1,719 matches
-
nimicește roadele Duhului Sfânt trebuie eliminată la fel ca și duhul desfrânării, al iubirii de arginți sau al mâniei (cap. 12). Cartea a X-a, în cele 25 de capitole, atacă duhul neliniștii sau acediei pe care Cassian il numește ,,dezgustul sau neliniștea inimii” și care este un ,,vrăjmaș mai înverșunat, obișnuit celor ce trăiesc în pustie”. Sfântul Cassian, ca și marii asceți: Evagrie, Nil, Issac, Sirus și Ioan Scărarul păstrează numele grecesc de acedia al celui de al șaselea păcat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
constituia monopolul statului. ??ranul avea o �n? elegere limitat? asupra insignifiantului profit pe care �l ob? inea evreul de pe urma b? c?niei lui! El nu ? tia dec�ț c? pu? inii bani pe care �i avea el disp? reau �n m�inile acestui str? în dezgust? tor. Rezultatul a fost apari? ia unui antisemitism feroce. Marile afaceri capitaliste se aflau �n m�ini str? ine de neatins. Existau c�teva mari b? nci evreie? ți (că Marmorosch? Blanc sau Blank). Nu există nici urm? de domină? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia lui na? ionalist? a suferit totu? i c�teva lovituri. Am men? ionat vizită B? tr�nului Ion Br? tianu. O dezam? gîre ? i mai mare a constituit? o vizită regelui Carol I la Ia? i. �? i amintea cu dezgust de gloata de rom�ni ? i evrei instigat? de opozi? ia politic? ded�ndu? se la cele mai ur�te gesturi ? i arunc�nd cu ro? îi ? i cepe putrede ? i cu ou? stricate �n cortegiul regal. Gardă Regal? ? i armata
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
La K�nigsberg, Iorga a discutat cu germanii de acolo, sesiz�nd periculoasă naivitate a Germaniei lui Wilhelm ÎI. Germanii i? au vorbit despre destinul Germaniei �de a fi pe mare ? i pe oceane�. �n 1899, Iorga a plecat la Viena, unde dezgustul s? u fă?? de vienezi a fost compensat de tezaurul de documente (asupra istoriei Transilvaniei ? i a lui Mihai Viteazul) descoperit �n arhive. Apoi la Innsbruck, unde a scris �practic dintr? o suflare� istoria Chiliei ? i a Cet?? îi Albe, clarific
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea din Europa de r? s?riț ? ineau deci mai cur�nd de rang dec�ț de gen64. Aceste diferen? e vor deveni ? i mai pronun? ațe; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ dup? 1910, cu excep? ia practicilor jurnalistice dezgust? toare ale nazi? tilor ? i fasci? tilor. Ziarele de scandal nu respect? standardele presei legale, dar nu exist? nimic �n zilele noastre care s? semene cu jurnalistică european? de la sf�r? ițul veacului. �Neamul rom�nesc� nu a fost �ns? menit s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chiar ? i propriul lui cumnat, ? tefan Bogdan, care a trecut la liberali 15. Era oare vorba despre lipsa de �n? elegere a lui Iorga �n privin? a a ceea ce �nseamn? �n politic? o mă? în? de partid sau (conform spuselor familiei sale) despre dezgustul lui din toamnă lui 1918 fă?? de �Eventuali? ți� ? i �Conjuncturi? ți� ? i de succesul lor �n politic?? Erorile tactice ar fi putut fi remediate. La Bucure? ți, lui Iorga i se deșchideau �n fă?? posibilit?? i mult mai mari dec�ț confrunt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cut apari? ia �n Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice (�Partidul Evreiesc�), Iorga s? a sim? it ultragiat ? i a replicat: �Cum de cuteaz? ei s? se declare evrei asimilă? i? Cum de cuteaz? ei s? vin? aici cu dezgust? toarele lor nume gali? iene care le? au fost impuse de �mp? ratul Iosif al ÎI? lea? � (...) ��ndr? znesc aceste partide ale minorit?? îi evreie? ți s? pretind? c? ocup? acela? i loc �nalt că ? i evreii francezi ? i italieni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i Mihalache �n mai 1928. Sute de mii de oameni au participat la aceast? mare �ntrunire politic? antiliberal?. Iorga nu a acceptat s? participe 209, refuzul s? u dator�ndu? se animozit?? îi cresc�nde dintre el ? i Maniu, ca ? i dezgustului s? u profund fă?? de populism. Iorga remarcă mai ț�rziu c? �ntrunirea de la Albă Iulia s? a desf?? urat �dup? cea mai bun? tradi? ie revolu? ionar? transilv? nean? �. Ceea ce nu era deloc un compliment. Masă de oameni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�niei (Bucure? ți, 1927). A scris apoi Scurt? istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul preg? țiț de Iorga pentru armeni �n timpul Conferin? ei de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga �n perioada aceasta ilustreaz? dezgustul s? u fă?? de politicianism ? i de Suprafanar men? inute �n via?? de un proces pseudodemocratic ? i de partidele democratice, a? a cum demonstreaz? el �n Din originile politicianismului rom�n (Bucure? ți, 1928). �n sf�r? it, asist? m la o trist? sl? bire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
