6,546 matches
-
vor încânta spiritul și inima (Un autor reprezentativ: Stelian Ceampuru). Partea a doua a lucrării (II. Note de lectură), cu excepția unui singur text despre cartea noastră (Dascălul Ion Creangă), pe care o consideră „o carte de citit, de conspectat[...]utilă dascălilor și elevilor, deopotrivă, prilej de cunoaștere (mai) aplicată a unui mare povestitor ca om al școlii”, un studiu documentat realizat de un „publicist și cronicar discret și merituos”, reia articole, eseuri, scurte cronici și evocări calde (și meritate) ale unor
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
Trisfetite din Iași, condus de Titu Maiorescu, între primii 22 de cursanți aflându-se și diaconul fără simbrie de la Biserica Bărboiu - Ion Creangă. Cursul de pedagogie susținut de Titu Maiorescu stârnește admirația studentului său, deosebit de înzestrat pentru nobila misiune de dascăl, care aprecia lecțiile profesorului bazate pe știința pedagogică și pe practica la clasă deopotrivă. Încă din anul I de școală normală, începând cu 6 mai 1864, semna ca învățător suplinitor (neplătit) în condica școlii de la Trei Ierarhi. La începutul anului
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
și analitic, care consistă în a trage regula din studiul chiar al autorului, a pune rațiunea înaintea memorării și a trece astfel de la cunoscut la necunoscut” (I. Cremer), după cum se arată într-un raport al unor comisii de examinare. Ca dascăl, Creangă a atras atenția nu numai a contemporanilor săi și a rămas în amintirile nu numai a elevilor săi, ci a stat în centrul preocupărilor multor cercetători, critici sau istorici, nu numai literari, care au remarcat calitățile lui deosebite de
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
țâcă, ian fă la tablă pe crăcănatu (M); ian fă pe bârd(âh)ănosu (B); pe ghebosu (G); pe covrigu (O)!” și conchide: „Cu toate că trecea drept pionier al școlii noi, Creangă, ca pedagog, nu simbolizează nici un principiu. El e un dascăl de țară cu mult bun-simț și cu talent, care întreabă în dreapta și stânga cu multă râvnă și face tot cum îl taie capul”. Cu totul altfel, însă, își aduc aminte de cel ce i-a învățat să scrie și să
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
aduc aminte de cel ce i-a învățat să scrie și să citească, ori le-a fost îndrumător în ale institutoratului, foștii lui elevi sau normaliștii care asistau la lecțiile pe care acesta le ținea. Dragostea și respectul pentru „marele dascăl și artist, care a luminat și a încântat cu măiestria artei sale atâtea generații” răsuflă din fiecare cuvânt, din fiecare frază scrisă cu pioșenia cuvenită omului care a fost Ion Creangă de către fostul său elev, Jean Bart: „Printre atâția dascăli
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
dascăl și artist, care a luminat și a încântat cu măiestria artei sale atâtea generații” răsuflă din fiecare cuvânt, din fiecare frază scrisă cu pioșenia cuvenită omului care a fost Ion Creangă de către fostul său elev, Jean Bart: „Printre atâția dascăli severi și înăcriți, el însuși scriitor, -care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Domnul Creangă, pe care toți băieții îl iubeau... Cu ce dragoste, cu ce căldură, își îndeplinea el
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
cu mâna pâlnie la ureche asculta repetirea fiecărei fraze. Îl chinuia uneori ceasuri întregi un singur cuvânt ce i se părea că nu-i la locul lui - căci după auz judeca el efectul literar al stilului. Marile lui calități de dascăl, făceau să cucerească și să stăpânească deplin atenția copiilor”. Elev la Școala Normală din Iași, prin 1883-1884, M. Lupescu a asistat la foarte multe lecții ale lui Creangă, de la care își aduce aminte că „...multe lucruri bune, multe precepte frumoase
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
în literatură: dar este un geniu și în învățământ. Atitudinea sa de pedagog, lucrările sale didactice, sunt tot atât de bune ca și literatura. Dincolo de zările scrisului, dincolo de umbra ce i-a format-o literatura, Creangă străjuiește printre noi, ca învățător, ca dascăl ales. Se menține prin pedagogia lui originală, apreciată atât de mult de Eminescu”. Ca dascăl, Ion Creangă rămâne actual, în primul rând prin felul în care a preconizat predarea scris-cititului, apoi prin felul cum a contribuit la dezvoltarea conversației euristice
