5,982 matches
-
guvernarea locală. Evaluarea descentralizării reflectă diferitele tipuri ale proceselor de descentralizare, diferitele grade de descentralizare, precum și deconcentrarea și delegarea care sunt legate de procesele de descentralizare. De exemplu, există indicatori de măsurare pentru descentralizarea fiscală și administrativă, indicatori pentru măsurarea descentralizării politice și indicatori care pot măsura disponibilitatea mediului la descentralizare (instituții, legi, politici). Evaluarea guvernanței locale are ca obiectiv aprecierea dimensiunilor și determinanților principali ai guvernanței la nivel local cum sunt, de exemplu, sistemul politic local (alegeri, respectarea drepturilor omului
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
descentralizare, diferitele grade de descentralizare, precum și deconcentrarea și delegarea care sunt legate de procesele de descentralizare. De exemplu, există indicatori de măsurare pentru descentralizarea fiscală și administrativă, indicatori pentru măsurarea descentralizării politice și indicatori care pot măsura disponibilitatea mediului la descentralizare (instituții, legi, politici). Evaluarea guvernanței locale are ca obiectiv aprecierea dimensiunilor și determinanților principali ai guvernanței la nivel local cum sunt, de exemplu, sistemul politic local (alegeri, respectarea drepturilor omului, gradul de aplicare a legilor, societatea civilă, liberul acces la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de servicii publice (educație, sănătate, curățenie, protecție socială, transport local) crește în condiția în care acestea sunt descentralizate la nivel local. Cum ar trebui aceste servicii să fie organizate și de cine? Sunt, de asemenea, importante eforturile inițiate pentru măsurarea descentralizării regionale și locale la nivelul statelor dezvoltate și în curs de dezvoltare. În plus, guvernanța multinivel este analizată, de teoreticieni, în termeni de cerere și ofertă pentru jurisdicții. Propunerea unor jurisdicții flexibile de „tipul coalițiilor voluntare pentru finanțarea și alegerea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
consolidării, care consideră că eficiența și redistribuirea care conduc mai rapid la realizarea „orașelor competitive” sunt mai bine servite prin fuzionarea și suprapunerea jurisdicțiilor într-un număr limitat de guverne municipale. În perioada actuală, se manifestă un important interes în jurul descentralizării, chiar și în statele dezvoltate. Liesbet Hooghe și Gary Mark au identificat două abordări distincte și coerente ale descentralizării, abordarea de tip I și abordarea de tip II. Guvernanța de tip I Guvernanța de tip II Jurisdicții cu scop general
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
prin fuzionarea și suprapunerea jurisdicțiilor într-un număr limitat de guverne municipale. În perioada actuală, se manifestă un important interes în jurul descentralizării, chiar și în statele dezvoltate. Liesbet Hooghe și Gary Mark au identificat două abordări distincte și coerente ale descentralizării, abordarea de tip I și abordarea de tip II. Guvernanța de tip I Guvernanța de tip II Jurisdicții cu scop general Jurisdicții cu sarcini specifice Membrii nu se intersectează Membrii se intersectează Jurisdicțiile sunt organizate într un număr limitat de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cel puțin deocamdată, modalitățile prin care această organizație ar putea să stopeze gravele încălcări ale drepturilor omului care se petrec în regimurile nedemocratice. Conceptul-cheie al guvernanței multinivel este realocarea autorității dintre diferitele niveluri, fie din perspectiva subsidiarității, fie din perspectiva descentralizării. Ambele traiectorii presupun reconfigurarea jurisdicțiilor existente și crearea unora noi, reformulate în acord cu capacitatea autorităților. Cu certitudine că această realocare a jurisdicțiilor decizionale poate conduce la o nouă ierarhie, mai degrabă decât la o dependență mutuală, dependență asimetrică sau
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
pe seama activităților de marketing asociate promovării și implementării EVA de Stern Stewart, însă indicatorul este justificat de teoria financiară și este în legătură cu principiile evaluării. EVA nu este doar un simplu instrument de măsurare a performanței, ci poate fi adoptat pentru descentralizarea deciziei managementului<footnote B. Morard, F.O. Bălu, „Developing a practical model for calculating the economic value added”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Vol. 43, Issue 3, 2009, pp. 107 122. footnote>. Companii americane de top precum
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Politica în sănătate - distanța dintre așteptări și rezultate 204 Ce aștepta sistemul? 205 Ce aștepta medicul? 206 Ce i s-a promis pacientului? 206 Care sunt rezultatele? 207 Concluzii 209 Bibliografie 211 Capitolul 8 Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație (Ciprian Fartușnic, Ovidiu Măntăluță) 212 Preambul 212 Context - descentralizarea administrativă din România, locul educației 214 Politici de descentralizare în educație - scurt istoric 216 Spre un nou model de management public 220 Principalele arii de noutate 221
