1,702 matches
-
pătimitoare între cer și pământ, între dragoste, moarte, ispășire. Avem în ficțiunea lui Caragiale raiul visat de Ion Nebunul, unde sălășluiește "Maica Domnului "care ne desparte de rele", iadul ocnei, bălțile negre unde stăpânește dracul, lumea morților, realitatea ei și cutumele cărora li se supunea Anca. Ca într-un ritual păgân, Anca este obligată să-l răzbune pe Dumitru, ucis pentru ea, dar creștinește, ea urmează cu devoțiune întregul ritual al pomenirii. În piesă este evocat codrul labirint întunecat în care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
viața publică sau în cea privată”. în Preambulul documentului se arată că „violența față de femei este împotriva instaurării egalității, a dezvoltării și a păcii”și cere ca statele semnatare „să condamne violența față de femei și să nu invoce considerații privind cutumele, tradiția sau religia pentru a se sustrage de la obligația de eliminare”. Declarația formulează etapele care se cer parcurse în combaterea acestei forme de violență: investigarea și pedepsirea tuturor formelor de violență în familie; dezvoltarea obligatorie a unor programe politice, administrative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
femeilor, desfășurată la Beijing, a fost adoptată o Platformă de Acțiune care, în spiritul legislației internaționale existente, cere statelor participante: condamnarea violenței împotriva femeilor, fără drept de a invoca rațiuni ce țin de apartenența religioasă sau alte considerente legate de cutume; pedepsirea actelor de violență împotriva femeii; intensificarea sancțiunilor penale, civile și administrative. La sărbătorirea a 50 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, Organizația mondială contra torturii (OMCT) a prezentat un raport în care argumentează considerarea violenței domestice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pantomimă etc.); posibilitățile menținerii rutinei vieții cu care este familiarizat copilul (se asigură astfel stabilitatea și continuitatea în mediul și viața copilului); nivelul de sprijin pe care copilul îl are din partea familiei, dar și din afara ei (rețeaua socială, inclusiv specialiștii); cutumele culturale (o cultură ce tolerează violența va fi oarbă la semnele de PTSD); atitudinea mass-mediei (când un eveniment este prezentat fără respectarea victimei, acest lucru poate revictimiza); măsura în care dispune de căi alternative de comportament; timpul (momentul de dezvoltare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de către funcționarii publici, inclusiv de conducătorii de departamente sau agenții. Libertatea conferită acestora, de a alege valorile unei organizații publice de tipul unui minister, se justifică numai atunci când cultura administrativă incumbă, prin cadrul mai larg de presupoziții, reglementări, comportamente și cutume decizionale, o viziune referitoare la tipul de responsabilitate ce revine funcționarilor publici În procesul politicilor publice. În condițiile unei culturi a „statului de drept”, cum ar putea fi caracterizată cultura administrativă românească, libertatea de alegere a valorilor unei organizații reprezentante
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru tratamentul cuvenit sau pentru mai multă atenție din partea medicului, dar și pentru că „așa e obiceiul”. Cu alte cuvinte, fie din relatările altor pacienți sau foști pacienți, fie din experiențe trecute, În spitale, se perpetuează sistemul plăților informale ca o cutumă. Nu e vorba nici măcar despre recunoștință În raport cu succesul tratamentului, ci, pur și simplu, despre un obicei. Tabelul 5.11. Media valorii plăților informale În funcție de atitudinea generală a pacientului față de plățile informale * Calculată ca totalul plăților informale la medicul de familie
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cadrul căruia se intersectează interesele și influențele actorilor publici, civili și politici, birocrații și grupurile de interese, instituțiile (ca structuri organizaționale și ca funcționalitate) și mediul intern și extern al acestora, contextul socioeconomic și cultural (valori, cultură politică, subculturi și cutume). În România, unde există un cadru constituțional și o legislație specifică privind tratamentul egal pentru femei și bărbați pe piața muncii și În politicile sociale, s-au adoptat o lege antidiscriminare și una a egalității de șanse Între femei și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
