280,392 matches
-
plin de „explozii”, foarte mici dar evidente (speranță, dorință, pasiune, dorința de a opri și de a nu da drumul, dorința de a fugi), peste o secundă totul pare să erupă. După doi ani, în spectacolul nostru actul patru a devenit trist uneori și se explică prin faptul că se vorbește încet și se merge lent. Eu aparțin școlii lui Lev Dodin, școală care există nu doar de dragul de a „fabrica” absolvenți. Nu dorim ca după zece spectacole totul să dispară
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
și finalul spectacolului au o încărcătură spirituală pronunțată și foarte pătrunzătoare, aș spune. - Ceea ce ține de personaje - dragostea, speranța, căsătoria, binecuvîntarea în genunchi - se întîmplă ca în fața a ceva divin. Presupune o responsabilitate, o greutate și, atunci, săritura pe fereastră devine nu numai o fugă de laș în stil vodevil, ci devine nerespectarea unui legămînt dat în fața lui Dumnezeu. Cu cîteva minute în urmă personajul nostru stătea în genunchi și săruta icoana, jurînd dragoste veșnică. Care este atunci prețul gestului? - În
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
aș spune. - Ceea ce ține de personaje - dragostea, speranța, căsătoria, binecuvîntarea în genunchi - se întîmplă ca în fața a ceva divin. Presupune o responsabilitate, o greutate și, atunci, săritura pe fereastră devine nu numai o fugă de laș în stil vodevil, ci devine nerespectarea unui legămînt dat în fața lui Dumnezeu. Cu cîteva minute în urmă personajul nostru stătea în genunchi și săruta icoana, jurînd dragoste veșnică. Care este atunci prețul gestului? - În noua stagiune, în repertoriul Teatrului Bulandra vor fi și „Unchiul Vanea
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
eu în America este să trezesc gustul studenților și să-i fac să înțeleagă și să simtă că teatru e un lucru complicat. Mulți dintre ei vin la teatru, crezînd că e suficient să ai zece clase terminate și astfel devii artist. Vreau să-i tratez de această iluzie. - Teatrul american poate influența teatrul european? - Greu de spus. Pot remarca însă influența teatrului american asupra mea, în sens pozitiv, și anume că am început să prețuiesc altfel timpul. Eu am asistat
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
copil; întristîndu-te cînd Fram - fiind printre oameni și copii la circ - cade în melancolie și apatie visînd ghețurile polare natale de unde a fost desrădăcinat; bucurîndu-te cînd a fost trimis înapoi la Polul Nord și întristîndu-te iar de faptul că Fram a devenit neadaptat la viață prin zăpezile veșnice. Fram, care a fost printre oameni, stă din nou printre urșii polari dar nu mai este similar lor, e un Fram căruia, răsfățat de oameni, i s-a făcut dor de urși, iar printre
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
democratic dacă nu a cunoscut în trecut experiența libertății și dacă nu are în prezent un venit pe locuitor, de cel puțin 5000 de dolari pe an. Banda originală a unei vieți Născut la Londra în 1957, Nick Hornby a devenit cunoscut în 1992 cu un roman, Cartonașul galben, povestea unei pasiuni pentru fotbal. Romanul următor, Înaltă fidelitate, apărut în 1995 și ecranizat în 2000 de Stephen Frears, face portretul comic al unui colecționar de discuri muzicale. În ultimul său roman
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Înaltă fidelitate, apărut în 1995 și ecranizat în 2000 de Stephen Frears, face portretul comic al unui colecționar de discuri muzicale. În ultimul său roman, Bunătatea, mod de folosință, naratorul e o femeie care retrasează parcursul tragi-comic al unui bărbat devenit dintr-un soț bun, unul foarte rău. Cea mai nouă carte a lui Nick Hornby, apărută anul acesta la Viking Press se intitulează 31 de cîntece și nu e o operă de ficțiune: autorul britanic își prezintă piesele favorite de
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
istoriei lor culturale. Ca și alte forme arhaice (muzichie) sau populare (odraslă), variantele în -țiune alimentează în româna de azi un anume „registru ironic”. Un exemplu interesant este propozițiune : forma învechită a cuvîntului (în DEX: variantă literară, fără indicații stilistice) devine semnal suplimentar într-o expresie ironică - despre ce e vorba în propoziție (= „despre ce e vorba; care e problema; ce înseamnă...”) - o întrebare didactică, tipică pentru analiza gramaticală, folosită glumeț în contextul comunicării curente: „aprecierea ministrului de Externe potrivit căreia
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
