2,176 matches
-
mai subtil, măi pedant, având În vedere apariția În circul caracatiței a unor „dresori” din Palatul de Justiție. (VI) - După asasinarea fiului meu, (indice p. 33, dosar 84901/CNSAS) a urmat, cu o nonșalanta deconcertanta, asasinarea casei mele cu „echitatea democraților statului de drept”; o casă cu suflet viabil, cu semne de continuitate, poezie, cu similitudini Între poetul copil și edificiul amintirilor siderale. - În casa din Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43 urma să deschidem un Memorial consacrat lui Alexandru Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care va prefera să moară pentru a-și salva onoarea și convingerile, îi răspunde cinicului adept al soluției exilului că a greșit epoca (II, p. 60-62). Așa cum va arăta în discursul său final, conducătorul regaliștilor este de părere că doar democrații pot pleca din țară motivând că nu le mai convine contractul încheiat cu cetatea. Cei care au încheiat un legământ cu zeii nu cunosc însă drepturi, ci datorii, astfel că preferă să moară ca oameni decât ca cetățeni (III, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
singură dată veți mai veni aici... - I, p. 43). Când Aquillius se repede cu pumnalul la Publicola, Petronius îl reține spunându-i că ar putea să facă din el o statuie a intervenției neputincioase, de vreme ce omul acesta, ca toți marii democrați, va muri în patul său (III, p. 60). E drept, omnisciența lui nu e întotdeauna infailibilă. Când asistă la sacrificarea celui menit să consființească prin sânge legământul regaliștilor, el anunță că acesta va muri fără a scoate vreun sunet. Previziunea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai mult decât necesară. Lipsa acestor mijloace nu face decât să se permanentizeze absolut toate tarele democrației românești și să blocheze dezvoltarea societății românești. În condițiile în care politicianului român, fără excepție, îi lipsesc contrângerile interioare pentru a fi un democrat, este mai mult decât necesară construcția unui set de constrângeri constituționale, profitând și de experiența anterioară a democrațiilor consolidate, pentru ca limitele democratice să nu mai fie depășite în fiecare zi. O constituție este fundamentul legal al unei democrații. La modul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
puncte. Această corelație directă relevă un singur lucru: respectarea dreptului la proprietate este o condiție absolut necesară (chiar dacă nu și suficientă) pentru un nivel ridicat al democrației. Această observație este întărită și prin observarea pozițiilor unor țări considerate a fi democrații cu tradiție, exemplul cel mai elocvent fiind Italia. Faptul că aceasta este așezată pe o poziție ce o situează în categoria "Flawed democracies" este explicat și prin faptul că respectarea dreptului la proprietate în această țară este notată cu 50
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
reprezentarea femeilor în Parlamentul României la această dată este critică și criticabilă, situându-se sub media reprezentării femeilor în țările arabe (care este de 13,2%). De asemenea, potrivit Democracy Index 20127, România se situează în categoria "democrațiilor cu lacune" (democrații carențate, precare), ocupând locul 59 în lume și ultimul în Uniunea Europeană, în raport cu cele 5 dimensiuni analizate: procesul electoral și pluralismul; funcționarea guvernului; participarea politică; cultura politică; libertățile civile. Scorurile cele mai scăzute le avem la capitolul participare politică (4,44
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
totuși să părăsească puterea în ianuarie 1922, dezarmat de președintele Republicii, Alexandre Millerand. După înfrîngerea spartakiștilor și lichidarea Republicii comuniste din Bavaria, social-democrații germani nu au putut rămîne la putere decît aliindu-se cu partidele burgheze moderate: Centrul Catolic și "democrații". Coaliția acestor trei formațiuni permite Adunării Constituante, reunită în micul oraș Weimar dinTuringia, să pună la punct o Constituție cu aspect democratic care împarte puterea între un președinte al Republicii ales pentru șapte ani avînd prerogative numeroase și două adunări
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
puterii în țările în care, este adevărat democratice de tip occidental nu avusese timp să prindă rădăcini după primul război mondial, exceptînd Cehoslovacia. Este puțin probabil ca din toamna anului 1944, Stalin să fi avut intenția să le transforme în "democrații populare" cu instituții create exact după modelul sovietic. În schimb, acesta dorea ca țările unde staționa Armata Roșie să devină piese constitutive ale unui fel de "cordon sanitar" ostil, care să formeze la granițele URSS-ului un ecran protector împotriva
