18,969 matches
-
denunțată la 1 aprilie 1900. S-a reintrodus distribuirea prin factori rurali, la 1 aprilie 1905, tot experimental, în câteva județe și s-a extins treptat în anii următori în altele, printre care și Suceava. S-a înmulțit astfel numărul curselor pe săptămână și s-a extins serviciul poștal în unele localități neprevăzute până atunci în itinerariile factorilor poștali rurali, ceea ce a condus la creșterea prestațiilor și a veniturilor. La 31 decembrie 1931, Regia Autonomă CAM(fost RMS) denunță convenția, revenind
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de expediții se efectuau în stația CFR Dolhasca. De la Fălticeni la Dolhasca și invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la domiciliu, orașul Fălticeni era împărțit în sectoare de distribuire, bine delimitate. Orașul era străbătut de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
instituțiilor și unităților economice, după construcția clădirilor și după volumul trimiterilor, teritoriul orașului, fără unele suburbii, a fost împărțit în patru sectoare de distribuire, fiecare fiind deservit de către un factor poștal. Unele sectoare atingeau centrul orașului. Se executa o singură cursă pe zi. În unele suburbii, deservite de factori rurali, aceștia parcurgeau distanța călare și foloseau goarna. Această organizare, care asigura distribuirea trimiterilor în ziua sosirii, exista la Fălticeni în anul 1932 și s-a menținut o perioadă îndelungată. Abia după
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la Boroaia. Fiecare factor poștal rural deservea o circumscripție. Numai la Fălticeni exista o circumscripție dublă, deservită de doi factori poștali rurali, care lucrau alternativ, câte trei zile pe săptămână. În această circumscripție se parcurgea 45 de km într-o cursă, se distribuiau trimiteri în trei așezări și se efectua schimb de expediții cu Of. PTT Mălini. Toate itinerariile circumscripțiilor poștale rurale din județ însumau 1.203 km, majoritatea depășind 25 km, unele treceau de 40 kmăcirc. Nr. 30, Boroaia 40
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
256 erau deserviți de agenția Șoldănești. Din cei 34.784 de locuitori rurali, 23.469 erau deserviți de agențiile autorizate Bunești, Drăceni, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Poiana Măruluui, Preutești, Pleșești, Rădășeni și Rotopănești, legate direct la Of. Fălticeni prin curse poștale auto. Celelalte unități PTTR din mediul rural deserveau 95.205 locuitori, din care 12.584 de către agențiile autorizate: Budeni și Probotaăaparținând de Of. Dolhasca), Plăvălari și Știrbăț(Of. Udești), Râșca(Of. Bogdănești), Sasca Mică(Of. Cornu Luncii), și Vorona
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
distanță de distribuire. În localitățile Ciumulești, Drăgușeni și Găinești, factorii rurali de circumscripție au fost înlocuiți cu locali. Câte două distanțe de distribuire exista la oficiile Tudora și Udești. Factorii poștali, urbani și rurali locali, executau de regulă o singură cursă de distribuire pe zi. Cele 37 de circumscripții poștale rurale existente la 15 februarie 1968, cuprindeau toate așezările nedeservite de agenți autorizați și de factori poștali locali. Transportul trimiterilor se efectua cu mijloace hipo, pe baza unor itinerarii precis determinate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în timp util a telegramelor. Din decembrie 1967, toate telegramele recepționate la Fălticeni până la orele 11.00 și adresate în localități aflate în subordinea oficiului orășenesc, erau transmise la oficiul cel mai apropiat. De aici prin intermediul mânuitorului de valori de pe cursa poștală auto ajungeau la destinație. Toate oficiile erau dotate cu mobilier și utilaje specificeăștampile și sigilii, lăzi metalice, casete, cântare, rafturi cartare, săculețe pentru gropuri etc). Majoritatea oficiilor funcționau în spații închiriate care nu asigurau în toate cazurile o deservire
