3,261 matches
-
fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei 111. Regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, p. 90. 110 Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, p. 73. 73 70 “să - l scape de Titulescu“112. La aflarea veștii despre moartea lui Titulescu, la 18 martie 1941, regele nota următoarele :“ S-a dus și el, s-a stins astfel o lungă și glorioasă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”122. Răspunsurile lui Titulescu la aceste critici și totodată justificarea acțiunilor diplomatice cât și 120 Doru Dina , Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu , Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți “, 2004 , p.12. 121 Horia Sima , De ce trebuia să plece Titulescu, în Pro și Contra Titulescu, p. 496-499. 122 Idem,Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994, p.136. 77 74
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
acest eveniment drept o schimbare a politicii externe a României. 87 În realitate, așa cum am demonstrat, Moscova nu dorea semnarea acestui tratat cu România. Uniunea Sovietică nu ar fi avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aceasta deținea informații despre demiterea iminentă a lui Titulescu. Apoi după reocuparea zonei renane de către Hitler, fară o reacție hotărâtă din partea Franței sau a Marii Britanii, sovieticii și-au dat seama că sistemul de securitate colectivă eșuase. Am subliniat faptul că Titulescu era înclinat să creadă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004. 13. Dobrinescu Valeriu Florin, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991. 14. Grecescu Ion, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Cluj
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu“, nr. 17, Iași, Editura “Cugetarea”, 2008. 21. Launay Jacques de, A cincea valiză
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără să îl anunțe în prealabil pe Titulescu. Ca urmare diplomatul român 22 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004, p. 5. 18 15 și-a prezentat demisia din funcția de ministru al României la Londra. Titulescu considera pactul de neagresiune cu Uniunea Sovietică unul umilitor pentru România deoarece Moscova
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
sovietic a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Ligii Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice aveau date despre o iminentă demitere a lui Titulescu, fapt care s-a petrecut la 29 august 1936 100 . Se știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul potrivit “ pentru efectuarea schimbării respective . Cei doi au profitat și de faptul 100 Em. Bold, I. Ciupercă, op. cit., p. 139. 66 63 că în momentul demiterii , Titulescu nu se afla în țară 101 . Înlăturarea acestuia din funcția de ministru de externe al României a reprezentat o grea lovitură dată diplomației românești și internaționale deoarece se încheia o etapă importantă a acesteia caracterizată prin inițiativă, consecvență, dinamism
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
inițiativă, consecvență, dinamism și prestigiu internațional. Înlocuitorul său,Victor Antonescu “un mediocru lipsit de prestigiu “, nu a reușit să se ridice la nivelul faimei titulesciene 102 . În urma acestui eveniment Uniunea Sovietică a declarat că nu mai putea fi semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263. 103 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
București, Editura Humanitas, 1993, p. 263. 103 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatu Ă, Iași, Editura Junimea, 1982, p.133. 67 64 Referindu-se la această demitere, Manuilski, un reprezentant al guvernului sovietic declara: ”Mare prostie au făcut guvernanții români, burghezia română și Carol al II-lea ... dacă nu l-ar fi dat afară din guvern pe Titulescu în vara anului 1936, este foarte probabil că pactul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei 111. Regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, p. 90. 110 Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, p. 73. 73 70 “să - l scape de Titulescu“112. La aflarea veștii despre moartea lui Titulescu, la 18 martie 1941, regele nota următoarele :“ S-a dus și el, s-a stins astfel o lungă și glorioasă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”122. Răspunsurile lui Titulescu la aceste critici și totodată justificarea acțiunilor diplomatice cât și 120 Doru Dina , Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu , Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți “, 2004 , p.12. 121 Horia Sima , De ce trebuia să plece Titulescu, în Pro și Contra Titulescu, p. 496-499. 122 Idem,Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994, p.136. 77 74
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
acest eveniment drept o schimbare a politicii externe a României. 87 În realitate, așa cum am demonstrat, Moscova nu dorea semnarea acestui tratat cu România. Uniunea Sovietică nu ar fi avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aceasta deținea informații despre demiterea iminentă a lui Titulescu. Apoi după reocuparea zonei renane de către Hitler, fară o reacție hotărâtă din partea Franței sau a Marii Britanii, sovieticii și-au dat seama că sistemul de securitate colectivă eșuase. Am subliniat faptul că Titulescu era înclinat să creadă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004. 13. Dobrinescu Valeriu Florin, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991. 14. Grecescu Ion, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Cluj