codificările marchează punctul de ruptură decisiv al unității juridice europene, dar că este greu de stabilit cu precizie conținutul și măsura exactă a acestei unități, având în vedere faptul că, în Europa, diferențele dintre normele juridice locale, dintre uzanțe și cutume fuseseră dintotdeauna foarte mari. Profesorul Constantinesco conchide însă că, totuși, istoria dreptului Europei reprezintă, în realitate, o unitate, iar istoria sistemelor de drept naționale, creații științifice tardive care nu sunt decât părți componente. Marile evenimente și factorii care au înrâurit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cum, tot așa, dacă aș trage concluzia (iliescian populistă) că mai bine sărac, dar cinstit, decît bogat, dar... Aferim! Sub ochii noștri, o lume îi ia locul alteia; ne convine/ nu ne convine, ultima își impune cu asprime, neiertător, noua cutumă. Pictorilor și pictorilor nerămînîndu-le decît soluția individuală. Într-o Românie pe care începem să o iubim din nou după lugubrul interstițiu comunist, pentru că nu mai vrea (nu mai are cum) să se întoarcă la colectivism lozincard. Așa proceda eternul Tonitza
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în mod particular în cultura italiană): varietas - denumind conștiința diversității, dată de călătorii, de descoperirile geografice și tehnice - este reprezentată de mitul Turnului Babel, de principiul "identității" (exaltarea individului privit ca persoană), al libertății, al exigenței critice, al recunoașterii specificității cutumelor, a credințelor și a diferenței; curiositas reprezintă dorința de a cuprinde totalitatea, până la enciclopedism, la sincretismul culturilor, al disciplinelor aflate în căutarea unui adevăr absolut; humanitas denumește viziunea antropologică afirmată chiar în detrimentul celei teologice (situare rediscutată mai apoi de protestantism
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gîndirii politice manifeste în decizii și fapte, dar și a textelor care o oglindesc, o dovedesc de asemenea patrimoniul material și cel imaterial, mărturii ale unei tradiții puternice, articulate, ancorate profund într-o civilizație conservatoare, în mod evident în mentalități, cutume și valori spirituale motivate de istorie și de nevoia mereu presantă de legitimare identitară și existențială. O ultimă imagine în oglinda teoriilor: unul din volumele lui Paul Zumthor, consacrat studiului simbolisticii spațiului în evul mediu occidental, mi-a oferit în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a da toată strălucirea efigiei pământene a descendentului domnesc, nu putea înlătura o relație ce avea menirea să sensibilizeze profund, în lumina dublului sacru Iisus-Fecioară: aceea dintre stăpânul autocrat și mama sa. Iată că masculinitatea dominatoare acceptă o abatere de la cutuma de castă și impune, în plan secund, un pseudo-model marianic, reîntrupat de Sfânta Elena și actualizat, din când în când, cum se poate vedea, în cronicile muntenești. În scrierile moldovenești nu regăsim nici măcar această asociere, în baza căreia ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau realizările ei culturale. Așa cum se poate citi și în Cantemir, dar și în cronicile muntenești, personajele feminine sunt adevărate obiecte de interior, ale căror rare apariții publice sunt puse doar în relație cu stăpânul destinelor lor; orice abatere de la cutumă sau de la legile vieții casnice, orice încălcare a comportamentului prescris (de instanțele masculine) atrage după sine fie condamnarea publică a atitudinilor considerate nefirești, fie claustrarea într-o altă lume "privată": mănăstirea. Situațiile variază în funcție de treapta socială, dar și de conjuncturi
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simplu obiect al unei tranzacții, cu atât mai mult cu cât este amestecată puterea domnitorului. Atunci când fie Radu Greceanu, fie cronicarul Anonimului Brâncovenesc se oprește asupra unei figuri feminine, o face întotdeauna în tușe estompate și doar pentru a evidenția cutumele, strălucirea Curții și a familiei, dragostea și credința în care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În anul acesta au trimis domnul Constantin-vodă în Moldova de o au măritat după Constantin-vodă Duca, domnul Țării Moldovei, petrecând-o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru că era dintr-o națiune străină. De aici s-a născut cântecul a cappella, adică un cântec compus pentru a fi executat de un complex de cantori profesioniști, în oratoriul privat al papei, fără nicio formă de participare a credincioșilor. Cutuma de a celebra în capelă a luat o asemenea amploare, încât, de atunci, au început să fie numite capelle papali toate funcțiunile în care era prezent pontiful, chiar și atunci când Papa Sixt al V-lea a reluat celebrările în bazilicile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sarmaua - un „«gastronemăă mai mult sau mai puțin «reală” ca referent identitar - Îi prilejuiește lui Mihăilescu un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la români. Stabilirea unui locus of control (J.B. Rotter 1966), fie restrospectiv, prin cutume, la un nivel cosmocentric, fie prospectiv, prin strategii, În plan antropocentric, relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul și Rațiunea, trecutul este Însușit ca ,,patrimoniu”, fapt ce separă ,,tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura”, ca ,,viziune localistă”, cu ,,civilizația”, o ,,ideologie umanitaristă”. Ca ,,patrimoniu Împărtășit” și ,,simbol patrimonial”, atunci, sarmaua ,,face
