2,277 matches
-
Ucrainei (adică în spațiul cuprins între rîurile Prut și Nistru, în partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei“ (p. 10). Cu aceasta însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul însuși afirmă că „problema abordată în teza «Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic în Bucovina de nord» [sic! Deci nu în regiunea dintre Prut și Nistru!] este actuală. Aceasta este, în cadrul etnografiei ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ (p. 7). După
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în regiunea dintre Prut și Nistru!] este actuală. Aceasta este, în cadrul etnografiei ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ (p. 7). După toate aparențele, pe aceeași direcție se înscriu și comunicările Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă în Bucovina și Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de iarnă în Bucovina, susținute de același autor la conferința regională a lucrătorilor din muzeele populare și etnografice de la Cernăuți, în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ (p. 7). După toate aparențele, pe aceeași direcție se înscriu și comunicările Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă în Bucovina și Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de iarnă în Bucovina, susținute de același autor la conferința regională a lucrătorilor din muzeele populare și etnografice de la Cernăuți, în 1997. În 1999 dl. Iosif Selejan a publicat la București Sărbătorile creștine populare de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
127 - 128). Avem convingerea că în Bucovina premontană și carpatică dintre Prut și Nistru nu se mai urează astăzi românește; nu știm cît de întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar în zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt Sînzienele, Sînpetru, Sîntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care „au jucat un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar în zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt Sînzienele, Sînpetru, Sîntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care „au jucat un rol aparte, specific în formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina“ (p. 42), dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și ale pădurilor. Foarte rezistente în timp, tradițiile, datinile, obiceiurile asigură continuitatea între generații și epoci, trecînd de la asimilați la asimilatori, ca însemne ale locurilor, dar și de la o comunitate la alta, chiar diferite etnic și lingvistic, creînd punți de comunicare între acestea și probînd că oamenii au simțit
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
perenitatea gândirii lui teoretice, bazată pe observarea istoriei milenare a poporului nostru, este, la Theodor Codreanu, una cu credința proprie în patria română și poporul ei tragic, dar rezistent întocmai prin limba, cultura și civilizația sa, extrasă din obiceiuri și datini, din felul românesc de a fi: credința în naționalismul organic, al oricărui popor, în fondul etnic inextricabil, și până la proba contrară, inalienabil. Cum e mai rău, deci, pentru susținătorii așa ziși postmoderniști, atașați contra-cost, strategiilor new age, adepți, în consecință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Definitivarea subprogramului și transmiterea acestuia organizațiilor de cercetași și cluburilor sau cercurilor de turism, precum și stabilirea și derularea programelor comune. - Desfășurarea activităților specifice din calendar. - Evaluarea și corectarea subprogramului. I.8. RURAL-SPORT - strategie de menținere și valorificare a tradițiilor și datinilor românești - Contactarea partenerilor și sprijinirea inițiativelor. - Realizarea cercetării. - Elaborarea și lansarea proiectului "Sate înfrățite". - Realizarea lucrării "Culegerea de datini și obiceiuri cultural-sportive". I.9. SPORTUL PENTRU SĂNĂTATE ȘI RECREERE, DREPT AL FIECĂRUI CETĂȚEAN - subprogram privind stimularea implicării administrației publice locale
HOTĂRÂRE nr. 641 din 25 septembrie 1998 privind aprobarea Programului naţional "Sportul pentru toţi - România 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121876_a_123205]
-
