2,957 matches
-
W” este variabilă: mediană, submediană, subtelocentrică și acrocentrică. Pot apare și cromozomi markeri de tip dicentric. La o femeie cu boala Waldenström s-a identificat „cromozomul marker W”, pe când la sora sa geamănă monozigotică sănătoasă, acest cromozom marker lipsea, ceea ce denotă că cromozomul suplimentar din grupa A este rezultatul unei mutații cromozomale postzigotice, dobândite în cursul vieții individuale. La pacientă, cromozomul marker W a fost prezent în celulele sanguine, dar a lipsit din fibroblaste. După Patau (1963), „markerul W” apare prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
s-au remarcat, pe lângă celule cu complemente cromozomale normale și celule cu diferite anomalii structural- sau numeric cromozomale care au generat markeri cromozomali caracteristici în cursul progresiei tumorale. În tumorile mamare se constată o incidență scăzută a cromatinei sexuale, ceea ce denotă modificări numerice și/sau structurale care afectează cromozomul X. Cromozomii markeri caracteristici în tumorile solide umane, generați prin translocații, deleții și inversii sunt prezentați în tabelul 24.1. La formarea cromozomilor-marker contribuie existența unor puncte de rupere preferențială, în strânsă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dezvoltat carcinoame mamare. Aceasta a reprezentat prima dovadă experimentală a capacității unei oncogene celulare de a induce boala neoplazică, la un animal intact, normal. Dar, apariția tumorii s-a produs după o perioadă de latență lungă de câteva luni, ceea ce denotă existența unor etape multiple în patogeneză. În plus, deși toate celulele acestor animale conțin transgena MMTV/myc, o singură tumoră a apărut într-una dintre cele zece glande mamare ale animalelor transgenice. Astfel, la șoarece, transgena MMTV/myc pare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1 tirozinaza (TRP-1) este adecvată pentru expresia genei β-galactozidazei în liniile celulare de melanoame și în melanocitele umane și murine (Vile și Hart, 1993). De notat că expresia genică a fost detectată într-un număr mic de tipuri celulare, ceea ce denotă restricția expresiei genice. Dacă se cunosc promotori cu specificitate tumorală, este posibilă țintirea directă a tumorii cu gene corespunzătoare. Introducerea ADN mediată de receptori este o a treia metodă posibilă prin care genele pot fi direcționate precis spre tumori. Această
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
suspensie bacteriană la nivelul unei răni. Tumorigeneza a fost evaluată după cinci săptămâni de la inoculare. La locul injectării acestei suspensii au apărut tumori mari (marcate cu o săgeată) pe plante de tip sălbatic, nu însă și pe planta transgenică, ceea ce denotă în acest din urmă caz, supresia tumorigenezei. În imaginile de jos sunt redate fotografiile rădăcinilor de Arabidopsis, prelevate de la plante transgenice (C) și de tip sălbatic (D) inoculate cu Agrobacterium tumefaciens A208 crescute in vitro. Tumorigeneza a fost evaluată după
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din O colindă de Crăciun. Acest termen este la fel de bun ca oricare altul cînd ne referim la prelucrarea creatoare a unei povestiri, pentru a produce discursul pe care îl avem în față. Cu alte cuvinte, sjuzhet sau discours denotă toate acele tehnici pe care autorii le folosesc în moduri diverse pentru prezentarea povestirii originale. În ceea ce îi privește pe literați, discursul este de departe cel mai interesant domeniu al poeticii narative. Istoria pare a se concentra asupra modelelor de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
descriptiv) decît narativ. Este non-specific și are o implicație negativă sau chiar nulă: comparați: A invitat cîțiva oameni la cină (= anumiți oameni la o ocazie specificată) cu A invitat puțini oameni la cină (= aproape pe nimeni). Iar termenul ce îi denotă aici pe participanți, oameni, face parte din grupul de itemi generali, utilizabili în orice condiții (în care mai sînt incluse și lucruri, persoane, chestii). (Halliday&Hasan, 1976). Altfel spus, e mai probabil să retrogradăm (decît să promovăm) propoziția 4 din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
restabilind întreaga cronologie pentru a satisface un cronicar sau un detectiv. Clarificarea este fără îndoială necesară și importantă, dar importantă este și o conștientizare a relațiilor dintre diferite secțiuni ale textului, unde aceste secțiuni puse într-o anumită ordine (B-C-D-A-E) denotă întîmplări care sau petrecut de fapt într-o ordine diferită (A-B-C-D-E), probabil cu destul de multe goluri sau elipse între A și B și C, contiguitatea temporală a lui D și E ș.a.m.d: o rețea de relații temporale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
să înțelegem ceva mai mult decît selectivitatea și discontinuitatea care pot fi oricînd atribuite unei narațiuni (ne putem oricînd gîndi la lucruri care se vor fi întîmplat, dar care nu au fost prezentate). 3.2.4. Frecvența Prin termenul „frecvență” denotăm activitatea de a povesti textual un singur eveniment din istorie, în mod repetat. Dacă norma este frecvența „unică” (a spune de n ori ce s-a întîmplat de n ori), frecvența „repetitivă” este exemplificată în Absalom, Absalom! de Faulkner, în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prezente, închipuiri proleptice și cu atît mai ironice cînd știm că Pnin este deja în încurcătură (și nu este nevoie să își imagineze o astfel de situație). Printre altele, condiționalul detașat „dacă ar fi fost cazul”, spre sfîrșitul fragmentului citat, denotă măiestria lui Nabokov în folosirea limbii engleze. Acesta caracterizează „portofelul” într-un mod ireproșabil. Însă o lectură mai excentrică - și totuși de o excentricitate firească - aduce „să scoată portofelul, dacă ar fi fost cazul, în așa fel încît să disloce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a unui anume el sau ea? În terminologia lui Simpson, aceste trei categorii alternative sînt denumite A, B(R) și respectiv B(N), unde A desemnează narația la persoana întîi, B reprezintă narația la persoana a treia, în cadrul căreia R denotă Rezonerul, iar N simbolizează opțiunea Naratorială impersonală. O altă variantă de a reda această clasificare tripartită este utilizarea de pronume personale care să eticheteze cele trei tipologii: narație în termenii lui eu, el/ea și, respectiv, ei/ele. După ce am
