1,765 matches
-
al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie, deci mai cur�nd c?tre juri?ți ?i economi?ți pe care organizarea universitar? i-a reunit acum �n s�nul facult??ilor de drept. Crearea, �n 1933, de c?tre economistul Charles Rist, sub egida ?colii libere de ?tiin?ele politice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Richard � cel c?ruia �i revenise catedră lui Durkheim de la Bordeaux � �i va asigura succesiunea �n conducerea activit??ilor. ��Perioadă interbelic? nu este mai favorabil? leplaysienilor dec�ț durkheimienilor, a c?ror opozi?ie fă?? de primii a luat mai cur�nd chipul ostraciz?rîi dec�ț cel al conflictului deschis (cum s-a �nt�mplat fă?? de Tarde) [33]. Societ??ile savante ?i revistele care s�nt organele oficiale ale acestei ?coli (Reforma social?, ?tiin?a social?, Mi?carea social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai mult formule originale de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor Adorno (1950) � refugiat din Frankfurt � asupra atitudinilor antidemocratice, electismul s?u metodologic �l situeaz? la jonc?iunea celor dou
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
hoț?r�ț ce s-a dezvoltat pe o alt? cale, la stabilirea prestigiului sociologiei americane. Reunite, �n general, sub eticheta de �func?ionalism�, aceste paradigme s�nt, cu toat? concep?ia lor comun? privind caracterul sistematic (am spune mai cur�nd �sistemic�) al realit??îi sociale, foarte distincte. � Structuro-func?ionalismul. Parsons, ale c?rui prime lucr?ri (1937) au convins c? ac?iunea social? avea propriet??ile unui �sistem� (cf. cap. I), s-a �nh?maț la rezolvarea unei duble
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud, �n [49:9]). Empirismul� practicat nu are nimic din caracterul militant pe care l-a �mbr?cat �n sociologia american?. El ?ine mai cur�nd de condi?iile �n care sociologia francez? �?i ia av�nt: o cerere social? f?r? �ndoial? ambi?ioas?, dorin?a de a umple pr?pastia de ne?tiin??, de ignoran?? asupra unei realit??i sociale �n plin? bulversare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care cultură ?i status-ul actorului �i explic? comportamentele, ?i dup? care sistemul social este integrat �n jurul valorilor �mp?rt??ițe ?i a normelor reglatoare; �teoria rolurilor� a lui Ralf Turner (Roșe, 1962) arăt? c? acestea s�nt mai cur�nd produse prin rutinizarea conduitelor cotidiene. Mai mult, modelul dramaturgic este fundamental antipozitivist atunci c�nd refuz? s? dea ac?iunii sociale un alt sens dec�ț cel produs �n cursul ac?iunii �ns??i. ��Curentul �etnometodologic�. Paradigmă interac?ionist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zi..., stai că nu știu cum să încep..., va să zică, mai întîi să vă spun că femeile erau anchetate în altă parte... așa, în ziua aceea, de la secția femei lipsea aia care rezolva ce rezolvam eu la secția bărbați... da..., o chema Ilenuța cur de fier... că rădea cîte 3-4 soldați pe zi...; ei, aia lipsea în ziua aceea... și a ajuns la mine...; n-are rost să mai spun chestia cu pusul ochelarilor orbi, cu condusul..., ținînd-o de braț...; mă rog, chestia e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în realizarea artei apare în "Incestul Anei". Ana poartă în ea ideea de sacrificiu ca o taină, ca o boală. "Ea voia aceste toate, iată stelele confuze,/ Și din nou se face noapte, când ciudat și nesupus,/ laptele femeii sfinte cur ge-n jos pe-acele ziduri/ și în sus căutând gura și ființa lui Isus". Motivul vieții ca teatru, motivul comorii cu un teribil sentiment al proliferării amintesc de Ion Gheorghe "Și-ncep să se iubească bărbații și femeile,/ noapte de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cele mai bune dovezi că poetul are un cert rafinament combinatoric, incantațiile amoroase amintind când de cele semnate, odinioară, de un Costachi Conachi sau un Iancu Văcărescu, când de recentele brumariene: "Pasul tău pe străzi înguste/ Face flamure din fuste/ Curul tău, puțin mai sus,/ Mă lasă pe gânduri dus.// ... // Ochii tăi de aur plini/ Iar îmi caută pricini./ Gura ta cea lobodă/ Mă sărută slobodă" etc. Desigur, niciun exercițiu de virtuozitate stilistică nu poate edulcora sfârșitul cuplului (în special Dispariția