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1.000 de locuitori a înregistrat 1,07 pe zonă, 1,00 în mediul urban și 1,09 îm mediul rural O dată cu mărirea parcului de mașini pentru transportul poștei și presei, tot mai multe subunități au fost incluse în itinerariile curselor poștale auto, devenind dependente de Oficiul de Poștă Rurală Mecanizată. În țară, aceste oficii au fost înființate în anii 19731983. Oficiul Fălticeni 2 PR, transformat în OPRM, folosea din anul 1976, ștampile de zi cu denumirea “Poșta Rur. Moto”. Ulterior
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
generale a poștelor și telecomunicațiilor sau ale Centralei de transporturi auto. Mașinile procurate prin planul de investiții al Direcției județene de poștă și tc. erau transferate la Intreprinderea de transporturi auto. La 1 martie 1969, în județul Suceava existau 22 curse poștale auto, care parcurgeau zilnic 3.537 km. Din acestea 3 CPA ale căror itinerarii însumau peste 400 km/zi asigurau transportul trimiterilor poștale și al presei în zona Fălticeni. La vremea aceea, organele IRTA nu acordau suficientă atenție acestui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transportul trimiterilor poștale și al presei în zona Fălticeni. La vremea aceea, organele IRTA nu acordau suficientă atenție acestui gen de transport, nu respectau prevederile convenției și de cele mai multe ori mijloacele auto nu se prezentau la timp pentru plecarea în cursă, erau înlocuite cu altele necorespunzătoare, se defectau în parcurs, paralizând întrega activitate poștală. Întârzierile, nu întotdeauna justificate, se reflectau în expedierea, prelucrarea și distribuirea trimiterilor și de aici, nemulțumiri din partea cetățenilor, instituțiilor etc., reclamații întemeiate. Pe de altă parte, salariații
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe teren și nu reușeau să distribuie în totalitate corespondența și presa în ziua sosirii. Cei de circumscripție nu ajungeau în toate așezările prevăzute în itinerar, nu colectau numerarul de la toate magazinele cooperației de consum, se întorceau târziu la lichidarea cursei. În multe cazuri mijloacele auto amenajate în mod special pentru transportul valorilor erau înlocuite cu altele total necorespunzătoare și din punct de vedere tehnic. Deseori s-au pus la dipoziția Poștei din Fălticeni, autocamioane obișnuite, autocamioane atelier mobil, furgonete descoperite
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de transporturi poștale pe autoturisme “Dacia” proprietatea Poștei. O dată cu intrarea în funcțiune a Of. Poștal de Tranzit Iași, în 1994, unde se îndrumau toate trimiterile prezentate și de unde se preluau toate cele sosite pentru județul Suceava, s-a înființat o cursă poștală auto pe distanța Suceava-Fălticeni-Iași și retur, care circula în toate zilele săptămânii în afară de sâmbăta. La ora aceea, în cadrul județului funcționau 6 oficii zonale de tranzit printre care și cel din Fălticeni. Aceste oficii zonale au fost desființate începând din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ființă CPA Fălticeni-Tg. Neamț și retur, care a circulat numai doi ani, până în octombrie 2000. O altă CPA obișnuită circula primele cinci zile din săptămână, începând din aprilie 1996, pe distanța Fălticeni-Gura Humorului-CâmpulungVatra Dornei și retur. De la 1 octombrie 1999, cursa respectivă avea plecarea din Suceava pe același traseu. Din 1 octombrie 2000, CNPR recurgând la o nouă restructurare, la o nouă împărțire în unități strategice de servicii și afaceri, județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău aparțineau de zona
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