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
didactice, sunt tot atât de bune ca și literatura. Dincolo de zările scrisului, dincolo de umbra ce i-a format-o literatura, Creangă străjuiește printre noi, ca învățător, ca dascăl ales. Se menține prin pedagogia lui originală, apreciată atât de mult de Eminescu”. Ca dascăl, Ion Creangă rămâne actual, în primul rând prin felul în care a preconizat predarea scris-cititului, apoi prin felul cum a contribuit la dezvoltarea conversației euristice ca metodă, prin faptul că a aplicat în practică principii pedagogice științifice, respectând particularitățile de
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
euristice ca metodă, prin faptul că a aplicat în practică principii pedagogice științifice, respectând particularitățile de vârstă și școlare ale elevilor. Prin vocație și talent, dar și printr-o muncă asiduă de cercetare, Ion Creangă a reușit să fie un dascăl înaintat al vremii sale și un pedagog și didactician de anticipație, precursor al modalităților de activizare a elevilor la lecție. N.B. Prezenta evocare a constituit punctul de plecare al studiului nostru, DASCĂLUL ION CREANGĂ, Editura SINGUR, Târgoviște, 2014, publicată acum
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
cercetare, Ion Creangă a reușit să fie un dascăl înaintat al vremii sale și un pedagog și didactician de anticipație, precursor al modalităților de activizare a elevilor la lecție. N.B. Prezenta evocare a constituit punctul de plecare al studiului nostru, DASCĂLUL ION CREANGĂ, Editura SINGUR, Târgoviște, 2014, publicată acum, la împlinirea a 180 de ani de la nașterea marelui scriitor român. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: ÎNVĂȚĂTORUL CREANGĂ / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2255, Anul VII, 04 martie
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
avea mintea deschisă și toate era în stare să le înțeleagă din puține vorbe”.El însuși afirma : Am o educație nu tocmai îngrijită, fiindcă părinții mei n-au avut mijloace să-mi dea una aleasă”. Caragiale își începuse învățătura cu dascălul Haralambie și cu preotul Marinache de la biserica „Sf. Gheorghe” slovenind și trăgând clopotele la Haimanale. Mai apoi urmează școala primară și gimnaziul la Ploiești. Poate că și aceste clase absolvite, dar, mai sigur, frecventarea cursurilor clasei de declamațiune și mimică
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
la Ploiești. Poate că și aceste clase absolvite, dar, mai sigur, frecventarea cursurilor clasei de declamațiune și mimică a unchiului său i-au făcut posibilă apropierea de teatru, de operele dramaturgiei universale. Dar viața, trăită plenar, i-a fost adevăratul dascăl, așa cum el însuși, în autoportretul menționat, spunea: „Și-a făcut studiile la școala lumii - unde nu se cer examene”. Era un mare admirator al clasicilor antici și moderni, al moraliștilor francezi, al realismului contemporan și urmărea cu interes fenomenul romanului
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
1878, „Roma învinsă” de Parodi, din Scribe și Deroulede. Cunoștea și comenta foarte ușor, își amintea fiul său, Luca, piesele de teatru ale lui Shakespeare, operele lui Turgheniev, Anatole France, Heine. Din școala unde avea ca învățător pe Bazil Drăgoșescu, dascălul a cărui nuia restabilea ordinea gramaticală și punctuația în compozițiile elevilor, pleacă viitorul scriitor cu un deosebit respect pentru limba română, fiindu-i veșnic recunoscător: „Să-i dea Dumnezeu odihnă bună bravului nostru dascăl, neuitatului meu Domnul Basile Drăgoșescu! În
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
avea ca învățător pe Bazil Drăgoșescu, dascălul a cărui nuia restabilea ordinea gramaticală și punctuația în compozițiile elevilor, pleacă viitorul scriitor cu un deosebit respect pentru limba română, fiindu-i veșnic recunoscător: „Să-i dea Dumnezeu odihnă bună bravului nostru dascăl, neuitatului meu Domnul Basile Drăgoșescu! În trei ani m-a învățat cu litere străbune, româneasca toată câtă o știu până în ziua de azi, că mai mult, după el, nici n-am avut unde-nvăța!” În amintirile sale, Ioan Slavici spune
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