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu“, nr. 17, Iași, Editura “Cugetarea”, 2008. 21. Launay Jacques de, A cincea valiză
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
la bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările economice ale ortacilor. Scandalurile intestine au condus la demiterea premierului Radu Vasile, care a refuzat să părăsească poziția, dar a fost revocat din funcție prin decret prezidențial. În locul său a fost instalat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Printre măsurile sale cele mai consecinționale s-a numărat și angajarea fermă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contrariul germanității". Logică de maniheism strident între americanofilie și germanofobie? Recent, noul președinte al României, care, din acest punct de vedere, pare să împărtășească idiosincrasiile postmoderniste de tip political correctness, i-a arătat mare considerație lui H.-R. Patapievici prin demiterea lui Augustin Buzura de la cârma Institutului Cultural Român și propulsarea în loc a filosofului anglo-saxonofil. Iar primul lucru pe care l-a declarat noul director, în alocuțiunea de înscăunare, e că, de aici încolo, cultura, în viziunea institutului, nu va mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
post; - recrutarea și selecția; - încadrarea, utilizarea și orientarea resurselor umane; - consultanța/consilierea oferită angajaților pentru dezvoltare profesională și personală; - evaluarea activității și a performanțelor; - promovarea și recompensarea; - sănătatea, siguranța și relațiile la locul de muncă; - transferul și disponibilizarea (prin pensionare, demitere sau concediere). În această perspectivă dinamică, managementul resurselor umane se concentrează, la nivelul fiecărei organizații care își propune eficiența, schimbarea, dezvoltarea (fiind deci și cazul organizațiilor de educație a adulților), asupra următoarelor domenii esențiale: - atragerea resurselor umane de care instituția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
post; - recrutarea și selecția; - încadrarea, utilizarea și orientarea resurselor umane; - consultanța/consilierea oferită angajaților pentru dezvoltare profesională și personală; - evaluarea activității și a performanțelor; - promovarea și recompensarea; - sănătatea, siguranța și relațiile la locul de muncă; - transferul și disponibilizarea (prin pensionare, demitere sau concediere). În această perspectivă dinamică, managementul resurselor umane se concentrează, la nivelul fiecărei organizații care își propune eficiența, schimbarea, dezvoltarea (fiind deci și cazul organizațiilor de educație a adulților), asupra următoarelor domenii esențiale: - atragerea resurselor umane de care instituția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
închisoare pe viață, în recluziune totală. Soția sa a fost exilată. De asemenea Ludovic a rechiziționat toate obiectele decorative și 13000 de volume din impresionanta colecție de 27 000 de exemplare de carte rară pe care le deținea Fouquet. După demiterea lui Fouquet și exilarea definitivă din panteonul artistic, Ludovic a început în grabă redecorarea palatului Versailles, pornind un dialog original între arhitectură și spațiu, între canoanele artistice și inovație, dar și megalomanie bine gradată și dozată. Arhitectonic, ansamblul nu se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
empatie știe să o arate și celuilat, „se lasă simțit” de acesta prin gestică, faptă, vorbă și Îl face să se transpună În rolul lui. Este exemplul concret al președintelui T. Băsescu care, atunci când făcea campanie electorală Împotriva referendumului de demitere a sa, Începea cu problemele oamenilor, transpunându-se În situația lor, emoționându-i prin trăirile sale de actor social autentic, apoi, apelând la emoționalitate, făcea muțimea să se transpună În situația lui, „cel oropsit de cei 332 de parlamentari”. Cobora
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; După demiterea lui Ion Antonescu în noul guvern format un reprezentant al PCR ocupa portofoliul justiției; acest reprezentant era Emil Bodnăraș . 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
politic să fie foarte prietenos? Nimic nou, iarăși. Anul 2012, de altfel, a fost nu mai puțin agitat și bogat în evenimente care să demonstreze încă o dată această interferență deloc recomandată între politic și media. Ne referim la referendumul pentru demiterea președintelui din 29 iulie 2012 care a fost în atenția presei, atât din țară cât și internațional, pentru o perioadă de câteva luni. De altfel, nici în timpul alegerilor parlamentare din decembrie 2012 evenimentele nu s-au desfășurat mai calm. Astfel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sunt negative. Cu alte cuvinte, pentru a înlătura guvernul, legislativele din Ungaria, Polonia și Slovenia trebuie să-l demită printr-un vot de neîncredere constructiv, în timp ce legislativele din celelalte șapte state au nevoie de un vot de neîncredere simplu pentru demiterea guvernului. Astfel, prima ipoteză cercetată în acest studiu este: Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere este simplu. Regulile de învestitură se referă la nevoia coaliției formate de a obține votul de încredere
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]