servicii și afaceri, județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău aparțineau de zona Postcurier Bacău. Oficiile din aceste județe trebuiau să efectueze schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Zonal Bacău. În acest scop, județul Suceava a înființat o cursă poștală auto pe distanța SuceavaFălticeni-Roman-Bacău și retur și a desființat CPA Suceava-Fălticeni-Iași. Toate mijloacele auto din județ aparțineau de Secția de Transport Suceava, care era subordonată Centrului de Transporturi Bacău și respectiv Sucursalei de Transporturi Brașov. În zona Fălticeni, pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de Transporturi Bacău și respectiv Sucursalei de Transporturi Brașov. În zona Fălticeni, pentru transportul trimiterilor poștale s-au folosit după anul 1960, diferite modele de mașini: TV 4 F, M 461, SR 132 M, ARO 320, Dacia și IVECO. Itinerariile curselor poștale auto au fost periodic modificate după necesități. Peste trei decenii în zona Fălticeni au circulat trei mijloace de transport auto pe trasee diferite. Punctul de tranzit Fălticeni a asigurat legături poștale și schimburi de expediții cu toate subunitățile din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Udești legate la Suceava. De asemenea, a efectuat, când a fost cazul, schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Suceava, a transportat presa centrală de la aeroportul Salcea și cea locală de la Suceava. La 31 decembrie 2000, itinerariile celor trei curse poștale auto erau: Fălticeni-RădășeniLămășeni-Fălticeniăghișeul exterior)Cotu BăiiFântâna Mare-Bogdănești-Râșca-SlătioaraBoroaiaMoișa - Vadu Moldovei - Roșiori-OniceniDrăgușeni-Forăști-Oniceni-Vadu MoldoveiBoroaiaRâșca-BogdăneștiFălticeni(BCR)OPRM(nr.741.341); FălticeniPreutești-Basarabi-DolheștiManoleaDolhasca-Gulia-Probota-BudeniFălticeni(distribuire Prioripost)OPRM-PetiaHreațcaPleșești-Valea Glodului-PleșeștiHârtopDolhasca-Dolhești-Fălticeni(nr.741.342) și Fălticeni(BCR-Forest)Bunești-Baia-Cornu LunciiHorodniceni-Păiseni-Mălini-SlatinaGăineștiPoiana Mărului-Văleni Stânișoara-Mălini-Cornu LunciiBaia-Fălticeni(vidări cutii scrisori, BCR)OPRM(nr.741
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
BăiiFântâna Mare-Bogdănești-Râșca-SlătioaraBoroaiaMoișa - Vadu Moldovei - Roșiori-OniceniDrăgușeni-Forăști-Oniceni-Vadu MoldoveiBoroaiaRâșca-BogdăneștiFălticeni(BCR)OPRM(nr.741.341); FălticeniPreutești-Basarabi-DolheștiManoleaDolhasca-Gulia-Probota-BudeniFălticeni(distribuire Prioripost)OPRM-PetiaHreațcaPleșești-Valea Glodului-PleșeștiHârtopDolhasca-Dolhești-Fălticeni(nr.741.342) și Fălticeni(BCR-Forest)Bunești-Baia-Cornu LunciiHorodniceni-Păiseni-Mălini-SlatinaGăineștiPoiana Mărului-Văleni Stânișoara-Mălini-Cornu LunciiBaia-Fălticeni(vidări cutii scrisori, BCR)OPRM(nr.741.345). În ordinea de mai sus cursele poștale auto parcurgeau zilnic, de luni până sâmbăta, 207,3 km, 203,6 km și 203,3 kmătimp de mers 289 minute, 301 minute și 276 minute, iar timp de oprire 137 minute, 167 minute și 184 minute) cu o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
reședință regionale, sa folosit transportul aerian. De multe ori însă, nu se respectau orele de sosire la Suceava: 08,20(din 1 aprilie 1967) sau 09,50( din 1 aprilie 1969), din cauza timpului nefavorabil decolării ori aterizării. Din această cauză, cursele poștale auto plecau cu întârziere la oficii, factorii poștali fiind obligați să aștepte sosirea presei. De la aeroportul Salcea până la Fălticeni presa ajungea cu o cursă auto specială. Tot printr-un mijloc de transport auto se expedia ziarul “Zori noi” din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
09,50( din 1 aprilie 1969), din cauza timpului nefavorabil decolării ori aterizării. Din această cauză, cursele poștale auto plecau cu întârziere la oficii, factorii poștali fiind obligați să aștepte sosirea presei. De la aeroportul Salcea până la Fălticeni presa ajungea cu o cursă auto specială. Tot printr-un mijloc de transport auto se expedia ziarul “Zori noi” din Suceava la Fălticeni, și de aici mai departe, cu primele autobuze de călători, dimineața, în unele localități reședință de comună, pentru a fi distribuit imediat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