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Ce aștepta medicul? 206 Ce i s-a promis pacientului? 206 Care sunt rezultatele? 207 Concluzii 209 Bibliografie 211 Capitolul 8 Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație (Ciprian Fartușnic, Ovidiu Măntăluță) 212 Preambul 212 Context - descentralizarea administrativă din România, locul educației 214 Politici de descentralizare în educație - scurt istoric 216 Spre un nou model de management public 220 Principalele arii de noutate 221 Ce cred actorii din sistem? Limite și provocări pentru dezvoltarea unui management public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pacientului? 206 Care sunt rezultatele? 207 Concluzii 209 Bibliografie 211 Capitolul 8 Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație (Ciprian Fartușnic, Ovidiu Măntăluță) 212 Preambul 212 Context - descentralizarea administrativă din România, locul educației 214 Politici de descentralizare în educație - scurt istoric 216 Spre un nou model de management public 220 Principalele arii de noutate 221 Ce cred actorii din sistem? Limite și provocări pentru dezvoltarea unui management public performant 225 Mediul intern al organizației (instituției) 227 Rezultatele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
noutate 221 Ce cred actorii din sistem? Limite și provocări pentru dezvoltarea unui management public performant 225 Mediul intern al organizației (instituției) 227 Rezultatele activității organizației (instituției) reflectate asupra publicului-țintă și receptate de publicul larg 227 Experiența aplicării strategiei de descentralizare 228 Concluzii 231 Bibliografie 234 Index 237 Introduceretc "Introducere" Mihai Păunescutc "Mihai Păunescu" Probabil nu puțini vor fi cei care vor considera inoportună tema pe care ne-am propus-o în acest volum: managementul public în România. Există oare management
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
boieri, mănăstiri) și trecerea lor în sarcina unor funcționari publici statali. Convenția de la Paris (1858) a reprezentat o etapă fundamentală în constituirea unei administrații publice moderne odată cu instaurarea statului național unitar. Reformele ulterioare, începând cu Constituția din 1866, au vizat descentralizarea administrativă și consolidarea funcției publice. Abia după adoptarea Constituției din 1923 este impus un statut al funcționarilor publici prin care se reglementa pentru prima dată un regim juridic unic pentru toți funcționarii publici (http://www.ulbsibiu. ro/forum/viewtopic.php
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
colegi, asupra soluționării problemelor publice; această ideologie se va reflecta în implementarea politicilor stabilite de miniștri și politicieni. Autorul consideră că organizații birocratice mari, cu influență, cum ar fi Comisia Europeană, ajung chiar să aibă propriile agende de politici; 2. descentralizarea (și deconcentrarea) centrelor de decizie politică (până la nivelul agențiilor) și reformele managerialiste (asociate noului management public) lărgesc sfera de acțiune politică a funcționarilor ce ocupă poziții manageriale, crescând astfel responsabilitatea lor față de politici, dar și vizibilitatea publică (ies din anonimatul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de performanță (performance based management & budgeting); dimpotrivă, administrația publică tradițională presupune mai degrabă controlul intrărilor (al inputurilor), modul în care se realizează execuția bugetară și respectarea procedurilor și urmărește mai puțin sau deloc eficacitatea cheltuielilor din perspectiva cetățeanului; - dezagregarea și descentralizarea serviciului public - specializare funcțională și geografică: instituirea unor agenții și creșterea autonomiei locale; - introducerea competiției în furnizarea serviciilor publice: organizații publice și private intră în competiție, ceea ce ar duce la servicii mai bune cucosturi mai mici; - accentuarea stilului de management
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
un nivel superior de agregare a intereselor (într-un for deliberativ). Contractele comerciale pot fi însă mai ușor inițiate, dar și terminate și dau libertatea organizațiilor private să intre în competiție cu cele publice pentru furnizarea serviciilor publice. Ele presupun descentralizarea deciziei la nivelurile operative, dar și asumarea responsabilității funcționarilor publici pentru rezultatele obținute. În administrația tradițională, ei erau responsabili doar de respectarea procedurilor, nu și de obținerea unor rezultate. De asemenea, ca o consecință logică, crește ponderea personalului contractual în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de firme private. Modelarea biroului către un nivel optim de satisfacere a utilității personale a birocraților poate conduce la creșterea și mai rapidă a sectorului public. Conform lui Dunleavy (1985), creșterea sectorului public a fost posibilă prin apariția rețelelor în urma descentralizării unor agenții publice. Lupta pentru optimizarea activității biroului, pentru atingerea unui nivel ideal care să satisfacă preferințele birocraților conduce la fragmentarea agențiilor și la apariția unor noi birouri sau agenții subordonate. Creșterea sectorului public are loc, în afara nivelului central, prin
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
capacitarea cetățenilor prin plasarea controluluiîn afara birocrației și în interiorul comunității; măsurarea performanței agențiilor prin concentrarea asupra rezultatelor; ghidarea după scopuri, și nu după reguli și reglementări; redefinirea atitudinii față de clienți și oferirea unor alternative; prevenirea problemelor; încercarea de a economisi; descentralizarea autorității; preferința pentru mecanismele de piață; implicarea tuturor sectoarelor în vederea participării lor la rezolvarea problemelor comunității. Disfuncționalitățitc "Disfuncționalități" Implementaretc "Implementare" Deși există și voci - de obicei, ale practicienilor - care susțin contrariul, majoritatea celor preocupați de reformele sectorului public sunt de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
