1,930 matches
-
pe care îl aveau la populațiile primitive, "riturile și gesturile religioase" (apud S. Dumistracel, 2006: 21), unde limbajul stabilea și menținea "contactul între participanții la schimbul lingvistic oral" (ibidem). Limbajul jurnalistic utilizează expresii ale unei "funcții magice, asemănătoare formulelor din descântecele sălbaticilor". Întrebarea care se cuvine este cum se manifestă funcția fatică în limbajul jurnalistic? Există numeroase dimensiuni ale comunicării, puse în valoare de funcția fatică, ale cărei sfere de manifestare sunt deosebit de complexe. a. Titlul reprezintă una dintre mărcile fundamentale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Își păstrează umanitatea. Dar sunt alte sute de indivizi descompuși, Învinși de boli și de mizerie, la un pas de moarte, dar „plescăind din buze de plăcere” să verse „ropote de Înjurături, din acelea birjărești, lungi și Întortocheate ca un descântec Împotriva frigurilor, bălmăjit din cele mai murdare expresii”. Pretutindeni domnea dezordinea, ignoranța, nepăsarea și cruzimea. Singurul mod de a se exprima al acestor oameni era văicăreala: „niște ratați, nevropați și pesimiști, oameni de prisos”. Cuvântul „paria”, notează Cehov, definește perfect
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acest sens, metamorfoza, trezirea la viață și ,,primele vorbe de fluture” constituie mărturia esențială Împotriva morții că stingere. Cartea devine ritual de negare a neființei, de toarcere În fir răsucit de alb și negru: ,, Ființa răsucita pe degete/ Ață pentru descântec și umbră/ Pregătită să fugă/ Mărunt, simetric, drept/ Prin firul de pânză;/ Unirea celor două/ Trei, patru/ Pagini, cale albă/ Și Întunecată” (,,Marasme”). În simbolurile negate ale creației se citește pustiirea pe care timpul, În curgerea-i implacabila, o provoacă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mă momea mereu să dorm în timpul zilei, măcar un sfert de oră. Se culca lângă mine, îmbietoare, deja ațipită, învelindu-ne pe amândoi cu un cearceaf subțire... Se auzeau, de afară, acarii (Bujoreanu și Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fato, a venit nouă spărieți Și te-o spăriet Și-o venit nouă bucurați Și te-o bucurat Spaima și frica de la tine o alungat Și pe tine te-o lăsat curată, luminată Ca de la Dumnezeu și Maica Domnului lăsată! Descântecul de la mine Și leacul de la Dumnezeu și Maica Domnului!". Spre mirarea noastră, lipitorile s-au desprins încet de pe picior și-au alunecat pe piatră. Oltea le-a luat cu o nuia și le-a dat în râu. N-am înțeles
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Și leacul de la Dumnezeu și Maica Domnului!". Spre mirarea noastră, lipitorile s-au desprins încet de pe picior și-au alunecat pe piatră. Oltea le-a luat cu o nuia și le-a dat în râu. N-am înțeles niciodată, dacă descântecul le-a trezit sau timpul care a trecut pe neobservate. Pe picior au rămas niște însemne roșii, care au dispărut după vreo câteva zile. Mi-am făgăduit să nu mai intru în baltă niciodată. Era un miros înțepător, de te
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nu-i adevărat! mi-a explicat tata. Se vor întoarce sigur, la primăvară. Trebuie să avem grijă ca păsările care rămân la noi să nu le distrugă peste iarnă cuibul. Suspinând, am intrat în casă, căci se făcuse destul de răcoare. Descântecul de deochi Fiecare mamă își crede copilul rupt din soare, un Făt-Frumos (sau o Ileană Cosânzeană). Așa mă credea și pe mine mama, când eram mică (după ce-i muriseră două fetițe dragi, Aurelia și Cornelia). Mă păzea ca lumina ochilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Văzând că nu-mi revin, că sunt încă amețită, mama a trimis-o pe Oltea, sora mea, după tata, la primărie. El era plecat cu scrisul prin sat și nu era ușor de găsit. Atunci bătrâna Doca, a încercat alt descântec, tot de deochi: "Am strâns vacile de la nouă notari, De la nouă primari, De la nouă meșteri mari Și le-am strâns într-un obor Și oborul s-a spart Și vacile din obor au ieșit Și deochiul de la Răduța a ieșit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu mai știa cum s-o răsplătească pe vecină, că m-a readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cum s-o răsplătească pe vecină, că m-a readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