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
imaginare sau reale, care nu se poate schimba, dar Îi face pe alții răspunzători pentru aceasta. La ce concluzii ajunge André Sirota din analiza cazurilor și situațiilor Înfățișate? Cea mai importantă este aceea că perversul psihosocial nu suportă regulile, convențiile, cutumele, cadrul social care ordonează viața grupurilor sau organizațiilor. El preferă un cadru social poros, grație căruia poate elimina, În liniște, regulile care-l jenează și improviza altele noi, convenabile lui. În acest scop, el provoacă incidente, blamează, creează confuzie, avansează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
universul social În care se mișcă observatorul, el poate deveni, la rândul său, „observator observat”. Iată, practica vânătorii cu câini: se prezintă ca un „fapt social total” care pune În scenă indivizi și norme fixate În timp, sub forma unor cutume ce scapă neavizatului. Nestiind uzanțele, observatorul se expune, devine element străin. El nu poate Înțelege, de pildă, de ce vânătorii - actori Într-un spectacol la care participă gonaci, câini, public - Își maschează emoțiile, motivațiile, trăirile. Vânătoarea cu gonaci este un subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
veacuri creștine au trăit de aceea în distanță față de ordinea instalată a Imperiului, cu speranța transfigurării, a unei alte lumi. Societatea și istoria concretă nu erau decît o variantă perisabilă a lumii, lăsată de Dumnezeu în puterea legilor și a cutumelor vechi, dar, prin însuși acest fapt, învestită cu o anumită, relativă, legitimitate. Totuși, din secolul al IV-lea, cînd creștinismul devine religia Imperiului, Biserica trebuie să se situeze altfel decît pînă atunci față de, dar mai ales în istorie și social
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de gândire și acțiune sistemul normativ. Importanța sistemului normativ al unei organizații, comunități sau grup social este dependentă de necesitatea de a asigura acțiunii sociale un suport generator de mecanisme repetitive eficiente și raționale. Acțiunile umane sunt guvernate de obiceiuri, cutume și deprinderi normative care se transmit de la o generație la alta, exercitând o influență penetrantă asupra conduitelor și a manierelor de a gândi și de a acționa. Instituție europeană cu multiple funcții „vecinătatea” a exercitat în viața comunităților, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în funcție de perioade și epoci, de conținutul concret acordat de diferite societăți valorilor general-umane. Importanța sistemului normativ este dependentă de necesitatea de a asigura acțiunii sociale un suport generator de mecanisme repetitive eficiente și raționale. Acțiunile umane sunt guvernate de obiceiuri, cutume și deprinderi normative ce se transmit de la o generație la alta, exercitând o influență puternică asupra conduitelor și a manierelor de a gândi și acționa. Ele sunt reglementate, totodată, de o serie de legi, reguli sau obligații care impun un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
după rezistența pe care faptul o opune fiecărei acțiuni individuale care tinde să-l violeze.” (Durkheim, 1974, 65) În accepțiunea acestuia, faptele sociale (modurile de a lucra, de a gândi sau de a simți), concretizate în moduri de acțiune (obiceiuri, cutume etc.), credințe sau instituții, sunt învestite cu o putere normativă în virtutea căreia comunitatea reacționează împotriva oricărei ordini și coeziuni sociale. Încălcarea ordinii de drept atrage după sine reacția punitivă a justiției. Încălcarea normelor morale generează reacția opiniei publice. La rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instituții sau societăți organizate în mod ierarhic în funcție de structuri ierarhice, cum este și instituția „vecinătății”, respectarea normei devine o obligație imperativă, determinată de necesitatea evitării oricărei perturbări a ordinii sociale și a conflictului între acțiuni diferite. Aici, conformarea la obiceiuri, cutume și norme devine un element fundamental pentru coordonare și eficiență, care trebuie stimulat și verificat prin controale sociale formalizate, prin codificarea acțiunilor și a sancțiunilor aplicate în cazul neîndeplinirii lor. Următoarele motive par să decidă hotărâtor asupra importanței factorului normativ
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi fost redus la starea de copil care trebuie asistat, la starea de vestigiu primitiv al unei epoci arhaice a originilor umanității, sau la situația juridică de sclav, ar fi putut fi recunoscute în producțiile sale fapte de cultură, în cutumele sale reguli, în superstițiile sale o religie, în maniera sa de a fi expresia filosofiei sale de om și locul omului în lume. Este suficientă o călătorie printre oameni pentru a recunoaște existența alterității. "Și Celălalt este purtător de logică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]