8,648 matches
-
ispășesc? Pedeapsă pe măsura faptei doresc. VEZINAS Ooo, iubită fiică a lui decebal, iubită preoteasă! Înghețul pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către ceilalți.). Să aveți grije de Ionuț, copilul meu, Cânb va fi mare să
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către ceilalți.). Să aveți grije de Ionuț, copilul meu, Cânb va fi mare să-I spuneți că sunt la zeu, Și l-am iubit și-l voi iubii acolo sus mereu. În
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
arena ovală (86/156 m). După care dormeau liniștiți la casele lor! Toate îmi amintesc de tragicul sfârșit al lui Spartacus, gladiatorul trac neînfricat, care ne tot încurajează de dincolo de milenii. Speranța moare ultima! Alături Arcul lui Constantin cu alți daci în reprezentări onorabile. Trecem prin Forumul roman și o luăm, cu metroul, spre Piața Spaniei. Cohortele de turiști asaltează frumoasele scări spre catedrala din vârf. Ne răcorim la fântâna de jos și ușor amețiți căutăm un refugiu pentru realimentare pe lângă
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) – ROMA (II) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359072_a_360401]
-
străzile centrului istoric al Romei. Marcus Terentius Varro (sec. I î.H.) ne comunică data întemeierii, 21 aprilie 753 î.H., de către gemenii Romulus și Remus, crescuți de lupoaica fără nume, cu replici cunoscute prin toate țările latine. Ei, steagul dacilor! Întregul ansamblul sculptural, de un rafinament de necontestat, cu un Neptun atoatevăzător, te cucerește prin povestea sa. Apa este adusă de la 20 de kilometri distanță. Vrei nu vrei, te întorci cu spatele și arunci bănuțul dătător de speranță pentru viitor
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) – ROMA (II) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359072_a_360401]
-
fantome cu bluze albe, albe ce nu-și găseau odihna. În ritmuri sahariene. Asiaticii, micuții chinezi, motorul comercial, dormeau demult. Recepționera s-a obișnuit, dej" , cu escapadele noastre nocturne! Cred că a dat pe Google. Să mai afle câte ceva despre daci. Buona notte! Carpe diem! (va urma) Sergiu GĂBUREAC Roma, Italia august 2012 Referință Bibliografică: Sergiu GABUREAC - CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) - ROMA (II) / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 609, Anul II, 31 august 2012
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) – ROMA (II) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359072_a_360401]
-
tatăl regizorului decedat în timpul filmărilor. Documentarul reconstituie campaniile militare ale Împăratului Traian în Dacia (101 -106 d.Hr.) și explorează influențele și moștenirea dacică în România contemporană. Documentarul prezintă în premieră reconstrucția 3D a fortificației de la Sarmizegetusa - capitala și sanctuarul dacilor. De asemenea, filmul conține o reconstrucție 3D a a fortificației dacice Blidaru și a podului peste Dunăre construit de Apolodor din Damasc din ordinul împăratului Traian. Podul măsura 1135 de metri lungime, aproximativ 18 metri înălțime și 12 metri lățime
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
peste Dunăre construit de Apolodor din Damasc din ordinul împăratului Traian. Podul măsura 1135 de metri lungime, aproximativ 18 metri înălțime și 12 metri lățime și a facilitat invazia legiunilor romane în Dacia și victoria Împăratului Traian în confruntarea cu dacii. A fost considerat cel mai lung pod construit în Lumea Veche și cel mai important pod din Europa, pentru următorii o mie de ani. Documentarul explică importanța strategică a podului peste Dunăre pentru expansiunea Imperiului Roman în Dacia. Documentarul “Decoding
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
de ani. Documentarul explică importanța strategică a podului peste Dunăre pentru expansiunea Imperiului Roman în Dacia. Documentarul “Decoding Dacia” conține date istorice și elemente inedite, cum ar fi: avantajele și dezavantajele amplasării cetăților dacice; tradițiile și stilul de viață al dacilor; echipamentele militare și strategiile luptătorilor daci; ilustrațiile dramatice ale artistului Radu Oltean; înregistrări video din Munții Orăștiei; reconstrucții 3D ale cetăților dacice Sarmizegetusa și Blidaru și o coloană sonoră originală. Premiera filmului „Decoding Dacia” a avut loc la prestigiosul Club
