1,965 matches
-
atâta priveghere de o noapte întreagă, dar fericită că Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și i-a ocrotit pe toți ai ei, într-adevăr Dumnezeu cu ziduri de apărare ne-a înconjurat”. Și... tânărul de lume nouă, înfumurat de învățături deșarte și necredincios până acum, deveni un alt om, sărută cu lacrimi mâna bătrânei sale bunici, îngenunche în locul ei și... din cuget smerit se rugă lui Dumnezeu, pentru întâia oară. 15. Ispita (Să nu furi) „Doamne, nu mă lăsa să mă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cuvântul? De câte ori ai mințit? De câte ori ai invidiat pe altul? Nu-mi este în obicei, dar desigur că am făcut și din acestea câteodată. Dar pe cei nevoiași i-ai ajutat? Asta foarte rar am făcut-o. Dar mândrie, clevetire, vorbă deșartă? Mai rar, dar și acestea am făcut. De îmbătat, niciodată? Ba da, dar numai de câteva ori. Jurământul nu ți l-ai călcat niciodată? De vreo trei ori nu l-am îndeplinit. La cârciumă te duci? Destul de des. Dar la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de mai jos: Și mergând el bezmetic, fără să știe unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi repede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordei; pe urmă ieșea, îl punea iar cu gura la soare, și tot așa făcea... Drumețul nostru, nedumerit, zise: -Bună ziua, om bun! -Mulțămesc dumitale, prietene
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
a avea vreo valoare, filosofia trebuie să preia din metodele și "lecțiile" științelor politice, că "trebuie să coboare cu picioarele pe pământ", să se ocupe de "chestiuni practice" sau de probleme "cu adevărat importante", nu de idealuri morale sau speculații deșarte și fără vreun impact sau vreo relevanță pentru politica și lumea reală. Altfel spus, un astfel de raționament poate fi invocat și împotriva acelor politologi care, într-un cuvânt, și-ar dori ca filosofia politică să fie abandonată sau dizolvată
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
obsesia disoluției, translată în peisaje și în acorduri autumnale, aduce șiruri de stanțe evocatoare ale toamnei. Numai că perplexitatea în fața unei mise en scène cu ascunzișuri viclene, acompaniată de gândul înstrăinării de sine, se exprimă în abundența și în strălucirea, deșartă, de „vitrine” (a păpușilor, a nestematelor - Mihail Cruceanu) și „decoruri” (N. Solacolu). Fantoma, marioneta, umbra dezvăluie ispitirile dublului: Statui albe, Statui albastre (I. M. Rașcu), Statuetele I-II-III (N. Solacolu), Două statui (Dragoș Protopopescu), Oglinzi (I.M. Rașcu), Psyche privindu-se în
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
transpusă în practică. Frecvent, din cauza aglomerării și presiunii rutinei zilnice, îndeplinirea unor decizii este amânată. Lipsa resurselor necesare realizării unei decizii face ca ea să nu fie dusă la îndeplinire, fapt care necesită realocarea resurselor disponibile. Negocierea resurselor, practica „promisiunilor deșarte”, raționalizarea ulterioară a acestora sunt strategiile la care se recurge în asemenea situații. Janis și Mann (1977), Janis (1992) se refereau și la alte strategii defensive: renunțarea la responsabilitate (o persoană se lasă în voia alteia fără să examineze critic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Înverșunați ai politicii sale ă sunt aceia care, precum doctorul Cabanis sau contele de Volney, Întorc spatele realității pentru a se refugia În abstracțiuni și În metafizică și pentru a vehicula astfel o propagandă insidioasă, alcătuită din „speculații inutile” și „deșarte subtilități”. Cum se poate explica atunci atașamentul față de niște concepții, dacă nu false, cel puțin discutabile? Homo ideologicus dă oare ascultare unor impulsuri oarbe emanând din colectivitate? Să fie vorba despre presiunea mediului, sau despre rodul unui calcul rațional? Să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alergătură. Nici n- apuca bine să conducă pe un domn în cămăruța dindărătul oficiului de la parter și să-i ajute să-și scoată paltonul, că iarăși țîrîia soneria la ușa holului și trebuia s-o rupă la fugă prin coridorul deșert, ca să-i deschidă altui musafir. Noroc că nu trebuia să aibă tot dînsa grijă și de doamne. Dar domnișoara Kate și domnișoara Julia se gîndiseră la asta și aranjaseră în odaia de baie de sus garderoba pentru doamne. Domnșoara Kate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a recurs la transformarea provizorie a unei cămări de la parter și a unei băi de la etaj în garderobe. Indiciile unor standarde rafinate, menținute în ciuda situației financiare dificile, sînt deja numeroase. Putem nota iarăși, în descrierea