1,932 matches
-
care fac atât rău. Vezi bine, până și viața noastră personală e atinsă. Cazul tău o dovedește, în mod paradoxal... Dar să nu crezi că ești mai vinovat ca noi toți... IV Locotenentul, care patrulase cu o noapte înainte, se deșteptă tocmai când se lăsa întunericul. Aprinse lumina. Zăpada aureola ferestrele lăsând în mijloc o gaură neagră, ca un hău. Stinse lumina. Geamurile deveniră transparente. Zăpada cădea deasă, cu fulgi mici. Își aduse aminte de alte ninsori, cernându-se dincolo de ferestrele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că astăzi, "să faci prostioare" te poate duce la moarte și că a venit vremea ca ei să devină mai înțelepți. Cîntecul se încheie cu refrenul "prostesc, prostesc, prostesc", iar corolarul său este că tinerii negri ar trebui să se deștepte și să înceteze să se mai implice în lucruri prostești precum bandele, drogurile, crima și violența care îi ucide pe tinerii negri în număr atît de mare40. În "Us", Ice Cube prezintă un băiețel negru care își închipuie cum ar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
același mare democrat, fiind titular al Ministerului de Interne, a ridicat glasul întru apărarea clasei plugarilor, a cerut reforme binefăcătoare pentru ea, a impus desființarea tuturor hrăpitorilor, în cap cu zapciii. Țăranii obijduiți, săraci, apăsați, au auzit glasul care-i deșteaptă, iar în 1888 au răspuns la chemare. O mare mișcare națională este, întotdeauna, o acțiune de solidaritate a claselor; la București, clasele diriguitoare se ridicaseră spre a scutura o apăsare politică; instinctiv, la sate, țăranii s-au sculat spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și, fiindcă el, pe de o parte era cu totul lipsit de bani, iar pe de altă parte îi plăcea să petreacă, plănui să fure banii servitorilor. Surprins în timpul operației, îi omorî pe amândoi. Dar zgomotul luptei și țipetele victimelor deșteptă pe bătrâna mamă a lui Venescu, care ieși să vadă ce se întâmplă. Bătrâna, văzând înfiorătorul spectacol, începu, firește, să țipe. Venescu pierdu capul și alergă după femeie, pe care o ajunse în camera de culcare, și-i înfipse cuțitul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Venescu, care ieși să vadă ce se întâmplă. Bătrâna, văzând înfiorătorul spectacol, începu, firește, să țipe. Venescu pierdu capul și alergă după femeie, pe care o ajunse în camera de culcare, și-i înfipse cuțitul de mai multe ori. Copilul, deșteptat din somn, văzând drama, începu să plângă și să roage: — Nene, nu omorî pe mama mare!... Atunci Venescu, care își pierduse cu totul sângele rece, suprimă și pe acest din urmă martor. Apoi, crezând că va îndepărta de la el bănuielile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul se deșteaptă, își trage pantalonii și deschide fereastra: — Ce este? Cine bate? Un om comunică preotului că vrea cutare, un cunoscut și chiabur oborean trage să moară și cheamă pe preot ca să se spovedească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul se deșteaptă, își trage pantalonii și deschide fereastra: — Ce este? Cine bate? Un om comunică preotului că vrea cutare, un cunoscut și chiabur oborean trage să moară și cheamă pe preot ca să se spovedească. Preotul se îmbracă și se duce la chemare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vechi polițiști, printre cari maiorul Baldovici, comandantul jandarmilor călări și inspectorul de poliție Crețu nu cred în povestirea tânărului Venescu. Aceștia îl bănuiesc pe el că ar fi asasinul. (Id., ibid.) Pagina 176 Urmează: Fetița scapă fiindcă nu s-a deșteptat. Somnul i-a apărat viața. (Id., ibid.) Fragment final eliminat: nu am putut verifica adevărul afirmațiilor lui Bacalbașa, care sunt, totuși, veridice: Venescu și-a făcut osânda și acuma este undeva liber. La ocnă a avut din prima zi o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