Dar cine elaborase teoria „revoluției permanente”? S. Damian îl apreciază pentru pregătirea lui intelectuală superioară, care „examinase cu precădere ca un expert cu orizont teoretic mecanismul contradicțiilor sociale.” Adică marxist sadea! Mulându-se parcă după evoluția politică a lui Malraux, devine și S. Damian pe parcurs mai intransigent în aprecierea lui Trotzki. Târziu, după ce se vindecase de comunism, scriitorul francez își dă seama că răul a început odată cu Lenin și Trotzki, oricât l-aș apăra pe acesta din urmă. Doar el
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
aprecierea lui Trotzki. Târziu, după ce se vindecase de comunism, scriitorul francez își dă seama că răul a început odată cu Lenin și Trotzki, oricât l-aș apăra pe acesta din urmă. Doar el a organizat insurecția. Și mai clar: „Înainte de a deveni victima unei inechități și cel ostracizat (Trotzki) a fost direct și indirect un sol al întunericului, s-a aflat chiar pe avanpost în mersul spre infern”. A fost părtaș deopotrivă cu Lenin la crimele comuniste. S. Damian reia ideea, condamnând
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
dreptul la intimitate de insistențele nedorite ale celor interesați, legitim sau nu, de Celan, și-a putut da seama concomitent că limita dintre privat și public în cazul unui poet a cărui operă, greu de separat de viața sa, a devenit obiect de dezbatere, are frontiere nesigure într-o societate stăpînită de medii și că nici un obstacol legal nu le va putea face inexpugnabile. Un exemplu simptomatic pentru dificultățile, socotite de mulți cercetători drept frustrante, ce apar în analiza operelor presupusului
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
și în creația autorului analizat: acea misivă ascunsă într-o sticlă aruncată în ocean, evocată de Celan, misivă care „undeva, cîndva, ar putea fi depusă la țărm”, ar fi, după Bollack, însuși mesajul poetului, de reconstituit în originaritatea sa și devenind pe această cale comprehensibil. Între ustensilele lecturii filologice se numără așadar „referința la persoană sau la o informație, la organizarea textuală, ce l-ar putea conduce pe cititor către o coerență inițial misterioasă” - adevărul pe care îl pretind poeți precum
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
ulterioară”. Aici se află și motivul insatisfacției filologului Bollack față de ceea ce dînsul numește „pluralismul dogmatic” al interpretării prescrise de hermeneutica filozofică. Dezinteresul pentru singularitatea textului literar rezultată din singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea proceduri analitice ar ține, după Bollack, de credința în „polivalența” și deschiderea nețărmurită a sensului: „descripția pur exterioară, formală și formalistă omoară sensul”, spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la „cea
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
unei istorii care, pentru poet, a produs coșmarul unei lumi diferite de „toate celelalte lumi” în chiar alcătuirea ei „de după lagăre”, nu are a fi confundată ori substituită cu nici un fel de altă explicație generală și particulară a textelor; poemele devin locuri ale memoriei, unde se desfășoară bătălia „pentru” și „împotriva” acestei istorii nerecunoscute și totodată odioase. Szondi a înțeles primul că, în ciuda postulatului autonomiei esteticului, „realitatea textuală” nu mai există „în și pentru sine”, și de aceea a inițiat în
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
adevărat decît prin „inscripția” sa în „materia limbajului”. „Logica poeticului” pe care o formulează astfel Jean Bollack în legătură cu Celan se sprijină pe teza cum că „precizia” limbajului evidențiază structura acelui idiom personal, a ceea ce, prin „datele” absorbite în limbaj, a devenit „antilimbajul” șGegenspracheț „anticuvintelor” șGegenworteț. „Jocul pronumelor” în versurile celaniene, îndelung dezbătut, între un „eu” și un „tu”, tensiunea simptomatică dintre cei doi poli, o reproduce pe aceea dintre un „subiect istoric” - „eu”, plasat în afara limbajului, pentru a-l supraveghea cu
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
dacă o viață „poate fi căutată printre literele unui cuvînt”. „Timpul lui Celan s-a constituit în primul rînd din date; ele marchează ceea ce i s-a întîmplat într-o anume zi, la o anume oră. Această scriitură i-a devenit viața sa în poezie - mai curînd așa decît invers. Înaintea sfîrșitului ajungi să trăiești doar pentru literă, într-atît s-a identificat la el aceasta cu cea mai neînsemnată boare de energie”. În comentariile la extraordinara și exemplara documentație pe care
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
domeniul artelor! Ce părere au experții ministerului nostru? Nu este cazul să redăm, până nu este prea târziu, ponderea normală umanisticii în învățământul preuniversitar pentru a forma tineri cu o cultură generală solidă care să le dea posibilitatea de a deveni specialiști cu un larg orizont, competitivi în cel mai înalt grad în plan internațional? După ce vom restabili aceste discipline în școală va fi necesară o discuție serioasă cu specialiștii diferitelor domenii pentru a stabili dacă și în ce măsură studiile de specialitate