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a autodizolvat și el în octombrie pentru a da naștere Partidului Socialist Maghiar, ceea ce nu-l va împiedica să fie învins (10% din voturile exprimate) în alegerile legislative din martie 1990, cîștigate de formațiunile moderate. Forumul Democratic Maghiar și Alianța Democraților Liberi. Puterea este preluată de o coaliție, de centru dreapta condusă de Josef Antall. În sfîrșit, în domeniul politicii externe, Ungaria a fost prima care s-a desprins de Pactul de la Varșovia, fără să pună însă probleme deosebite sovieticilor care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dar decesul său politic datorat afacerii Watergate a declanșat o nouă rundă a conflictului cultural. Contrarevoluția conservatoare a preluat controlul în Statele Unite o dată cu alegerea lui Ronald Reagan, în 1980, și cu ascensiunea Noii Drepte care a sprijinit triumful liberalilor asupra democraților și a acelor radicali care își păstraseră vederile politice și valorile din anii '60. Ascensiunea anterioară a unor reprezentanți ai dreptei, precum Margaret Thatcher în U.K., Brian Malrooney în Canada și a lui Kohl în Germania, au condus la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cîștigat cele cincisprezece minute de faimă media și Clinton și-a cîștigat renumele unui candidat căruia nu-i este frică să denunțe crima și violența și să-i pună pe negri la locul lor un apel oportunist la adresa așa-zișilor "democrați ai lui Reagan", transmițîndu-le, de fapt, că el nu este purtătorul unor interese înguste precum cele ale negrilor. La o diagnoză critică, totuși, reiese faptul că domnul Clinton a fost exact un codoș oportunist în slujba intereselor și temerilor albilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critică la adresa unei intervenții militare majore a Statelor Unite care a apărut în principalele mass-media în timpul primelor săptămîni de intervenție militară a Statelor Unite a venit de la extremiști ca Zbigniev Brzezinski și chiar de la conservatori extremiști de dreapta ca Pat Buchanan, în timp ce democrații și liberalii au avut tendința de a fi de acord cu comentariile militare de la început și pînă în momentul cînd Bush a dublat forțele Statelor Unite după alegerile din noiembrie 1990. Apoi, democrații au sprijinit politica sancțiunilor, în loc să solicite negocierea unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservatori extremiști de dreapta ca Pat Buchanan, în timp ce democrații și liberalii au avut tendința de a fi de acord cu comentariile militare de la început și pînă în momentul cînd Bush a dublat forțele Statelor Unite după alegerile din noiembrie 1990. Apoi, democrații au sprijinit politica sancțiunilor, în loc să solicite negocierea unei înțelegeri: odată început războiul, o mare parte din democrați au sprijinit acțiunile administrației Bush atrăgînd din nou atenția asupra crizei liberalismului din SUA. În plus, natura comercială a mediei audio-vizuale a intensificat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de acord cu comentariile militare de la început și pînă în momentul cînd Bush a dublat forțele Statelor Unite după alegerile din noiembrie 1990. Apoi, democrații au sprijinit politica sancțiunilor, în loc să solicite negocierea unei înțelegeri: odată început războiul, o mare parte din democrați au sprijinit acțiunile administrației Bush atrăgînd din nou atenția asupra crizei liberalismului din SUA. În plus, natura comercială a mediei audio-vizuale a intensificat la rîndu-i efectele propagandistice ale reportajelor despre Războiul din Golf. Trusturile de publicitate erau extrem de neliniștite în privința
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sentimentalitatea lor. Pe liberali i-au adus la cârmă nu numai coaliția tuturor acelora cari erau nemulțumiți de guvernarea și de regimul lui Lascăr Catargiu, dar și coaliția tuturor sentimentelor altruiste. Am întâlnit în această coaliție oameni de toate credințele. Democrați înaintați și reacționari îndârjiți, oameni cari oftau după toate libertățile, cât și apostoli ai ordinii prin constrângere, patrioți ireductibili și internaționaliști, toți aceia cari vedeau în zare viitorul de aur cât și cei cari jeleau trecutul cu toate binefacerile lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sisteme prin intermediul comparației. Cunoștințele noastre despre aceste poziții și despre evoluția lor sunt încă vagi, în ciuda faptului că suntem obișnuiți să evaluăm mai multe regimuri în funcție de două dimensiuni sau adesea de toate trei, precum o indică descrierea țărilor vest-europene ca democrații liberale și a statelor comuniste ca regimuri autoritare. Ar trebui cel puțin să putem vedea, în linii mari, cum pot fi caracterizate politicile contemporane. La acest aspect ne vom referi acum. Cele cinci tipuri principale de sistem politic din lumea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