drept omului care luptase o viață pentru libertatea presei; totuși glasul lui Eminescu a avut mai multă trecere și Rosetti a fost înlăturat. Și atunci, ca și mai târziu, oamenii cu adevărată valoare pătrundeau mai greu decât mediocritățile. Mediocritatea nu deștepta niciodată invidia. Eminescu erea ziarist politic, ca și Rosetti. B.P. Hasdeu erea numai publicist. Eminescu nu admitea să existe în România un ziarist politic deasupra lui. Încă un motiv ca să înlăture pe Rosetti și să se puie sub președinția lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește Iar deșteptată de pe prund Cireada satului pornește..." (Duiliu Zamfirescu) A fost o săptămână de ploaie, ploaie deasă, rece și persistentă. Zăpada din amonte s-a topit sub efectul ploii și împreună au contribuit la depășirea cotei de inundație. Cu mult timp înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas Rătăcind în drumul lor Lipsiți de Bunul Păstor. Hâda colții și-i rânjește Satul plânge și jelește Murmurând cu suflet greu: Oare-a murit Dumnezeu?... Deșteaptă-Te, pentru ce dormi Doamne? Scoală-Te și nu ne lepăda până la sfârșit. Pentru ce întorci fața Ta? Uiți de sărăcia noastră și de necazul nostru? Că s-a plecat în țărână sufletul nostru, lipitu-s-au de pământ pântecele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
călătorie noastre nocturne și obligatorii, eu încă dormeam. În clipa în care Neamțul deschidea ușa vagonului, împingând-o, zgomotul produs de cele două role, precum și izbitura ușii ajunsă la capăt de traseu au fost atât de puternice, încât m-au deșteptat brusc. Ceea ce m-a izbit extraordinar în primul moment a fost lumina. Parcă aș fi fost orbul din naștere căruia, după o viață trăită în beznă, Hristos, în chip miraculos, îi redă lumina ochilor, într-o zi de sâmbătă. Valuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
călătorit cu trenul. Sănduța sare În brațele lui. A venit să și ia rămas bun, aducând un buchet și o cutie de bomboane. Ține să ne Însoțească până În cabina ce ne este rezervată. E ora 9 seara. Prezident Harding se deșteaptă din somnul de câteva zile ce și l-a permis la Hamburg. O ușoară perdea de fum, ne amintește că acolo, În adâncul său se fac pregătirile de plecare. Se fac ultimele aprovizionări. Aici s au urcat puțini pasageri. Cei mai mulți
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
după noi. De aici aproape de grotă, urcăm o pantă pronunțată Într-o stranie pădure care a Încremenit aidoma ca În basme. E o pădure pietrificată. Petrified forest. Ca și fecioara adormită din basme pădurea așteaptă mâna vrăjitorului ca s-o deștepte și să-i dea viață. Câțiva stânjeni, frumos aranjați, Îți dau impresia lemnelor reale, care urmează să fie puse pe foc. Pun mâna pe o bucată, dar e grea ca plumbul. Astfel de păduri se găsesc și În alte state
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a fost Întrecută pe acel timp doar de vaporul Normandia. Prin Franța. Paris, apoi pe urmele războiului 1914-1918 După o scurtă oprire În seara de 29 Septembrie la Southampton În Anglia, În dimineața zilei de 30 septembrie, când ne-am deșteptat, Washington se odihnea la cheiul portului Le Havre. De pe fereastra cabinei vedeam cum cineva face toaletă Fordului meu, care ne aștepta nerăbdător, după atâtea zile de odihnă. I se controlează cauciucurile și i se Încarcă rezervorul de benzină. Ne Încărcăm
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Pentru că, altfel, sunt asemenea Lui doar până la activarea instrumentului divin. Din acest moment, interesul meu pentru specia umană dispare și doresc... ... SFÂNTUL? Shri Mataji ne-a activat instrumentul divin prin trezirea energiei Kundalini și antrenarea Ei spre Înalt și a deșteptat în noi conștiința de SFÂNT! Este minunat să știu, să mă identific cu starea de SFÂNT, să mă consider și chiar să mă simt aidoma sfinților! Dar... mă identific eu permanent cu starea? M-am întrebat de multe ori, m-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dur. După aceea Monica Lovinescu mi-a spus că acesta era stilul lui, că și pe ea o luase la fel, cu două generații înainte. „Cine ești ? Ce faci ?