răsplătească pe vecină, că m-a readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că m-a readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum e și Costișa, satul meu natal. Uneori, se întâmplă ca bătrânele să mai uite din versurile pentru descântece și atunci improvizau. Maria lui Orest, mi-a povestit că la descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi cu cuțitul sau cu paie se arunca apă pe cel descântat. Trebuia să bea apă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum e și Costișa, satul meu natal. Uneori, se întâmplă ca bătrânele să mai uite din versurile pentru descântece și atunci improvizau. Maria lui Orest, mi-a povestit că la descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi cu cuțitul sau cu paie se arunca apă pe cel descântat. Trebuia să bea apă de trei ori și se repeta descântecul de trei ori: "că descântecul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a povestit că la descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi cu cuțitul sau cu paie se arunca apă pe cel descântat. Trebuia să bea apă de trei ori și se repeta descântecul de trei ori: "că descântecul e de la mine. Leacul de la Dumnezeu și Maica Domnului. Noi la Dumnezeu și Maica Domnului ne-am ruga. Dumnezeu și Maica Domnului nu s-a îndura și din toate ne-a scăpa!" Adesea în creațiile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi cu cuțitul sau cu paie se arunca apă pe cel descântat. Trebuia să bea apă de trei ori și se repeta descântecul de trei ori: "că descântecul e de la mine. Leacul de la Dumnezeu și Maica Domnului. Noi la Dumnezeu și Maica Domnului ne-am ruga. Dumnezeu și Maica Domnului nu s-a îndura și din toate ne-a scăpa!" Adesea în creațiile spiritualității noastre populare sunt invocate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ale religiei creștine: Dumnezeu, Maica Domnului, Sf. Petru, Sf. Vineri etc., aceștia apar ca binefăcători în învingerea răului. Multe practici magice au loc în zilele de sărbători creștine: Sf.Gheorghe, Sf. Andrei, Crăciunul, Anul nou, Sânzienele, Sf. Ilie etc. Alte descântece Oriunde s-ar fi aflat și în orice timp ar fi fost, omul a simțit nevoia să viseze, să-și creeze o lume imaginară, cu spații feerice și personaje mirifice. De multe ori a apelat la puterea divină, pentru a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fost, omul a simțit nevoia să viseze, să-și creeze o lume imaginară, cu spații feerice și personaje mirifice. De multe ori a apelat la puterea divină, pentru a-și vindeca rănile trupului sau ale sufletului. Așa au apărut și descântecele. Ca peste tot, la țară, se găseau bătrâne care-și asumau anumite potențe vindecătoare. Am aflat că, la Costișa, mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care-și asumau anumite potențe vindecătoare. Am aflat că, la Costișa, mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat și mereu erau solicitate de săteni.Îndeosebi practicau descântecul, pentru diferite cazuri. Credințe și obiceiuri ce se practicau în Costișa Se zicea că, dacă cântă cucuvelele pe casă, moare cineva din familie. Nu este bine să le alungi departe de casă, ci doar să arunci peste ele cu cenușă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini, obiceiuri, descântece etc. În Aurora semnau: Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S. Fl. Marian semna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ganea Nicolae, T.Gh. Lauric, Roștaru Ștefan, Pangratiu Aurel, S.R. Băitan, Himinciu Radu, Dobre Liviu, Zubcov Alex., Victor Lăzărescu, iar versuri: Gherman Eugen, Boicu B., Cosmaciuc Roman, Drăgușan Mihai, Breabău Dtru, Rațiu Ovidiu, Marinescu Ștefan, Neamțu Constantin. Publica și folclor: strigături, descântece, conăcărie. Redacția și administrația, Cernăuți, str.Alba Iulia nr.1 (adresa liceului). „Numai în revista Liceului „Aron Pumnul” dl. prof N. Tcaciuc Albu, continuânduși cercetările despre influența literaturii germane asupra lui Eminescu, publică un amplu și conștiincios studiu asupra lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în realitatea ei: cu aspectele negative, chiar tragice. Se publicau și materiale care vizau asistență medicală la sate, din casele de ocrotire de la Cernăuți, pagini din istoria medicinii bucovinene; Hrisovul episcopului Dosoftei Herescul din 1787 îndreptat contra babelor și a descântecelor, alt hrisov din 1793 al episcopului Daniil Vlahovici privitor la îngroparea morților. Materialele erau semnate de dr. Octavian Lupu, dr. Iosif Bulbucă, dr. Maria Maxim, dr. Iacob Câmpeanu, dr. Gh. Borcănescu, dr. Alex. Halchini, dr. Radu Josan, dr. Gh. Constantinescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]