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mese/ Și din aluatul cel mai blând/ Îți fac pâinițe lungi și drese/ Cu cânepă și-apoi, roșind,/ În timp ce-n flori umedă iese/ Pe lume roua din pământ,/ Pun îngerii să ți le-ndese,/ Plini de evlavie și-avânt,/ În curul rozbombat și sfânt!". La fel ca aici, în cel de-al doilea Sonet din imbricata Infernală comedie, marea majoritate a versurilor de dragoste scrise de Emil Brumaru capătă o priză aproape magică, grație nesfârșitului șir de laitmotive și refrene cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se realizează fără limite cronologice, ca în povești, durând trei zile și trei nopți. 14 Către NICOLAE GANE p. 195, r. 17 19 : „numai caracuda, urgisită de soartă, aleargă și ea după nevoile ei, mai ca tăunul cu paiul în cur” zicere, oarecum vulgară, ce subliniază umilința și consecințele ei în rândul oamenilor dispuși la compromisuri. 15 Către MIHAIL KOGĂLNICEANU p. 196, r. 5 6 : „respectuos vă felicitez de ziua numelui” buna creștere implică manifestarea respectului și recunoștinței dezinteresate, transmiterea bonomă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
contemporanii netăiați împrejur ca fiii întunericului, spun că ,,acum sînt în exil” cînd au clocit planul de nimicire a neamului omenesc, dar cînd își vor așeza tabăra în ,,deșertul Ierusalimului” întorcîndu-se din pustia Neamurilor, vai și amar va fi pe curul și capul celor din jurul lor cît și a stăpînilor romani cînd vor porni războiul. ,, Prima luptă a fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, adică împotriva oștirii lui Belial - va fi un atac asupra oștirilor edomiților, moabiților, amoniților, filistenilor, asupra kiteeenilor din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a fost trimis de regele Ptolomeu în delegație la Ierusalim să-i convingă pe rabini să vină la Alexandria pentru a traduce marea lor revelație - Tora - de care grecii aveau atî-ta nevoie că nu știau pe unde să-și caute curul. Încă din anul 1522 Luis Vives în lucrarea Libros De Civitate Dei Comentaria apărută la Bale, Elveția, iar în anul 1685 Humphrey Hody, demonstrează că pretin-sa scrisoare pe baza căreia s-a stabilit data traducerii Torei în limba greacă la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dintre Neamurile pămîntului, care vor fi conduse de Gog și Magog pentru că numai iudeii nu pot fi păcăliți de aceasta, dar vor trebui să se cutremure și ei de puterea Adevărului cînd le vom pune propriile făcături în bot și curul în țeapă. Să mai amintesc că timp de 42 de luni proorocul mincinos din zicerea lui Ioan s-a plimbat prin Iudeea, Galileea și Samaria, făcîndu-și de cap cu învățăturile lui ,,înșelătoare” și periculoase care au îmbrobodit multe noroade și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Se Înfierbântă un băț verde de alun și cu zeama ce curge din el se frige păducelul. Se aplică pe inflamație frunze de arin și sare, zeamă de scoarță de păducel, piatră acră și frunze de măr dulce. PECINGINE (favus, curul găinii) Este o boală de piele contagioasă, manifestată prin erupții circulare, mâncărimi și lățirea eczemei, care este tratată de către medicina populară astfel: Alifie din ceară, tămâie și ulei, din fasole negre arse, pisate și amestecate cu smântână sau cu ulei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu problemele care îl frământă Domnul Traian Băsescu alias Popeye Marinarul nutrește gânduri de răzbunare încă de atunci, când a mers Ponta la Bruxelles și nu dumnealui. Probabil, că președintele suspendat nu cunoaște o veche zicală românească: „răzbunarea stă în curul prostului”. Am folosit substantivul de genul neutru care este subliniat, nu pentru a spune cuvinte obscene ci pentru a reda întocmai această zicală. Arta dialogului, foarte veche, începută de Socrate și Platon, marii filozofi ai Greciei antice, nu se regăsește