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
a podului peste Dunăre pentru expansiunea Imperiului Roman în Dacia. Documentarul “Decoding Dacia” conține date istorice și elemente inedite, cum ar fi: avantajele și dezavantajele amplasării cetăților dacice; tradițiile și stilul de viață al dacilor; echipamentele militare și strategiile luptătorilor daci; ilustrațiile dramatice ale artistului Radu Oltean; înregistrări video din Munții Orăștiei; reconstrucții 3D ale cetăților dacice Sarmizegetusa și Blidaru și o coloană sonoră originală. Premiera filmului „Decoding Dacia” a avut loc la prestigiosul Club Cosmos din Washington D.C. Locația aleasă
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
de o parte, regizorul Nicholas Dimăncescu reprezintă un model pentru tinerii americani de origine română, curioși să călătorească pentru a afla de unde venim și cine suntem? Pe de altă parte, documentarul este o incursiune în memoria colectivă și în spiritul dacilor” a spus ambasadorul. “Esența filmului constă în imagini și confesiuni, în introspecții și extrapolări, care pastrează echilibrul optim între realitate și legendă”, a mai spus ambasadorul Adrian Vieriță. A urmat discursul fostului ambasador SUA la București (2009 -2012), domnul Mark
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
Daciei este doar primul capitol dintr-o poveste fără de care nu poți să înțelegi România.” Ambasadorul Gitenstein a povestit că a înțeles importanța Daciei abia în al doilea an de mandat în România, după ce a vizitat de patru ori sanctuarul dacilor de la Sarmizegetusa, situat la o ora de zbor față de actuala capitală, București. “Războaiele daco-romane au influențat următorii 2000 de ani de istorie și ar fi fost bine că acest capitol să fie singurul moment dificil al României”, a apreciat Mark
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. MINUNEA Peste margini de lumi, În pădurea credinței, Ochii mari și miloși ai Măicuței Lăcrimează pentru noi. Icoana minunilor dă viață Dă sănătate, bucurie, speranță, Dă lumii sens, Lumina Minunii. Fiii lacrimilor sărută Chipul Sfintei. Cu capul spre
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
proaspeții procopsiți ai zilelor, le impuneau proștilor care munceau. Că doar zicală bătrânească era că tot în boul care trage, să dai. Sau, mai adăuga ea, „dacă ar fi să exprim altfel situația, o să spun că din vremuri străvechi, la daci, fiii cei mai buni au fost întotdeauna jertfiți lui Zamolxe, pentru ca ...ceilalți, să poată trăi în voie”. Iar călătoria pe care o făcea acum, în plină iarnă, era tot pentru a-și depune actele și taxele necesare pentru obținerea dreptului
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
vigoare. Referindu-ne la Eminescu, cunoștințele sale cosmogonice nu ne surprind, cunoscând faptul că poetul a trăit într-o perioadă în care teoria Kant-Laplace era notorie. Astfel, intuind epoca "marii găuri negre" și a Bing-Bang-ului", Eminescu spunea în Rugăciunea unui dac: Pe când nu era Moarte, nimic Nemuritor,/ Nici sâmburul de viață dătător,/ Nu era Azi nici Mâine, nici Ieri, nici Totdeauna/ Căci unul era toate și Totul era una". Nu vom întâlni la Macedonski natura exuberant-romantică și surprinsă în marile-i
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
încă de la vârsta de 8 ani de la tatăl său, după moartea acestuia a învățat să cânte la mai multe instrumente construite de el: tulnic, caval, fluier, tilincă și chiar la frunză. Ne prezintă istoria tulnicului, instrument foarte vechi, din timpul dacilor cărora le oferea posibilitatea de a comunica între ei, prin niște coduri muzicale, pentru a lansa o invitație sau a anunța o sărbătoare sau un pericol. Îi place foarte mult să cânte pe munte, nederanjat de nimeni, pentru propriul suflet
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Mare, în Zi de Duminică, 11 Noiembrie 2012: Pământeni, luați aminte! Eu, HESTIA, Zeița Focului, am luat rază de Soare și am frământat-o cu mâinile mele...Și am plămădit-o, ca pe o taină...Și am dat-o Omului Dac peste lume, să se bucure, să se încălzească, să se înalțe, să capete spirit... Dar ce a făcut-a Omul cu Focul Ce i-am dat? Scrum... Vreau să priviți cum arată ideile lumii vechi si vreau să învățați că