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
am tratat cerșetorul ca o problemă în curs de a fi salvată. Acest gen de analiză pare a fi pusă în evidență de către chiar termenul în sine, "cerșetor”; pare a aparține unui cîmp semantic interpretativ pe care îl invocă termenul denotînd o specie ce este mai extinsă și subiectivă decît o explicație dintr-un dicționar tradițional. Comparînd, să considerăm ce s-ar întîmpla din punctul de vedere al interpretării dacă textul s-ar termina în felul următor: în spatele umbrit al casei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în ceea ce privește gramatica folosită pentru a portretiza personajele și mediul înconjurător: gramatica, dacă este studiată îndeaproape, poate dezvălui o concordanță cu natura personajelor - este însă necesar să menționez că folosesc termenul "gramatică” într-un sens relativ extins, pentru a denota nu atît o descriere sintactică formală, cît o descriere funcțională a limbajului în chestiune, pe baza sensului. Prin gramatică, deci, înțeleg o înșiruire sistematică de principii care să guverneze cuvintele și secvențele de cuvinte dintr-o limbă, cu cerința suplimentară
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sens (caracterul activ fiind reflectat de productivitatea sufixelor moționale), sistemul de gen din română este cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată de sintaxa internă a grupului determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil etc.), forma de singular
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil etc.), forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici subansambluri posibile (perechi), conform lui Landman (2000). Mai simplu spus, pluralul denotă suma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil etc.), forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici subansambluri posibile (perechi), conform lui Landman (2000). Mai simplu spus, pluralul denotă suma părților sale. Aceste entități atomice sunt indivizibile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici subansambluri posibile (perechi), conform lui Landman (2000). Mai simplu spus, pluralul denotă suma părților sale. Aceste entități atomice sunt indivizibile în sensul că ele nu se pot divide în alte entități atomice uniforme și egale. Astfel, o minge nu se poate divide. Un pui sau un scaun se pot divide, dar entitățile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atomice rezultate (cap, picior, aripă etc., respectiv spătar, picior) nu sunt uniforme și egale. (ii) în cazul entităților numărabile atomice divizibile, morfologia de singular și plural se asociază cu aceleași caracteristici semantice ca la entitățile atomice indivizibile: forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților, prin sumă cumulativă înțelegându-se entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici subansambluri posibile (perechi). Aceste entități atomice sunt divizibile pentru că ele se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
spătar, picior) nu sunt uniforme și egale. (ii) în cazul entităților numărabile atomice divizibile, morfologia de singular și plural se asociază cu aceleași caracteristici semantice ca la entitățile atomice indivizibile: forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților, prin sumă cumulativă înțelegându-se entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici subansambluri posibile (perechi). Aceste entități atomice sunt divizibile pentru că ele se pot divide în entități atomice uniforme și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural interpretabilă, pentru că fetele desemnează mai multe entități. Verbul are trăsătura de număr non-interpretabilă, pentru că verbul desemnează un singur eveniment, nu mai multe. Pluralul verbului-predicat este analizat ca o consecință a pluralului nominalului-subiect, nu ca o consecință a faptului că denotă mai multe evenimente. Dacă presupunem că verbul are trăsături interpretabile, consecința semantică este că în Fetele au cântat avem mai multe evenimente [a cântatt], câte unul pentru fiecare entitate din ansamblul desemnat de GD subiect. Acest lucru nu pare greșit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
avem mai multe evenimente [a cântatt], câte unul pentru fiecare entitate din ansamblul desemnat de GD subiect. Acest lucru nu pare greșit, deoarece, într-adevăr, intuitiv putem spune că avem atâtea evenimente [a cântat] câte entități sunt cuprinse în ansamblul denotat de GD fetele. Totuși, o serie de contexte contrazic această analiză a trăsăturilor verbale interpretabile. Predicatele colective ar putea reprezenta o problemă pentru ipoteza că verbul are trăsătura de număr interpretabilă. În general, se consideră că predicatele colective denotă un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ansamblul denotat de GD fetele. Totuși, o serie de contexte contrazic această analiză a trăsăturilor verbale interpretabile. Predicatele colective ar putea reprezenta o problemă pentru ipoteza că verbul are trăsătura de număr interpretabilă. În general, se consideră că predicatele colective denotă un singur eveniment, în care două sau mai multe entități sunt implicate colectiv. În enunțul de mai jos avem un singur eveniment [ridicare], făcut de Ion și Vasile împreună. (15) Ion și Vasile au ridicat dulapul. Presupunând că niciunul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de evenimente [a ridicat], ci este legată de faptul că avem două entități care participă la acest eveniment: (18) a. *Ion și Vasile a ridicat dulapul. b. Ion și Vasile au ridicat dulapul. Am putea să presupunem că predicatele colective denotă mai multe evenimente, câte entități sunt denotate de DP-ul colectiv? În (19) sunt câteva exemple concludente: (19) a. Ion și Vasile au ridicat dulapul împreună. = fiecare individ a participat la evenimentul de ridicare, deci sunt două evenimente [a ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]