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
dintre moralitate și artă va trece într-un plan secundar, pentru ca o dată cu instalarea proletcultismului termenii ecuației să se repolarizeze în favoarea celei dintâi. O bună parte din operele interbelicilor va fi interzisă. Povestea poveștilor e ca și inexistentă. În timp ce Henry Miller devenea, cu Tropicul Cancerului, o vedetă în America, chiar dacă i se interzisese intrarea în Anglia după publicarea cărții la Paris în 1934, la noi scenele cu trupuri dezgolite serveau cel mult ca stratagemă în “romanele obsedantului deceniu” pentru a devia ochiul
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Pavel Șușară Într-un moment în care tînguirea a devenit o stilistică, iar incriminarea tranziției și a erodării funcțiilor statului în administrarea culturii - o probă majoră de conștiință civică și de responsabilitate profesională, este foarte interesant de observat cum reacționează artistul în fața unor provocări de altă natură, cum ar fi
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
realizată în cadrul celor două expoziții de la Clubul Prometheus ar fi fost una extrem de dură, ci, pur și simplu, pentru că la secțiunea sculptură nu au participat decît patru artiști care, oricît ar fi fost selecția de eficientă, nu aveau cum să devină șase, așa cum prevedea regulamentul. Dar chiar și la pictură, unde, în principiu, se găsea ceva mai mult material pentru selecție, nu au rămas în discuție decît vreo douăzeci și două de dosare din care, cu destulă generozitate din partea juriului, au
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
depășirea acestor dificultăți, să le zicem administrative, se naște, însă, o nouă problemă, de data aceasta mult mai gingașă; aceea a participării propriu-zise și a finalizării ei artistice. Cum trei dintre cei doisprezece participanți, pentru că, finalmente, cei șase pictori au devenit, din rațiuni aritmetice, opt, au obținut premii cuprinse între douăzeci și zece milioane de lei, o radiografie, fie ea și sumară, a comportamentului creator este absolut obligatorie. Iar acest comportament trebuie privit din două direcții: mai întîi, din perspectiva lucrării
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
și îi prelungesc coordonatele fără nici un fel de concesie. Peisajul nu-i stimulează, nu-i inhibă și nici nu funcționează ca un real partener într-un eventual dialog creator. Din factor activ, cu sugestiile și cu presiunile sale specifice, el devine un spațiu pasiv, o simplă anvelopă pentru un demers artistic dinainte verificat și pentru un program deja stabilit. Cea de-a doua categorie de artiști acoperă perfect imaginea cameleonului, a realității care se adaptează și comunică formal fără a-și
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
o notă dramatică pe care o putem reconstitui fără greutate. Funcționau pe atunci cîteva însemnate cenacluri liteare: Sburătorul postlovinescian, prezidat, prin rotație, de Felix Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, cercurile conduse de Petru Comarnescu, H. Bonciu, Vladimir Streinu. Alexandru Lungu devine membru fervent al celui din urmă, primit „cu o caldă înțelegere împletită cu sclipirile unei discrete, dar înalte afecțiuni. Întîlnirile aveau loc fiecare a doua sîmbătă după-amiază în locuința criticului, din Bulevardul Pache. Viața cenaclului nu avea nimic programat, orînduirea
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
vor găsi în doi timpi și trei mișcări înlocuitori: traficanți de droguri din Columbia, mafioți din Sicilia, procurori de arme din Rusia și, de ce nu, vânători de capete din Africa... Transformată într-un rai al banditismului economic, România ar putea deveni, în doar câțiva ani, locul perfect al spălării tuturor banilor negri ai planetei. Experiență în domeniu avem, slavă Domnului! Taxa de televiziune obligatorie chiar dacă nu ai televizor și taxa pe proprietate chiar dacă ești doar chiriaș sunt cele mai recente mostre
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
patrulaterului roșu” au fost tratate, în cel mai bun caz, cu duhul blândeții, când nu s-au bucurat chiar de încuviințarea tacită a tătucului națiunii. Pasivitatea lui Ion Iliescu față de astfel de fenomene nu înseamnă, firește, antisemitism deschis. Dar ea devine circumstanță agravantă când augusta gură ajunge să rostească tâmpeniile pe care le-a rostit în fața jurnaliștilor de la „Haaretz”. Programată pe vecie pe ideea luptei de clasă, mintea lui Ion Iliescu a intrat în alertă în clipa în care un termen
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]