guvern ? i a �ncercat s? justifice dizolvarea Adun? rîi efectuat? �cu anticipa? ie�. Iorga a subliniat zadarnic absurditatea m? surilor luate 46. Atunci c�nd s? au organizat alegeri noi ? i a fost declan? at? o campanie electoral? violent? , �n ciuda dezgustului s? u, Iorga li s? a al? turat de dragul politicii regelui, goga? cuzi? tilor, partidului lui Vaida ? i liberalilor doctorului Angelescu, cu scopul de a se opune Legiunii ? i lui Maniu. O dat? alegerea f? cut? , Iorga a �nceput s??? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
provoc? ri asem? n?toare pot fi �nt�lnite ? i �n alte p? r? i atunci c�nd o burghezie numeroas? ? i neasimilat? (?i neasimilabil? �n �mprejur? rile date) tr? ie? te �n mijlocul unei societ?? i tradi? ionale. Rasismul era o abera? ie dezgust? toare pentru Iorga, care �nu f? cea parte din firea să�. Autorul c? r? îi de fă?? provine din Europa central? r? s?ritean?. Dup? ce a citit mii de pagini din jurnale, coresponden? a, articolele ? i operele istorice ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este mai presus de orice artificiu, vidare de sens sau exercițiu demolator. Dacă cititorii se află, la începutul drumului și fac abia primii pași în lumea teatrului, lectura, devine preludiul unor opțiuni existențiale și profesionale care ocolesc fățiș derizoriul și dezgustul afișat de tehnicism și experimentalism față de condiția umană. Care sunt însă uneltele și credințele îmbrățișate de Alexa Visarion, pârghiile pe care și le-a ales și care i-au adus succesul și notorietatea? Răspunsul la această întrebare se află cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care victima este împiedicat] s] afle ceva din ceea ce se petrece. Cererile, sugestiile, glumele, neînțelegerile și izbucnirile ulterioare de frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r]uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute companie într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare a fi o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
șansele reușitei și minimizând posibilitatea recidivelor. Terapiile comportamentale cresc aderenŃa pacientului la intervenŃiile farmacologice. 1. Însușirea unor tehnici practice de rezolvare a situaŃiilor incitante la fumat (346) Terapia de aversiune implică asocierea fumatului cu imagini sau experienŃe neplăcute, care produc dezgust sau teamă. Terapia de saturaŃie implică creșterea numărului de Ńigări fumate până la atingerea aversiunii. Fumatul rapid reprezintă inhalarea fumului de Ńigară cu frecvenŃă crescută, la fiecare 6 secunde, până când aceasta produce o stare de rău fumătorului. Controlul stimulilor are la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
loc, iar În interior erau separați numai de un perete 3. Dezvoltarea vieții urbane În secolul al XV-lea a așezat, pentru prima dată, o distanță Între oameni și mediul lor Înconjurător și În curând a Început să apară un dezgust față de relația strânsă pe care populația rurală o avea cu animalele și cu natura. Spre sfârșitul perioadei elisabetane, englezii scoseseră complet animalele din casă, punându-le În grajduri și hambare. Se spune că englezii Îi disprețuiau pe irlandezi, galezi și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Vizitatorii palatului Louvre, În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, „se ușurau nu numai În curte, dar și pe balcoane, scări și după uși”28. La Începutul erei moderne, vederea și mirosul excrementelor umane devenise o sursă de jenă și dezgust, iar În orașele europene au fost luate măsuri de a muta aceste funcții biologice În spatele ușilor Închise. În ultima parte a secolului al XIX-lea, Londra a fost primul oraș care a construit un sistem de canalizare subteran, introducându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europene au fost luate măsuri de a muta aceste funcții biologice În spatele ușilor Închise. În ultima parte a secolului al XIX-lea, Londra a fost primul oraș care a construit un sistem de canalizare subteran, introducându-se closetele cu apă29. Dezgustul față de mirosurile animalice ale corpului uman i-a separat și mai mult pe cei bogați de cei săraci. Cu mult Înainte ca Marx să-și scrie teoria despre separările de clasă, burghezia pe cale de apariție avansa propria justificare pentru separarea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei, a te opune pedepsei cu moartea este o atitudine la fel de profundă ca aceea față de sclavagism a aboliționiștilor americani din secolul al XIX-lea. Desigur, pentru o societate obișnuită să nu-și manifeste pasiunile În mod zgomotos, europenii exprimă un dezgust pur emoțional față de pedeapsa capitală, care poate fi Întâlnit nicăieri În lume. De câte ori un deținut, condamnat la moarte În Statele Unite ale Americii, este executat, evenimentul trece aproape neobservat În America, dar stârnește proteste vehemente În Europa. Să nu ne Înșelăm
