2,257 matches
-
aurei, o nuanță de galben Închis, dens. Un alt copac recomandat este mesteacănul. Este căutat de cel care se trezește dimineața devreme și vrea să primească o Încărcătură de energie pentru toată ziua. În prealabil se poate trage o alergătură desculț prin rouă. Dacă noaptea a fost cu vise urâte, ele vor fi imediat uitate. Fiecare trebuie să aibă mesteacănul său preferat. Dacă i se va adresa cu un gând tandru va primi Înapoi de la el căldură și dragoste. Mesteacănul Își
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
briganzi de la Robin Hood până la bandiții de operetă -, am fost asigurați că au inimi simțitoare, că îi fură pe cei bogați, împărțind cu cei săraci. O, sublimi ortaci ai lui Karl Moor! O, Celkaș, rebel romantic! O, Benea Krik, o, desculți odesiți și trubaduri ai lor din Odessa!232. Așa stând lucrurile, considerăm că ar fi restrictivă o etichetă anume pentru această formă complexă simultan cronică istorică, narațiune autobiografică, confesiune lirică, descriere etnografică, monolog publicistic, poem în proză și mărturie. Chiar dacă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cămașa osândiților la moarte. Apoi l-au urcat pe un pod înalt, numit eșafod. Aici se afla călăul cu o secure mare și grea, lângă un trunchi gros, îndată au fost aduși și cei patru feciori ai lui Brâncoveanu, toți desculți și îmbrăcați în cămăși albe. După vreun ceas a apărut și sultanul, în straie strălucitoare, cu mare alai. S-a așezat pe un jilț aurit, să privească osânda. Tăiați capul ghiaurului! Lui și copiilor lui! a poruncit un vizir. începeți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
adăuga: „Știu numa i că mama, când m-a luat, mi-a zis Niță, dragul meu, să cumperi lumânărele și să le împarți pe la biserici. A tâta știu și atâta fac, explica degajat și își vedea de treburile zil nice. Desculț, cu capul gol, încins cu o funie și cu traista în șold, Lumânărică, până în ziuă, la deschiderea și începerea slujbelor, colinda toate bisericile din Iași, împ ărțind lumânările și cerșetorind, nu pentru el, că lui nu-i trebuia mai nimic
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
plecat din sat, fără să spună cuiva și s-a deprins să dea lumânări pe la bisericile târgurilor. Îmbrăcat cu un suman, cu o cămașă de cânepă, înci ns cu o funie, cu capul gol și iarna și vara, cu picioarele desculțe, iar iarna numai în iminei, fără altă încălțăminte, cu un snop de lumânărele de ceară în mâni, mic de stat, oac heș, blând la față, cu barba mică, cu părul des, trecând pe ulițe și pe drumuri, Lumânărică, timp de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mă înfrunte. O să vedeți că o să mă descurc, nu-i nici o problemă. Ce mi-i greu să modific iar Constituția și îl schimb. M-am gândit și la cazul în care o ia Leni prin porumb, sau de-a dreptul desculță pe miriște, dar asta, v-o spun eu, e aproape imposibil să se întâmple vreodată, fiindcă o cunosc foarte bine, din toate pozițiile, politice bineînțeles, și să vă fie rușine dacă ați gândit altceva, adică la ceea ce știm, doar eu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
făcut școala de șefi de echipă la întreținerea liniei. Spre sfârșitul școlii, cine mai știe la ce m-a dus gândul, m-am descălțat am aruncat bocancii fără să mă gândesc prea mult, ca pe ceva nefolositor, apoi am mers desculț prin oraș. Era vară, cald, asfaltul se încinsese de căldură, frigea și mirosea urât. Mai ales mirosul acela mă înnebunea, nu alta. Am tot mers înainte, cine mai știe cât am mers, poate jumătate din oraș, poate mai mult, undeva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
