecând pe sub Alpii înzăpeziți și urcând apoi pe niște pante abrupte dar fermecătoare, ajungem la Annecy, localitate turistică din sudul Franței. Facem popas de 24 de ore aici, în casa pictorului român și al soției sale, nașii de cununie ai lui Cosmin, nepotul meu. Le-am făcut o mare și neașteptată surpriză, beneficiind de o adevărată ospitalitate românească pe aceste meleaguri excesiv de frumoase! Dacă Mariana îi mai vizitase sau îi mai primise în locuința ei ca musafiri, eu nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nepotul meu. Le-am făcut o mare și neașteptată surpriză, beneficiind de o adevărată ospitalitate românească pe aceste meleaguri excesiv de frumoase! Dacă Mariana îi mai vizitase sau îi mai primise în locuința ei ca musafiri, eu nu-i văzusem de la cununia nepotului, cu ani în urmă. Ce frumuseți naturale am văzut și ce tablouri minunate pot inspira aceste priveliști! Poate că tocmai de aceea pictorul s-a stabilit prin acele minunate locuri!... Mi s-a imprimat pe retină un limpede și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vedem și alte meleaguri și să mai intrăm în contact și cu alte civilizații. Puțin derutat și încurajându-ne că ploaia aduce noroc, când plouă la plecarea în excursie (noi știam că ploaia aduce noroc mirilor, dacă plouă în ziua cununiei), ca să nu fie mai prejos decât vecinele, a trimis-o pe Diana, fetița lui, să ne aducă cinci garoafe, exact în momentul ieșirii din casă, să ne ureze, plină de emoții „drum bun”. Cam acesta a fost filmul desprinderii de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
aș fi trezit fără mireasă, dumneaei, familia și prietenele "bătându-mi obrazul" și pe bună dreptate. Conform marelui Will, totul e bine când se termină cu bine așa că... am spus amândoi " Da" cu convingere, sinceritate și încredere. N-am făcut cununie religioasă, că nu ne-a lăsat Partidul, și nici nunta, că nu ne-au lăsat buzunarele. Ne gândim să le facem pe amândouă în curând, la împlinirea a 50 de ani de la acel fericit 24 mai. Cum a fost? Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
alte zări, alții au murit, cu alții, în fine, m-am certat sau am rupt fără nici o explicație legăturile din cauza unor acute divergențe de natură politică, iar cei câțiva care mi-au mai rămas sunt plecați din București, în vacanță). Cununia civilă a avut, de fapt, loc în 26 august, într-o joi, la Sfatul popular al sectorului Tudor Vladimirescu (în terminologia și denumirile de atunci), de față fiind și Lucian Raicu, împreună cu soția sa, Sonia Larian, și cu prietenul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de orașul Nazaret. Este un sătuc de arabi, foarte curat și modest. Iată, a oprit autocarul aproape de biserică ortodoxă. Biserică a fost construită chiar pe locul unde a fost prima biserică, pe locul unde s-a săvârșit prima minune, Taină Cununiei, a Căsătoriei. Domnul Iisus a fost și El, cu Mama Lui invitați la această nuntă. Mirele era Simon Zelotul care și el asculta mereu Cuvântul Domnului Iisus. Se spune că mai pe urmă s-a făcut ucenic al Domnului. Biserică
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea primului război mondial s-a căsătorit, dar mirele ei, din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat la cîteva luni după cununie, deci tata a fost al doilea soț al ei. Pentru ca să-l tachineze pe tătica, zicea dânsa, în noaptea de anul nou, când era vorba despre „vrăjile” care se făceau în acea noapte: „La miezul nopții mergeam în grădină, pe întuneric
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
deși m-am născut în Măluștenii Covurlui la Lupești. Tata, Dumnezeu să-l odihnească, se numea Gheorghe Apostolescu și ajunsese din Brăila prin părțile locului datorită meseriei sale de picher. A murit când aveam doi ani, nemaiajungând să-și pună cununiile cu mama mea, Elena Istrati și nici să termine drumurile pe care le avea de făcut. Unchi și mătuși peste mătuși, preotul ținând casă cu foarte mulți copii și sărăcie pe măsură. De la el și din viața lui am învățat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