spațiu. Totuși, putem vorbi de grupe de sisteme politice, întrucât asemănările în cadrul unei grupe sunt mai izbitoare decât micile diferențe între sistemele ce o compun. Două exemple binecunoscute de asemenea grupe sunt, pe de o parte, țările vest-europene, descrise ca democrații liberale, deși există variații substanțiale între ele, și, pe de altă parte, țările comuniste, caracterizate până în 1989 de un grad ridicat de autoritarism, dar care erau și "progresiste" în scopurile lor. Grupe de sisteme politice și caracteristicile lor Aceste grupe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice liberal democratice Sistemele politice liberal-democratice includ țările din vestul Europei, America de Nord și Australasia, Japonia, Israel, unele membre ale Commonwealth-ului și în special India, și un număr de state latino-americane, deși cele din urmă au avut tendința de instabilitate. Câteva democrații liberale sunt și în Africa, Orientul Mijlociu și estul Asiei. Variații semnificative au existat atât înainte cât și după căderea comunismului est-european. Spania, Portugalia și Grecia au intrat (sau au reintrat) în grupă, în timp ce mai multe țări latino-americane (de exemplu Chile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țări latino-americane (de exemplu Chile) au încetat să mai fie democratice, cel puțin pentru o perioadă, în anii 1970 și 1980. Unele sisteme politice care au încetat să fie comuniste la sfârșitul anilor 1980 pot fi privite și ele ca democrații liberale. Aceste sisteme politice constituie o grupă conform tuturor celor trei dimensiuni; ele tind să fie democratice, liberale și, din punct de vedere al substanței politicilor, nu sunt nici egalitare, nici total inegalitare. În ciuda diferențelor dintre aceste țări din punct
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aprecia dacă o societate este bună sau rea, ori dacă o schimbare are sau nu consecințe pozitive este o judecată de valoare; o societate poate fi bună în viziunea cuiva, dar nu și a altuia. De remarcat controversele izbucnite între "democrați" și suporterii unei "societăți ierarhice" sau între "nivelatori" și cei care cred că inegalitățile nu sunt doar inevitabile ci și cu adevărat drepte. Așa se explică de ce teoreticienii politici s-au aflat într-o permanentă căutare a societății bune: fiecare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru a vedea în ce măsură aceste condiții socio-economice explicau distribuția tipurilor de sistem politic și mai ales apariția democrațiilor liberale. Cel mult jumătate din cele peste 180 de țări ale lumii (erau mult mai puține până în 1990) pot fi etichetate drept "democrații liberale", chiar dacă extindem categoria luând în considerare faptul că, așa cum s-a arătat în capitolul 3, nu ne confruntăm aici doar cu un singur punct în spațiu, ci cu grupe care permit variații substanțiale. Într-adevăr, numărul variază în timp
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sens larg, în regiunea Atlanticului de Nord sunt democrații liberale, în timp ce proporția acestor sisteme este mică în Orientul Mijlociu și, de asemenea, în cea mai mare parte a timpului, în Africa Subsahariană. Majoritatea statelor est-europene au devenit (sau par să devină) democrații liberale, dar acestea nu mai adoptaseră până atunci un astfel de tip de sistem politic, sau îl adoptaseră extrem de rar. America Latină și sud-estul Asiei sunt zonele geografice în care proporția democrațiilor liberale este cea mai mare după Europa și America de Nord
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prezența sau absența democrației liberale a fost serios afectată de "dependența" națiunilor respective. Această perspectivă a vizat în special America Latină, din moment ce în această zonă se întâlneau cele mai multe țări autoritare inegalitare care, doar pe temeiuri economice, "ar fi trebuit" să fie democrații liberale și care erau totuși (de cele mai multe ori) sub conducere militară. S-a pretins că existența multor guverne autoritare (în special de dreapta) se datora direct sau indirect politicilor țărilor din "nucleu" (cu alte cuvinte, Statele Unite și țările Europei de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
într-o perioadă poate temporară de renaștere a democrației liberale. Tabel 6.1 Democrațiile liberale în lume (în jur de 147 țări la jumătatea anilor '80) Zona atlantică Comuniste Orientul Mijlociu și Africa de Nord Asia de Sud și de Sud-Est Africa Subsahariană America Latină Total democrații liberale 23 0 3 8 3 11 48 non-democrații 0 15 19 9 41 15 99 Total 23 15 22 17 44 26 147 Sursa: Vanhanen (1987), 39-42 Abordarea multivariată a lui Vanhanen Excepțiile sugerează că trebuie să trecem dincolo de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
constituie. Astfel, singura excepție reală este Iugoslavia, în sensul că ea s-a dezmembrat ca țară; totuși, diversele state succesoare au arătat în general un anumit grad de pluralism, și cel puțin Slovenia, poate și Croația, pot fi descrise ca democrații liberale (Vanhanen, 1992b: 19-35). CASETA 6.1 Geografie și sisteme politice Mult timp s-a crezut că valorile politice și sistemele politice sunt asociate puternic, deși indirect, cu trăsăturile geografice. De exemplu, într-o faimoasă lucrare mai veche de "geografie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]