spațiului, "soneria țîrîitoare”, "coridorul deșert” și evidenta apropiere dintre Kate și Julia, aflate în capătul scărilor, și Lily, aflată la baza acestora. Nu e vorba de o casă spațioasă și nici de una luxos mobilată. Mijloacele modeste și un anume sentiment al lucrurilor vechi, dar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ori micro-poeme de natură estetic-filosofică: "46. Iubirea se sfârșește cu prima iubire. Celelalte sunt cópii mai mult sau mai puțin reușite."; "576. Balzac zice că "gloria este soarele morții". Dar iubirea ce-i?"; "620. După prima iubire, orice promisiune e deșartă."; "647. Iubirea iartă. Gelozia niciodată."; "694. Iubirea este cel mai bun mijloc de autoeducație."; "4070. Iubita e rândunică, balerină, fulg, vis, nebunie și floare."; "4892. Lecția dragostei este mai totdeauna amară."; "6400. În fiecare femeie se zărește un fulg. Iubirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plăcere conținutul. Îți mulțumesc pentru cuvintele de îmbărbătare pe care mi le adresezi și pentru străduința ce ai depus, spre a mă scoate din impasul în care mă găsesc cu lucrarea. Aș vrea să fii convins că nu o ambiție deșartă m-a îndemnat s-o încropesc. Nu dorința de a mă număra printre cercetătorii trecutului m-a făcut să scormonesc prin arhivele avute la îndemână, deși și această îndeletnicire este cât se poate de onorabilă, dar nu aceasta mi-a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
André, e pămîntul era netocmit și gol, populat ca pe hîrtie! insuficiența termică face pierdute o mulțime de clădiri narative pe traseu, edificiile mari, punctele roșii de avertizare la fabrica de antibiotice, "METRO" insula comercială angro explică pe litere locul deșert, de agricultură înghețată, buruiană care stau să prind rădăcini pe fondul crem, în raftul de sus al vagonului cresc stația Lețcani dintr-un colț de vedere, stîlp de prim-plan și mîngîiate cu privirea cîteva detalii de peron, băiatul punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
soare de zăpadă pe Cheile Mureșului, în fluidul lucrări de artă cuburile fragmentare din construcție și, postum, din analiză, podeț, boltă, unghi, panta descendentă a serpentinei, un maximum pe prospectul turistic-feroviar "Iubirea", să potrivești lucrul Tău de Dumnezeu pe voințele deșarte de oameni! liric, sălbatic și traseu epitetul continuu, ficțiunea în revenire dreaptă la natură, e să ne înecăm în Mureșul aplecat pe geam, de-a valma calculul matematic, ce lume cu el! parapetul șoselei din undele celuilalt mal, rațe cufundate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
babii! ți-am zis că am o mînă subțire! hai afară! vezi ce-ți fac eu ție! acceleratul Suceava Brașov vapori de turboreactor taie pe roz, a doua dîră noaptea, mal negru plecarea din Ghimeș, pînă închipuirea n-a fost deșartă paloarea deasupra cădea mai grea, o zîs că n-are un canat la două chei, de cîte ori te-o sunat, banii-i vrea, nu cheile! la Bacău cu microbuzul, pe 29, pentru ce? stau acasă! oricîte stele ard în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
arma foioase, coniferele fac implozie, Goioasa impiegata dînd înapoi, piatra tunelului ieșirea în altă lume, rătăcirea Sinai Sinaia, podul metalic drum în arcul poalele pădurii, plămînii pe dealuri zdrențe, inima hipertrofică, halta Caralița hidrocentrală, organele adăugate tot atavice sînt, ninge, deșertul om locuibil fără repere interne, Asău lanterna verde se leagănă de frig, plugul de la camion carosabilul de nămeți, biserica neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești, străzile țarțamuri electrice, rambleu tot orașul, de la nivelul etajului scade la gară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
însă cu ocazia sinodului din 1744, când dinamica spiroidală a conceptului de națiune îi învăluie înăuntrul cuprinderii sale inclusiv pe iogabii români, uniți și ortodocși deopotrivă. Sub auspicii sinodale, pe fondul eșecurilor seriale de a obține materializarea în fapt a deșartelor promisiuni leopoldine, se produce o revoluție conceptuală înăuntrul semanticii ideii de națiune, care propulsează gândirea românească a secolului al XVIII-lea din paradigma feudală a "națiunilor politice" înspre epoca modernă a "națiunii etnice". Totuși, în ciuda însemnătății de netăgăduit a acestui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să împărtășim marea aventură a minții și spiritului, continuînd cercetarea autorilor lor, în vederea unei lărgiri a perspectivei și a unei aprofundări a cunoașterii. Nu se cere "imitarea" acestor autori în mod mecanic, nici "intrarea în competiție" cu ei într-o deșartă goană după glorie, ci reproducerea, prin meditație, a experiențelor interioare pe care s-au axat clasicii și proiectarea unor încercări originale de elaborare a unor simboluri care să călăuzească omul contemporan în zbuciumata sa călătorie" [Germino 1975, 262]. "Teoria politică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