Deși limbajul prozatorului este unul comic mergând spre sarcasm, universul operelor sale este destul de îndepărtat de cel al lui Caragiale, de ale cărui operă și destin a fost preocupat, devenindu-i modele de conștiință artistică, dramaturgul devenindu-i un adevărat dascăl de suflet. Conturând disponibilitatea sa și pentru alte genuri, scriitorul se afirmă și în domeniul eseisticii, publicând, în anul 2001, Cavalerii comicei figuri.( Eseu despre lumea lui Caragiale). La prima vedere, poate apărea paradoxală înclinația lui Gheorghe Filip pentru acest
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca pe o categorie neutră, care „își păstrează în mare parte coerența gândirii și vorbirii” și „se străduiește să rămână în afara razei de acțiune a celor două «motoare
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
îl tratează pe acest personaj ca pe o categorie neutră, care „își păstrează în mare parte coerența gândirii și vorbirii” și „se străduiește să rămână în afara razei de acțiune a celor două «motoare» care mână lumea aceasta [...] politica și amorul”. Dascălul lui Caragiale este fie un agramat, incult și vulgar Marius Chicoș Rostogan, fie un „Dascăl prost”, precum Pricupescu, profesor de istorie care nu se lasă mituit, fie Ioneștii și Popeștii, susținători ai politicienilor de doi bani ca Nae Cațavencu. Foarte
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
parte coerența gândirii și vorbirii” și „se străduiește să rămână în afara razei de acțiune a celor două «motoare» care mână lumea aceasta [...] politica și amorul”. Dascălul lui Caragiale este fie un agramat, incult și vulgar Marius Chicoș Rostogan, fie un „Dascăl prost”, precum Pricupescu, profesor de istorie care nu se lasă mituit, fie Ioneștii și Popeștii, susținători ai politicienilor de doi bani ca Nae Cațavencu. Foarte interesantă în eseul lui Gheorghe Filip este preocuparea sa pentru personajul narator, pentru „nenea Iancu
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
culturale țineau și ședințe intime la care participau numai corpul didactic ( învățători și institutori ) ce compuneau cercul, iar în cadrul lor se discutau, cu prioritate, probleme didactice. Din martie 1907 până în 15 octombrie 1908, întrunirile cercurilor culturale au fost suspendate. Mulți dascăli fiind arestați și cercetați ca agitatori ai mișcărilor țărănești. S-a mers până acolo că însuși Spiru Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de istorie și mari personalități ale timpului. Din 1911, activitatea publică a cercurilor culturale este suspendată. Acestea erau obligate să aibă un caracter intim și să dezbată doar probleme profesionale iar adunările lor publice
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
culturale este atribuită administratorului Casei Școalelor, ieșind de sub mâna Ministerului Instrucțiunii Publice. În anul școlar 1913-1914, ființa cercul cultural ”Oltețul”, cu sediul la Școala Pârâieni, centru la care erau arondate și școlile Grădiștea și Băești. După 1918, activitatea extrașcolara a dascălilor în cadrul cercurilor culturale a fost preluată de căminele culturale care s-au impus. Fîrtat Illie, bibliotecar Referință Bibliografică: Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
sau povestiri eroice, tablourile războinicilor înaintași, victoriile și faptele lor de arme, apoi tot familia era cea care vorbea despre onoare, spirit de sacrificiu, datorie, credință, loialitate și devotament, cu pilde care nu puteau lăsa indiferent un copil. Urma apoi dascălul, cel care ridica virtuțile în luptă la rang de mit, și nu de puține ori, ceremonii destul de sumbre, marcau dezvoltarea afectivă a copilului, doritor la rândul său de nemurire și glorie. Dar, în tot acest timp, copilul era antrenat și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
gândul la teoria istoricului Fernand Braudel, dezvoltată de acesta în scrierile sale despre istorie, la mijlocul veacului trecut, teorie de care domnul profesor Gorun pare că nu este străin. Personajul central al romanului, în jurul căruia se configurează subiectul operei epice, este dascălul din comuna Măru Roș, Ion Găvănescu. Copil fiind, acesta s-a dovedit ager la minte, isteț, fapt ce i-a determinat pe părinții săi, țărani olteni, să îl dea la învățătură. Ion Găvănescu urmează Școala normală, după care se înscrie
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
la evenimentele politice ale perioadei imediat următoare trecerii tăvălugului primei conflagrații mondiale, fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]