“ Ca pe urmă să spună : „Eu nu știu cum ai ajuns tu așa deșteaptă“, adică nimic din ce-i relatam eu nu corespundea cu ce aștepta el. „Ești foarte deșteaptă, dar nu ai formația care trebuie. Jurnalismul este o totală pierdere de vreme. Vino la mine la club, să ne cunoaș‑ tem. Tu trebuie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai cu hărnicie școli românești prin sate, biserica și școala fiind stâlpii de foc ai susținerii românilor. Școala le-a luminat mintea, iar biserica a sfințit lumina venită de la școli. Cabinetele de lectură, gazetele, petrecerile populare și chiar șezătorile au deșteptat poporul și l-au strâns în casele naționale ridicate de țărani fără nici o contribuție a autorităților, l-au ferit de focul crâșmelor, iar băncile și societățile culturale și studențești de tipul „Arcașul” l au scos din ghearele cămătarilor și l-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luminarea poporului, organ de propagandă culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu, periodice plecate de la Cernăuți în refugiu... Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apărea la Cernăuți, numerele 1 și 2 cumulate, la 14 februarie 1923, sub conducerea unui comitet, redactor responsabil Gheorghe Băițan, redacția și administrația în strada Veteranilor nr.1 b, cu un anunț chiar pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce piciorul în case jidovești”, „Nu dați bani la jidani”, făcute în mai fiecare număr, Deșteaptă-te Române mai târziu abundă în materiale antievreești; în nr.910 din 8 aprilie 1923 publica „Proiectul de statut al Societății Corpul foștilor legionari și voluntari bucovineni din războiul pentru Unirea tuturor Românilor”, dar publica și articolul „Marea adunare constitutivă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ligei Apărarea Națională Creștină în Suceava (22 aprilie), iar la 24 aprilie apela: „la toate organizațiile județene și comunale ale L.A.N.C să-și îndemne membrii să se aboneze la gazeta noastră care este gazeta Ligei ANC.” În numărul 20, Deșteaptă-te române anunță că intră în vacanță în perioada 22 iulie - 16 septembrie 1923, pentru că, „membrii colectivului redacțional pleacă fie pentru ași reîmprospăta 73 puterile de muncă, fie pentru a organiza județele în Liga Apărării Naționale Creștine.” * La 18 noiembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de apărare național creștină, expresia dragostei lor și asigurându-i că vor stărui cu toată energia ca să li se facă dreptate.” Cu numărul 31 din 2 decembrie 1923, gazeta se tipărea la Câmpulung Moldovenesc - Tipografia „Școala Românească” - director Gh. Măzgăreanu. Deșteaptă-te Române nr.33 din 23 decembrie 1923 avea scris pe frontispiciu completarea: Organul Ligei ANC - zvastică - apare săptămânal. * Deșteptarea poporului Deșteptarea poporului apare la 1/14 decembrie 1901, foarte neregulat, până la 10 aprilie 1904. Scris anume pentru popor. Unele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Jurowschi, însărcinat cu execuția.” ...” În noaptea de 17 iulie, Voicov s-a prezentat la orele 2 noaptea în casa lui Ipatiew. Voicov era însoțit de președintele comisiei executive din Ecaterinenburg, Jurowschi, de-a raportat că întreaga familie a țarului fusese deșteptată și dusă într-o odaie subterană. Se spusese țarului că urmează să fie transportat, cu toată familia, în altă regiune mai îndepărtată, spre a li se asigura liniștea. La ora 2 și 45 noaptea țarul s-a apropiat de Jurowschi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de organ, de expresie a lucrurilor, a stăruințelor și a cugetărilor ei, de a conlucra la reînvierea noastră spirituală, a întruni inteligențele din țară și de peste meleagurile ei spre a înlesni pe osebite căi ale literaturii, împlinirea scopului Soțietății: a deștepta simțămintele amorțite...” Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura națională, pentru limba vie și frumoasă a poporului, să promoveze talentele, să practice o critică nepărtinitoare. În primele numere s-au publicat „Protocolul Adunării Generale a Soțietății”... ținute la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de-a dreptul! - revista, se vede, își face datoria întocmai, cum spune directorul ei Iancu I. Nistor încă de la numărul 1 a pornitei la drum: „Dorința noastră cea mai vie, de care suntem însuflețiți la editarea acestei reviste, este ca să deșteptăm în publicul român gustul pentru lucrări literare românești de valoare și ca să facem ca ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale românești. Căci numai astfel pot propăși orice dezvoltare literară a particularităților noastre naționale.” Privind în urmă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]