întotdeauna de acasă ca să apară dimineața. Taică-său era foarte îngrijorat de acest lucru și într-o seară când băiețașul de 12 ani plecă iar, plesnind cu o nuielușă subțire brusturii întâlniți în cale și ridicând colbul drumului cu picioarele desculțe, învățate de acum cu rugii și spinii câmpului, s-a luat după el urmărindu-l de departe. Băiatul a mers înainte fără să privească măcar odată în urma sa, spre pădurea mare și neagră cu reflexe albăstrui în lumina incertă a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a tras cizmele mortului și le-a luat pentru sine. Imaginea aceasta m-a urmărit întreaga mea copilărie și parcă simt și acum un nod în gât când mă gândesc la acel nefericit de rus care a trebuit să meargă desculț în mormânt. De câte ori mă întâlneam pe drum cu Vasile Cristea, mă copleșea imaginea formată în creierul meu de copil a unui om care trage brutal cizmele din picioarele unui mort, aproape carbonizat. O altă amintire din acele timpuri care-mi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acordeoniști, uneori și de o mandolină, creau o bună dispoziție tuturor și petrecerea se prelungea până târziu, după miezul nopții. Un interes aparte îl stârneau meciurile și alte întreceri sportive, ca de exemplu: concursurile organizate în care partenerii după ce dansau desculți, nu pe iarbă, ci în praf, trebuiau să sărute piciorul fetei cu care a dansat. Se înțelege de la sine că era vorba de un sărut simulat. Pentru calitățile lor artistice sau sportive, unii concurenți se alegeau și cu premii. Bucătarii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-și duceau traiul de-a valma diferite dobitoace și orătănii domestice, cu șandramale învelite cu bucăți de carton gudronat, tablă ruginită sau șindrilă putredă, înnegrită de vreme în jurul cărora roiau din zori și până noaptea târziu droaie de copii murdari, desculți, cu hainele zdrențuite, probabil și flămânzi, impresionau neplăcut pe cei ce le priveau. Câțiva dintre acești copii ștrengari, năstrușnici și cu chef de joacă, făceau cu mâinile semne de salut. În naturalețea și spontaneitatea lor, erau chiar simpatici, iar călătorii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
urmele lor. În fața lor, o punte suspendată ca la Nistorești (Prahova) ce scurtează drumul spre Breaza, cu scânduri rupte și putrede. Multe scânduri lipseau. Nu aveau unde pune piciorul. Dacă pășeau, cădeau în gol. Surioara își pierduse sandalele și călca desculță pe cuiele ruginite de care nu se putea feri. Nu aveau de ce să se sprijine. Puntea se balansa, gata-gata a se nărui și a-i arunca în hău. Pericolul era iminent. Nu mai era nici o speranță de salvare: Ce vor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
secretar? Și ai mai afirmat că sunt în comună copii trențăroși, care nu au nici ce mânca și nici cu ce se îmbrăca. Aceeași pereche de pantofi vechi la cinci copii, toți elevi, că îi vezi strecurându-se seara târziu desculți, prin noroiul rece ca gheața, cu câte o spinare de vreascuri. Asta a pus capăt la toate. Atâta lucru nu ai priceput că în socialism nu sunt copii săraci? Știi ce-a promis tovarășul secretar Spânu? Va trimite imediat o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sârmă oțelită cu care nemții fixau pneurile de roțile mașinilor, se jucau aproape toți copiii din cartier. În urma cercului, sub privirile îngrozite ale puținilor trecători, ca o săgetă ieșită din arcul unui vânător de bizoni amerindian, o zdreanță de copil desculț, de vreo cinci-șase anișori, cu pantalonii scurți peste care atârna o cămașă de in prăfuită, se opri din alergat, chiar în fața unui autocamion german în plină viteză, care gonea spre Gherăiești. Surprinși de același eveniment neașteptat, nemaiavând timpul necesar pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
avea și de tăiat lemne. După ce tăia lemnele, eu cu Florica și cu Gheorghe le căram în casă. Toți trei eram îmbrăcați în cămăși de ,,americă“ făcute de mama, cusute de mâna ei cea fermecată, aveam capetele descoperite și eram desculți pentru că nu aveam încălțări. După ce ne-am strâns în casă, la un timp l-am auzit pe câinele nostru Duduș lătrând. . .......Florica a sărit repede la geam, căci așa făcea ori de câte ori lătra câinele, să vadă cine vine. Când nu era