BA Banca Agricolă BCR Banca Comercială Română BI Banca de Investiții BNR-SR Banca Națională BRCE Banca Română de Comerț Exterior. buc. Bucăți CEC Casa de Economii și Consemnațiuni CFR Căile Ferate Române CNPR Compania Națională Poșta Română conv. telef. convorbiri telefonice CPA cursă poștală auto DGAIA Direcția Generală Agricolă și Industrie Alimentară DGR Direcția Generală Radio DGP Direcția Generală a Poștelor DGPTc Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor DGT Direcția Generală a Telecomunicațiilor DGTT Direcția Generală a Telegrafelor și Telefoanelor DJPTc Direcția Județeană
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
importantă în privința circulației turistice, ca în secolul trecut, el constituie o variantă sigură pentru o bună parte a populației, cea cu venituri mai mici. Încă de la începuturile sale, acest tip de transport a ținut cont de componenta turistică, așa cum era cursa Orient Expres, inițiată în anul 1883, care traversa Europa de la vest spre sud-est, între Paris și Istanbul. În România, trenul oprea la Sinaia, principala stațiune montană, și la București, considerat atunci „Micul Paris”. În funcție de acest tip de transport, au apărut
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
4. Transporturile aeriene constituie modalitatea cea mai rapidă de deplasare la mare distanță, mai ales a turiștilor străini care ne vizitează țara. Aeroporturile internaționale sunt, deocamdată, puține: București (Otopeni și Băneasa), Constanța (Mihail Kogălniceanu), Timișoara. Ele primesc turiști atât din cursele regulate cât și în sistem charter. Reprezintă alternativa, încă scumpă, la aglomerația din sezonul estival, dar care va antrena un număr din ce în ce mai mare de turiști pe măsură ce se dezvoltă categorii sociale cu potențial financiar ridicat. 5. Transporturile speciale cuprind mijloacele de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a unei decizii a autorităților. 2 și financiară sunt problemele aduse din nou în discuție de investitorii străini în România. Birocrația din România, în puține cuvinte, poate fi caracterizată astfel: - cozi la ghișee; - geam de sticlă între client și funcționar; - „curse” de la un ghișeu la altul; - întârzieri și greșeli în redactarea documentelor notariale; - zone de așteptare în diferite instituții în condiții greu de suportat; - insuficientă transparență; - slaba dezvoltare a parteneriatului publicprivat. 3. Valorizare populație și resurse umane. - Sporul natural este negativ
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Dacă da, aș vrea să știu, vă rog, ce preț are. - Nu, nu m-am răzgândit. Nu le vând. Le dăruiesc. Vă văd mirată! Știți, în vremurile astea tulburi pe care le trăim, lumea pare a fi prinsă într-o cursă a alienării, într-un vacarm creat de internet, cluburi, bolizi ai șoselelor, câștiguri financiare facile, cuvinte goale și alte lucruri care nu au nimic în comun cu sufletul. Literatura este un balsam al spiritului, or fără acest balsam care să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
a acestuia din urmă din magma existenței, la o bestializare a lui: Se punea la cale o conjurație infernală a lucrurilor, fiecare te lua zălog, te îmbrâncea să-ți faci la galop testamentul, pașapoartele și rugăciunile și, odată atras în cursă, lucrurile te îndemnau să-ți îngropi hohotind capul în perne și să-ți ispășești vina de a te fi născut mort de-a gata... (Trântorul) Este o înrăire reciprocă, efect al luptei dintre poet și mim, o exprimare a intoleranței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]