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
tobe, spaima lumii se mișcă cu mare vînzoleală spre cuibul neînfricaților geți care brăzdau nemărginirea ținutu- rilor ca balaurii curcubeului pe cer. Auzind zarva iscată de perși, olăcarii geți care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea liniștii tărîmurilor lui Sîntu au dat fuga la Sarmisetuza pentru sfat și grabnică chemare la datorie. Purificîndu-și trupul și sufletul cu apa sfîntă a Istrului, cetele de năluci s-au îmbulzit în lumina soarelui să-i întrebe pe nepoftiți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu poate să se apere, ci încearcă să se scuze (Tristia I, 9,63-64), calificând-o ca o greșeală, involuntară (Tristia 2, 108; 3, 6, 26; 4, 1, 23; 4, 4, 39) care constă în aliquid vidi. Iată versurile poetului: "Cur aliquid vidi? Cur noxia lumina feci? / Cur imprudenti cognita culpa mihi? / Inscius Actaeon vidit sine veste Dianam / Praeda fuit canibus non minus ille suis" (Tristia II, 103-106). Ce-a văzut poetul? Nu aflăm nici din versurile sale (v. și Tristia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
epistola Ex Ponto, IV, VI, 11 și urm., pe care Nemethy o interpreta ca și noi, în sensul propriu al expresiei și anume că Ovidiu se acuza cu adevărat de moartea lui Paulus, De Jonge 423 vine cu explicația sa: "Cur enim ita non explanemus, ut sint dictum superstitiosum miseri poetae credentis se exitio esse omnibus qui sibi adesse conentur; Fabium Maximum mortuum esse, cum in animo ei fuerit apud Augustum defensionem Ovidii succipere (P. IV. 6. 9 și urm.); poetam
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și obligațiile ce decurg din lege. Prefect, Secretar, Direcția pentru Oficiul ......... ........ agricultură de cadastru, și dezvoltare rurală și publicitate imobiliară Director general, Director, ................... ............. Data ................... (verso) SUPRAFAȚA PRIMITĂ ÎN PROPRIETATE A. mp Pășuni ....................... ha ...... mp Fânețe ....................... ha ...... mp Păduri ....................... ha ...... mp Cur��i, construcții ........... ha ...... mp Alte terenuri ................ ha ...... mp ----------- Titlul anexei 20 la regulament a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.120 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 4 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
na? ionali? ți. Ce �nseamn? istorie na? ionalist?? Exist? distinc? îi �ntre istoriile na? ionaliste? ? i, mai cu seam? , trebuie s? se angajeze un istoric �n politic?? P�n? �n secolul al nou? sprezecelea, istoria constituia o problem? particular?; dar ea a devenit �n cur�nd o disciplin? prestigioas? datorit? metodologiei istorice a lui Leopold von Ranke, puternic sprijinit? de teoriile biologice asupra evolu? iei. Dup? p? rerea lui, studiul istoriei poate determina ajungerea la judec?? i politice s? n?toase 3. Statul �i furnizeaz? istoricului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
stat prusac din nimic. Istoria Reformei scris? de Ranke �l prezint? pe Luther că pe un erou na? ional german. Jules Michelet era cel mai str? lucit spirit pe care? l putea da Fran? a, dar nu era politician, ci mai cur�nd �un poet al istoriei�. Mult mai pu? în atr? g?tori s�nt istoricii politicieni A. Thiers ? i F. Guizot. Idealurile pe care le sus? ineau ei p? reau s? aib? pu? în? leg? tur? cu politica lor. Erudi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? monolitul comunist s? a n? ruit �nc? din 1948 datorit? na? ionalismului lui Țîțo. Asist? m ast? zi la un spectacol tragic ? i s�ngeros �n fosta Uniune Sovietic? ? i �n Iugoslavia. Dar aceasta nu din vina democratiz? rîi, ci mai cur�nd drept consecin?? a pr? bu? irii comunismului. Libertatea unui cet?? ean este de ne�nchipuit f? r? autodeterminarea colectivit?? îi. O astfel de autodeterminare poart? numele de Independen??. Cei care �? i imaginau o re�nviere democratic? f? r? o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]