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
celor mulți), apărută în volum în 1912. Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în patruzeci de ani de monarhie, are, ajuns în București, reacții viscerale, de respingere și dezgust. Colindând prin oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el exteriorizează o naivitate cât reală, cât jucată - e un fel de Moș Ion Roată, s-a zis -, minunându-se uneori parșiv, bodogănind întruna, blestemând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
un principiu", înfundîndu-se în teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar un slujbaș muncit, devorat de ambiții? Ce se ascunde îndărătul acestei încrîncenări? Terfeloage peste terfeloage, dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un palpit de suferință numai dezgust. Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări sociale s-a birocratizat pînă la autoanulare, conformismul care zăcea într-unul ieșind fatalmente al suprafață. Căutând să se sustragă unui climat irespirabil
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
manifestat dispreț față de parlament și a minimalizat, în numeroase feluri răspunderea și transparența guvernului (accountability) (Fossum & Laycock, 2011; Martin, 2010). Minimalizarea răspunderii și a transparenței guvernului (accountability) este doar într-o mică măsură o marcă specifică a populismului, exceptând poate dezgustul arătat minorităților care ocupă poziții în parlament. Însă, specificul politicilor de pe agenda guvernului Harper conține, aproape întotdeauna, semnalmente populiste, care pot fi regăsite cu ușurință în atitudinea inițială a Partidului Reformei. În principal, temele asociate acestei poziții sunt: anti-etatismul, antiintelectualismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de piață. Așa cum am putut observa, de-a lungul scurtei dar intensei sale vieți politice. Partidul Reformei și-a asigurat intrarea în miezul competiției partizane și al dezbaterilor parlamentare opunându-se consensului privind propunerile de reformă constituțională, afișând în permanență dezgustul față de partidele "de modă veche". După 1993, ascensiunea rapidă a acestei formațiuni în rândul partidelor importante de opoziție în Canada anglofonă a reprezentat un factor cheie în fragmentarea sistemului canadian de partide (Carty, Cross & Young, 2000). Având un sistem parlamentar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în Peru sau Venezuela, țări care au trecut printr-o criză profundă a sistemului politic, acest aspect trebuie privit ca un semnal că răbdarea mexicanilor este pe cale să-și atingă limita. În 2009, lipsa de încredere în mecanismul electoral și dezgustul față de partidele politice a contribuit la apariția unei mișcări în favoarea absenteismului și a anulării voluntare a buletinului de vot. Voturile nule au atins un prag de 5,4% (Ackerman, 2009: 69; www.ife.org.mx). Astfel, în 2009, rata de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
contextului psihologic conform celor cinci repere principale: emoție, gând, senzație fizică, comportament asociat, context care întărește comportamentul indezirabil. Martine alege să lucreze asupra stării sale de oboseală, simptomul cel mai invalidant. Ea definește contextul psihologic astfel: - emoții asociate: moral scăzut, dezgust, culpabilitate; - gânduri: „Voi rămâne așa toată viața?”, „Consider că sunt inutilă, că nu sunt bună de nimic”, „Nu mai știu să fac nimic, n-am putere”; - senzații fizice: oboseală, dureri musculare ziua și noaptea, stări de greață, dureri de cap
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
silueta. Insatisfacție corporală Simptomul principal al bulimiei ar fi imaginea negativă a corpului său. Această experiență corporală negativă se exprimă prin preocupări excesive în ceea ce privește alimentația, silueta și greutatea; o atenționare negativă în ceea ce privește aparența fizică; reacții emoționale negative față de corpul propriu (dezgust față de propria persoană, stări anxioase și depresive...) și comportamente de (supra) control al alimentației și al propriului corp. Restricție alimentară și bulimie Insatisfacția legată de aspectul fizic determină persoana bulimică să adopte atitudini și comportamente alimentare restrictive, care nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]