comune. - Desfășurarea activităților specifice din calendar. - Evaluarea și corectarea subprogramului. I.8. RURAL-SPORT - strategie de menținere și valorificare a tradițiilor și datinilor românești - Contactarea partenerilor și sprijinirea inițiativelor. - Realizarea cercetării. - Elaborarea și lansarea proiectului "Sate înfrățite". - Realizarea lucrării "Culegerea de datini și obiceiuri cultural-sportive". I.9. SPORTUL PENTRU SĂNĂTATE ȘI RECREERE, DREPT AL FIECĂRUI CETĂȚEAN - subprogram privind stimularea implicării administrației publice locale și a structurilor asociative în organizarea și dezvoltarea sportului pentru toți - Lansarea și susținerea prioritară, la nivel central și
HOTĂRÂRE nr. 641 din 25 septembrie 1998 privind aprobarea Programului naţional "Sportul pentru toţi - România 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121876_a_123205]
-
3. Sprijinirea finanțarea și/sau materială a publicațiilor comunităților românești din afara țării (hârtie, cerneluri tipografice, aparatură de multiplicat, mașini de scris, aparate foto, manopera tipografica, cheltuieli administrative etc.). 4. Asigurarea unor abonamente la reviste de cultură și cotidiene: "Magazinul Istoric", "Datini", "Literatorul", "România Liberă", "Adevărul", "Universul Copiilor", "Monitorul Oficial al României" etc., pentru a fi trimise comunităților românești din afara granițelor. 5. Acordarea de sprijin financiar și/sau material în vederea renovării unor instituții ale comunităților românești din afara granițelor (școli, biserici, biblioteci, muzee
HOTĂRÂRE nr. 374 din 21 iulie 1997 privind modul de repartizare şi de utilizare a sumei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , pentru sprijinirea activităţii românilor din afară graniţelor de către Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118622_a_119951]
-
cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca datoria de a-ți "amà și respectà Patria și însuși cu defectele ei" (II, p. 55). Tributar spiritului vremii, patriotismul este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria este un obiect moral prin care înțelegem "instituțiunile țării, drepturile ei publice, datinile ei, religia ei, limba ei, bărbații ei eminenți și devotați, istorie ei" (ibidem, subl. n.). Aceasta este formula concisă a patriotismului androcentric. Iar devoțiunea sacrosanctă este expresia cea mai pură a amorului față de Patrie. Meritul pe care Heliade Rădulescu este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul dacic; 2. Factorul etnografic, "adecă rasa sau sămânța de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cursul dimineții. Ofițerul s-a dus unde s-a dus și, după câteva minute, s-a întors însoțit de Itzhak, care era deja în posesia unei permisii de șapte zile, exact atât cât durează prima perioadă de doliu după datina evreiască. Cortegiul funebru format dintr-o mulțime de bărbați și femei a pornit vineri, la ora mesei, din curtea sinagogii, însoțind sicriul purtat pe umerii a șase bărbați care au mers pe jos pe tot parcursul drumului până la cimitir, o
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mai mult reacția de nesupunere a oamenilor, devenind adversari ai puterii și bisericii locale. Față de cele arătate mai sus, oamenii în cauză și cu ajutorul celor din satele vecine, au hotărât să treacă la construirea unei noi biserici care să respecte datinile prevăzute în vechiul calendar. Această hotărâre avea să se lovească de o serie de greutăți din partea forurilor tutelare ale bisericii și organelor administrative, cu toate consecințele ce decurgeau de aci. Asemenea aprobare venea în contradicție cu hotărârea luată anterior, iar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA ȘI ACTIVITATEA PÂNĂ LA ARMATĂ După ce tata a lăsat povara greutăților anilor care au urmat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
unei sumare nunți, după timpul de atunci. Nașii s-au angajat să fie, verișorul de-al II-lea, Sterică cu soția sa. Nunta a avut loc mai mult în familie, cu puține rude și puțini prieteni, dar încercându-se respectarea datinilor legale și creștinești. În anul 1946, poporul român, a avut de suferit foarte multe necazuri. Printre cele mai grele de suportat ar putea fi considerate următoarele, în afara celor mai sus enunțate : 1) Judecarea, condamnarea și moartea celui de-al treilea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a fost lămurită imediat de mătușa Marița : - Tu, Săndele, de data aceasta ești ca și « baba călătoare care n-are sărbătoare » replică ea sigură pe ce spune, și e convinsă că așa este și că nu greșește cu nimic. După datina creștină, moș Neculai, se ridică în picioare și face o sfântă cruce de mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile date, și aflate pe masă, fapt ce toți cei prezenți îl însoțesc la această bucurie trupească dată de el. Cât au stat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de năvalnice. E vorba strict de un gest de solidaritate spirituală, caldă, pacificatoare, discretă. Pentru declarații de amor, giumbușlucuri rimate, glumițe sprințare, jocuri de cuvinte și finețuri retorice se pot folosi celelalte zile ale anului. De la o vreme însă și datina exprimată laconic, și inflația lirică privată pierd teren dinaintea unei soluții noi, stupefiant hibride: un amestec de gata făcut și fantezie delirantă, puse laolaltă în ample liste de propuneri „virtuale“, din care „clienții“ se pot inspira fără efort. Vrei să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
reiese că învățătorul Ioan Marcu a desfășurat o bogată activitate culturală atât cu elevii cât și cu sătenii; șezători culturale specifice locului, serbări școlare, conferințe cu caracter socialeconomic, național și moral. Avea calități artistice, iubea portul popular, cunoștea obiceiurile și datinile locale. Așa se explică existența în școală, sub conducerea sa, a formațiilor corale, a dansurilor populare, a formațiilor de teatru. Istoria era trăită intens prin comemorarea evenimentelor istorice (24 ianuarie, 10 maiZiua Eroilor), evenimente care vibrau în sufletele auditoriului prin
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
de secretar al acestei instituții, președinte fiind preotul Vasile Petrovanu. Procesul verbal din 22.VI.1943 întocmit de subinspectorul Bibiri evidențiază colaborarea strânsă cu directorul Căminului Cultural, preotul Vasile Petrovanu. Își dă concursul la organizarea serbărilor, îndrumând tineretul pentru cunoașterea datinilor strămoșești, a portului național. A organizat cu tineretul formații de dansuri naționale. Participă la organizarea cursurilor de alfabetizare în perioada 1948-1950. Este antrenat la acțiunea de extindere a Școlii Racova, fiind delegat pentru aducerea materialului lemnos de la Frumoasa-Tazlău. Alături de colegii
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
și arborii trezite la viață să-l facă de „nelocuit“ pentru gingașul ghiocel, un mediu reducător adică. Și mă Întreb, atunci când un vânzător ambulant, adesea dovedind prin ten că n’are nici În clin nici În mânecă cu locul și datinile lui, mi-l Întinde contra - ignor câte mii - unor ochi de drac: de unde atâta cruzime? À propos de Încă o modă, aceea de a Înconjura cu o crenguță de brad doi-trei ghiocei, doar-doar aceștia or deveni astfel o mai „consistentă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
imprim: Întind lăbuța Cât de atentă ar fi, și pisica greșește. O dată și bine. Ca mine, care am mușcat din momeala pusă pentru altul sau chiar pentru mine. Așa că mă Îndepărtez de casă, cât de departe voi putea, respectând ultima datină pisicească. Și mai e o datină, pe care Cristi o va respecta și urmări el Însuși: nici o urmă nu trebuie să rămână, nici măcar voroavele noastre căci am văzut și m’au mirat multe la care nimeni n’a apucat să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar fi, și pisica greșește. O dată și bine. Ca mine, care am mușcat din momeala pusă pentru altul sau chiar pentru mine. Așa că mă Îndepărtez de casă, cât de departe voi putea, respectând ultima datină pisicească. Și mai e o datină, pe care Cristi o va respecta și urmări el Însuși: nici o urmă nu trebuie să rămână, nici măcar voroavele noastre căci am văzut și m’au mirat multe la care nimeni n’a apucat să tragă cu urechea. La urmaurmei, pisica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie - cum se spune - ogor negru. Ceea ce nu prea se Întâmplă căci, de prin secolul al XVII-lea, am introdus grâul de toamnă, mai productiv, dar mai Îndelung ocupant și secătuitor al țarinii. E vorba de interpretarea dată de tine datinilor de Anul Nou. Și ai dreptate plasându-l dintotdeauna iarna, la solstițiu, nu cum cred alții. Adică toamna - Întruchipată de seara Ajunului - se ară, iarna - odihna de noapte a gospodarului care nu știa nici de Revelion, nici de artificii și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]