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de îmbrăcat, nici de încălțat și până să-și dea seama, toți în frunte cu Ileana, am zbughit-o pe ușă afară, direcția școală - era aproape de casăașa cum eram în cămeșile noastre de ,,americă“, cu capetele descoperite și cu picioarele desculțe prin nămeți. Vasluiului, era atrăgătore nu numai datorită poveștilor despre așezarea străveche , pe care le spunea cu har cuceritor, susținut de puzderia relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de un exemplu, că durlige se cheamă picioarele omului de la genunchi mai jos, pînă la oușoare“. ,, Cu durligele goale “ însamnă ,, îmbrăcat numai în cămeșă“, fără izmene. Dicționarul Limbii Romîne Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ar fi o nenorocire și mai mare decât supremația turcească. Demosul grecesc din antichitate și până astăzi s-a arătat incapabil de-a construi un stat ca oamenii. În lumea antică, caractere nobile și mari erau răsplătite de acest demos desculț și palavragiu cu ostracismul; imperiul bizantin venit în urmă, e cuibul vicleniei, deșertăciunii și corupției în toate; noul regat grecesc e o jertfă a celei mai obraznice și mai ignorante demagogii..." Că Eminescu avea dreptate în privința incapacității elenismului modern de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din Regat îi urăsc din inimă pe cei din Republică, iar cei din Republică îi urăsc în aceeași măsură pe cei din Regat? Singura dată când au putut fi aduși în aceeași sală reprezentanți ai ambelor state, aceștia au venit desculți, pentru ca pantofii de culori diferite să nu încingă și mai mult spiritele. Pe urmă, totuși, au avut loc incidente sângeroase și o nouă convocare nu a mai fost posibilă. Cea mai simplă explicație, dată de serviciile de propagandă din ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
înainte de data fatidică; atunci sunt interzise căsătoriile, tunderea părului, bărbieritul, consumul de carne și vin, călătoriile de plăcere, purtarea hainelor noi, dansul și ascultarea muzicii. Când vine 9 av, evreii sunt pregătiți pentru experiența suferinței ritualizate. Credincioșii merg la sinagogă desculți sau cu încălțări care nu conțin piele. Se roagă la sinagogă direct pe jos, nu poartă nici filactere, nici șal de rugăciune la slujba de dimineață; aceasta este singura zi a anului când nu se citește Tora. Se ține un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Regat îi urăsc din inimă pe cei din Republică, iar cei din Republică îi urăsc în aceeași măsură pe cei din Regat? Singura dată când au putut fi aduși în aceeași sală reprezentanți ai ambelor state, aceștia au venit desculți, pentru ca pantofii de culori diferite să nu încingă și mai mult spiritele. Pe urmă, totuși, au avut loc incidente sângeroase și o nouă convocare nu a mai fost posibilă. Cea mai simplă explicație, dată de serviciile de propagandă din ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât mila îl copleșea pe străin la vederea lor. Câini schilozi mâncau din traista unui prostănac care se puse a-i da sfaturi străinului cum să-și vândă marfa. Sub privirea lui, javrele turbate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acasă, și-a căpătat în Ilie un bun tovarăș de joacă și de pozne copilărești. În timp ce mama lor era mereu ocupată cu fetele și cu bucătăria, acești băieți se puteau juca, nesupravegheați, prin ogradă și primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau la scăldat, în Balta de sub pădure (azi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zi de primăvară. S-au cunoscut și s-au plăcut. Ea era mică de statură, dar plinuță la trup, bălaie, cu ochii mari, albaștri, cu părul blond, împletit într-o coadă lăsată pe spate. Purta o rochie albastră și umbla desculță. Dacă totuși el a scris mai sus că ea avea părul negru, aceasta numai o dată a făcut-o, ca să ne inducă în eroare, după ce nu ne-a spus măcar numele fetei. Dar în toate celelalte poezii, această iubită are părul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la vârsta voastră aveam 50 de cenți bani de buzunar? Și din banii ăia trebuia să îmi cumpăr pantofi și să merg 10 km până la școală prin zăpadă, să urc și să cobor muntele. Și îmi scoteam pantofii și mergeam desculț doar ca să economisesc bani (și tot felul de povești pe care toți părinții din lume le spun copiilor lor). În nici un caz nu vă dau 100 de dolari. 50 de dolari și am încheiat discuția.” „Dar nu ne descurcăm cu
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]