bine primit. Am avut probleme cu numele copilului. La Ismail, inspectorul școlar Mircea Vernescu îmi spunea "finule" încă de când eram necăsătorit, fapt ce acum, ca tată îmi crea un fel de obligație, mai ales că-mi era și naș de cununie. Pe de altă parte, când făcusem cununia în Ismail, mai precis în suburbia Copan-Bolca, la mica petrecere cu lăutari pe patefon luase parte și bunul meu prieten, locotenentul Bratu Petre căruia îi promisesem că o să-l am în vedere
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
copilului. La Ismail, inspectorul școlar Mircea Vernescu îmi spunea "finule" încă de când eram necăsătorit, fapt ce acum, ca tată îmi crea un fel de obligație, mai ales că-mi era și naș de cununie. Pe de altă parte, când făcusem cununia în Ismail, mai precis în suburbia Copan-Bolca, la mica petrecere cu lăutari pe patefon luase parte și bunul meu prieten, locotenentul Bratu Petre căruia îi promisesem că o să-l am în vedere ca naș. Acum nașii Vernescu susțineau că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
petrecere cu lăutari pe patefon luase parte și bunul meu prieten, locotenentul Bratu Petre căruia îi promisesem că o să-l am în vedere ca naș. Acum nașii Vernescu susțineau că primul născut trebuie să fie botezat de nașii de cununie. Ce să facem? I-am pus băiatului numele Mircea la primărie, urmând ca următorul copil să fie numit Petre, conform prenumelui "cumătrului" Bratu. În fine iată-ne în ziua botezului. Au venit nașii, a venit și Bratu, dar el n-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lipsea cu desăvârșire. Mama era femeie care frecventa biserica. În copilărie ne ducea la slujbe și ne împărtășea în toate posturile. După ce am terminat liceul și am plecat la școli și facultăți, iar apoi mi-am întemeiat o familie, în afară de cununia din biserică 128 și botezatul copiilor, nu am mai călcat pragul bisericii. Cu toate acestea, aveam un respect amestecat cu o neînțeleasă evlavie față de orice era legat de biserică. Când treceam pe lângă un așezământ de cult, spuneam în gând „Doamne
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri, bunici, unchi, mătușe etc), apoi se 50 prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri, bunici, unchi, mătușe etc), apoi se 50 prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se uită cu timpul. Odată, am visat că mi l-a trimis cineva, printr-o persoană mascată. Asta a fost ultima amintire despre clopoțel. Din când în când mi-l închipuiam totuși, cu o secretă plăcere, participând la slujbe, parastasuri, cununii, când, lovit ușor, clinchetul său comanda tăcerea pentru o slujbă sau pentru vorbele ritualice. Pe urmă l-am uitat cu totul. într-o noapte de toamnă urâtă, înfiorată de un soi de magie neagră, m-am trezit cu un vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
saluturi și câteva vorbe, îl întreb dacă nu-i este frig, afară fiind vreo zece grade minus. "Am onoarea a vă mărturisi (așa vorbește el, cu prețiozitate), nici nu-mi pot autoaprecia starea termică. Acum două seri, invitat la o cununie, mi s-a șutit paltonul... Caut ocazie"... Da, se poate, înțeleg aluzia, mâine îi dau un palton, am acasă unul. Sau, pe loc, mă hotărăsc să-l iau chiar acum cu mine acasă, să nu răcească omul. Și pornim la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
suna banal și plictisitor. De exemplu, pentru oricine călătorește din Bucureștii Noi la Buftea, bannerele cu vrăjitoare sunt o banalitate, o parte complet obișnuită a peisajului. Diverse femei, prin excelență experte în magie albă, în legări și dezlegări, inclusiv de cununii, cutremure, bube dulci și SIDA, în preziceri, inclusiv electorale, își oferă serviciile și își fac reclamă prin toate mijloacele, pe chibrituri, la televiziune sau la „vizitați (exemplu fictiv): www://http.vrajitoare.ro”. Pentru noi, obiceiul ca fetele rome din comunitățile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din partea curții regale răspunsul pe care îl merita. Invitat la sărbătoare: ceremonia nupțială ținută la Capela Paulină, dineuri de gală, operă etc., reprezentantul rus a acceptat dineurile și opera, anunțînd însă că ambasada sa se va abține să asiste la cununie, întrucît era vorba de o ceremonie religioasă contrară principiilor stabilite în U.R.S.S. Fără a reacționa în vreun fel, această lipsă de educație a rămas nepedepsită, curtea refuzînd să-i mai trimită orice altă invitație. Soarta acestui ambasador a fost
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]