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
INTRAȚI! Nu vă fie frică. Mergeți până la capăt! Aici există o regiune intermediară care e cea a “formelor spirituale” pline de “făpturi metafizice” ale Occidentului și Orientului îndepărtat. În această regiune carpatică stau oamenii împreună cu spiritele celor morți, geții și dacii nemuritori, și conversează cu îngerii și cu demonii. Aceștia suntem noi, Atlanții din Carpați. Și a fost seară - mai precis Occident, adică tărâmul unde se îndeplinește occasus solis, “uciderea soarelui” prin “moarte integrală” (morte di bacio) - Și-ai coborât din
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360389_a_361718]
-
secret în parlament. Cum, să nu știu cum a votat senatorul sau deputatul pe care l-am votat? Asta-i democrație? Ne aflăm într-o premieră mondială pentru o țară ce mimează democrația. Cu un premier urmărit penal! Noi suntem români! Urmașii dacilor?! Abia acum criza politică s-a declanșat cu adevărat. Urmează o nouă vară fierbinte!A câta ? Nu vă atingeți de penalul nostru iubit !..., strigă la unison șobolanii mafioți. Văd că se adună mii de șobolani care să interzică votul prin
TABLETA DE WEEKEND (118): DELETE & REFRESH de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360501_a_361830]
-
malul Jiului de Est, la intersecția pârâului Jieț cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamnă "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
conducătoare a vremii, mai mult, evenimentele ce au urmat anului 1848 le-au zdruncinat și mai mult viața. Descoperirea și începerea exploatării cărbunilor deschide o nouă filă de istorie din viața socială și economică a Văii Jiului. Momârlanii, urmași ai dacilor, ocrotiți de munții lor, au rămas neclintiți, urmându-și vechile lor îndeletniciri, urmărind de la înălțimea munților viața agitată a oamenilor de pe fundul văilor, veniți aici să-și lege viața și destinul de exploatarea cărbunilor. La Petrila, ca de altfel în
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din ungurescul „maradvány”. Altul, în schimb, constituie o caracterizare a stării lor înapoiate, „om care trăiește singuratic la munte”. Apele care au năvălit aici pe vremuri au adus cu ele ierburi și arbori, care aveau să fie prefăcute
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. Minunea Peste margini de lumi, În pădurea credinței, Ochii mari și miloși ai Măicuței Lăcrimează pentru noi. Icoana minunilor dă viață Dă sănătate, bucurie, speranță, Dă lumii sens, Lumina Minunii. Fiii lacrimilor sărută Chipul Sfintei. Cu capul spre
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
Acasă > Orizont > Document > AU AVUT DACII SUNETUL A (I) ? Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1376 din 07 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Întrebarea de mai sus e legitimă. Vor fi avut dacii sunetul a = i precum slavii ori turcii? Încercăm să dovedim acest lucru
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
Acasă > Orizont > Document > AU AVUT DACII SUNETUL A (I) ? Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1376 din 07 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Întrebarea de mai sus e legitimă. Vor fi avut dacii sunetul a = i precum slavii ori turcii? Încercăm să dovedim acest lucru prin câteva etimologii. Verbul a râde este explicat prin lat. ridere, iar acesta din i.e. *urid „a se rușina“ cf. skr. vrid „a se rușina“. Dar de la acest
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
raiului) „Ieși copile cu părul bălan și râde la soare, doar s-a îndrepta vremea!“ (I. Creangă, Amintiri ... ) Concluzia noastră e că râd vine de la ra „soare“ că și sl. râd „bucuros“, lat. râd-, rod- „a roade“ și că la daci sună chiar râd, cuvânt ce a fost preluat de latini ridere, fiindcă ei nu puteau pronunța a=i, pe care le redau prin i cum fac astăzi cei ce nu au această vocală (englezii, francezii) care zic Gromiko, bistro în loc de
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]