luminoasă, sub un cer albastru și senin. După ce ne-am instalat în hotelul unde am fost repartizați, am pornit la drum cinci, israelieni avizi să descopere orașul și să se împrospăteze cu o ceșcuță de cafea, dar după cinci încercări deșarte în ceea ce ni s-a părut că sunt cafenele, am înțeles că la Tbilisi nu se servește cafea, ci numai ceai și cvas. Am renunțat deci și ne-am întors în camerele noastre din hotel, asimilând primele noastre experiențe în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
săraci cu duhul cum am citi noi abecedarul. Spune-i babei ce te doare, îl încurajează pe Donose. Bietul om oftează, se frămîntă, dă ochii peste cap și nu știe cum să înceapă. Pune aici la babă 200 lei și deșartă-ți necazul. Dar ai să poți? Baba poate orice. Te scapă de orice necaz și îți aduce numai bucurii. Pînă la urmă omul se destăinuiește și sugerează boleșnițe sau o incompatibilitate măcar pentru unul din fața sa pe listă. Colentina a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să ia parte la felurite războiaie...Atunci se pierdea chiar și ordinea firească a lucrurilor... Căci spune Grigore Ureche: „Nu numai letopisețul nostru, ce și cărți striine am cercat, ca să putem afla adevărul, ca să nu mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dereptate, că letopisețul nostru cel moldovenescu așa de pre scurt scrie, că nici de viața domnilor, carii au fost toată cârma , nu alege, necum lucrurile den lăuntru să aleagă...Nici iaste a să mira, că scriitorii noștri n-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a pregătit o plăcută vilă numită Frumoasa, pe care Prințul o posedă în vale, la picioarele colinelor de pe care ne coborâsem, și care era departe de o milă de Iași...Când am ajuns la Frumoasa am găsit un palat aproape deșert unde nu mai venea Prințul, dar era mare și comod, și mobilat cu sofale în diferite culori; era împejurat de un zid mare, care înconjura grajduri, șuri, palatul Prințului și un alt palat pentru dame, după obiceiul turcesc; la amândouă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru o reluare a „cercului vicios“: lăcomie a pântecelui, desfrânare, avariție, mânie, tristețe. Dacă totuși, prin strădanie proprie și ajutor ceresc, reușești să scapi de caruselul acestor șase patimi, e foarte probabil să fii confiscat de urmă toarele două: slava deșartă (îngâmfarea subsecventă unei reușite materiale sau spirituale) și mândria (trufia, orgoliul), adică sentimentul unei infinite îndreptățiri de sine, iubirea de sine nerușinată, disprețul față de tot ce nu e „eu“. Orgoliul ca treaptă supremă a răului individual poate fi, la rândul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
el un viciu: un fel de puritate retorică, afișată, urmărind să câștige aplauze și prozeliți. Angelismul face, în trup, paradă de destrupare. Eliberat de ispitele cărnii, el e devorat, când nu e pură stupiditate, de marile păcate ale spiritului: slava deșartă și mândria. Vicioase pot fi și asceza ostentativă, iubirea idolatră, blândețea ipocrită, smerenia demonstrativă, filantropia egolatră și risipitoare (prodigalitatea). VI. Alături de viciile care derivă din practicarea excesivă și inadecvată a virtuților, există și virtuți care se nasc din transfigurarea viciilor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
secundar al tristeții, al proastei dispoziții. Incapabil să se deschidă generos spre ceilalți, sufletul se contractă, erodat de umori acre și de stupori crepusculare. Obsesia originalității și pasiunea nevrotică pentru tot ce e nou au de a face cu slava deșartă: sunt simptomele pretenției de a fi altfel, ale isteriei de a fi mereu „branșat“, „la zi“, „în pas cu veacul“. Acedia are și ea epifenomene neașteptate. Curiozitatea maladivă, de pildă, care caută informația ca pe un drog, ca pe un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
înșiși. Inca pacitatea de a-ți lua distanță față de tine, concentrarea maniacală pe interesul tău, pe marotele tale, pe dorin țele și obiectivele tale sfârșesc prin a te izola de comunitatea ta și de identitatea ta reală. E și „slavă deșartă“, și lipsă de umor, și simptom paranoic. Nu-ți poți găsi rostul adevărat dacă nu știi, din când în când măcar - și nu prea rar -, să uiți de tine. Proasta folosire a inteligenței Românii cred despre ei că sunt un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]