monitoriza reforma în administrația publică, programul PAL, de a analiza strategiile sectoriale pentru fiecare minister în parte și de a face sugestii către ministere și primul-ministru. UCRAP asigură suportul tehnic și monitorizarea întregului proces de reformă, precum și derularea procesului de descentralizare și deconcentrare. INA are rolul de a elabora și a implementa strategia de formare continuă a funcționarilor publici, iar ANFP este responsabilă pentru managementul funcției publice. Grupurile ministeriale și cele județene reprezintă o interfață între administrația publică centrală și cea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reformă a administrației publice la nivel politic și este prezidat de primul-ministru. CGMRAP are un rol destul de greu de diferențiat de cel al Consiliului Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală 1. În afară de MAI, procesul de descentralizare intră și în atribuțiile Consiliului Interministerial pentru Administrație și Funcție Publică, Descentralizare, Comunități Locale. De altfel, după cum sugerează și numele, acest consiliu are și atribuții specifice ANFP. Pentru ca lucrurile să se complice și mai mult, în 2006 tot acest consiliu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
CGMRAP are un rol destul de greu de diferențiat de cel al Consiliului Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală 1. În afară de MAI, procesul de descentralizare intră și în atribuțiile Consiliului Interministerial pentru Administrație și Funcție Publică, Descentralizare, Comunități Locale. De altfel, după cum sugerează și numele, acest consiliu are și atribuții specifice ANFP. Pentru ca lucrurile să se complice și mai mult, în 2006 tot acest consiliu a hotărât înființarea Grupului de lucru interministerial pentru descentralizare 2. Pe lângă SGG
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și Funcție Publică, Descentralizare, Comunități Locale. De altfel, după cum sugerează și numele, acest consiliu are și atribuții specifice ANFP. Pentru ca lucrurile să se complice și mai mult, în 2006 tot acest consiliu a hotărât înființarea Grupului de lucru interministerial pentru descentralizare 2. Pe lângă SGG funcționează Comitetul Interministerial pentru Coordonarea Reformei Procesului Politicilor Publice, care are un rol consultativ, fără personalitate juridică, având totuși aceeași arie de atribuții ca și UPP. Dacă se poate argumenta că UPP avea nevoie de un mecanism
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Dezvoltarea Capacității Administrative, ambele subordonate MAI, ce are atât rolul de a instrui personalul din administrație, cât și o serie de atribuții specifice UCRAP. Camera Deputaților are și ea o Comisie de Administrație Publică și un Comitet Tehnic Interministerial pentru Descentralizare 2. Pentru a încheia această listă, care este departe de a fi completă, a actorilor implicați în reforma administrației publice românești, menționăm Comisia pentru Manageri Publici, înființată în 2004 în structura MAI, și Comitetul Interministerial pentru Relația cu Administrația Publică
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și formare a funcționarilor publici”; „reforma sistemului de salarizare în sensul omogenizării și tratării echitabile a tuturor categoriilor de funcționari publici”; „ameliorarea imaginii administrației publice prin creșterea transparenței actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupție”. Al doilea domeniu îl constituie descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice, iar obiectivele principale sunt: „clarificarea repartizării competențelor între ministere, servicii publice deconcentrate și autorități publice locale”; „creșterea autonomiei financiare a județelor și a celorlalte unități administrativ-teritoriale”; „transformarea prefecților în înalți funcționari publici, care să asigure aplicarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de implementare a acestora”, care nu înseamnă altceva decât eliminarea participării birocraților publici la luarea deciziei și transformarea lor în simpli executanți. De altfel, transformarea birocraților publici în simpli executanți este mult mai ușor de constatat atunci când luăm în discuție descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice. Astfel, mecanismele de control direct ale autorităților centrale asupra celor locale sunt destul de extinse și se manifestă în special prin alocări bugetare cudestinație precisă și prin transferul formal de competențe, fără suportul financiar sau de autoritate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
îmbunătățire a situației clienților). Analiza de față își propune să identifice tipurile de corupție din administrația publică locală din România și efectele pe care generalizarea unei abordări de tip management public le poate avea asupra practicilor de corupție. În contextul descentralizării competențelor și resurselor financiare către autoritățile locale, propunem o atitudine activă privind integritatea la nivelul autorităților locale. Vom începe cu o discuție generală despre ce înseamnă integritatea și opusul ei, corupția, pentru a circumscrie mai bine legătura dintre abordarea birocratică
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]