2,135 matches
-
cele mai expresive caracterizându-se prin intensitatea pasiunii care le domină. Personajele de prim plan sunt revoltați, în afara legii, vehicule care traversează, în mare viteză și cu violența, de sus în jos sau invers, etajele ierarhiei sociale ale Comediei umane. Dinamismul extraordinar generează mitul energiei vitale. Eroii lui Balzac sunt posedați de demonul arivismului. Dacă personajul balzacian se definește că "o sumă de energie", după formulă din Physiologie du mariage, economisita (că în cazul avarilor) sau consumată (că în cazul personajelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
orașul modern și personajele sale: "A cette heure, Paris offrait (...) le plus intéressant des spectacles" [Zola, La Curée, p.79]. Parisul de la sfârșitul secolului al XIX-lea este mai ales spectacolul Expozițiilor naționale și internaționale, care bântuie acest secol, atestând dinamismul și strălucirea Franței 177. Parisul se afirma drept capitală luxului și a modei, atrăgând privirile admirative și vizitele personalităților din lumea întreagă: "On causait des princes qui viendraient à Paris pour l'Exposition" [Zola, Nana, p.70]. Această importantă a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntăi, Cum izvorau lumine”. Zborul cosmic amplifică forța sentimentelor, lirismul, setea de iubire ca act al cunoașterii absolute. Zborul Luceafărului devine un fulger („Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele") amintind de dinamismul luminii, pură energie surprinsă În curgerea ei prin timp și spațiu. Punctul final al călătoriei este spațiul demiurgic, atemporal, acel moment de dinaintea nașterii lumilor: „Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremeancearcă În zadar Din goluri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Național din București la 13 noiembrie, 1884 cu un succes de public rar Întâlnit. A fost publicată apoi În „Convorbiri literare” la 1 martie, 1885. „O scrisoare pierdută”, că despre ea este vorba, dă Întreaga măsură a geniului verbal, prin dinamismul replicilor, al intrigii, „știința de a trece de la personaj la tip și invers, de la Întâmplare, la semnificația generică.” (Florin Manolescu) 122 Ultima piesă din seria comediilor, „D-ale carnavalului” a fost publicată tot În „Convorbiri literare” la 1 mai, 1885
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se mai alătură și dramaturgul Lauri Haarla care în 1923 debutează cu piesa Lemmin poika, în 1940 oferind drama Kunian mies, "scrisă într-un stil colorat, cu un vocabular stilizat și'ntr'o factură romantico-expresionistă"109, dar căreia îi lipsește dinamismul și acțiunea. La fel ca teatrul, nici lirica finlandeză nu se remarcă prin creații de mare însemnătate, acestea fiind caracterizate drept "submediocre ca valoare și sărace cantitativ, aceasta chiar pentru lirica răsboiului"110. Dintre acestea se evidențiază totuși Yrjö Jylhä
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe termen lung a acțiunilor efectuate crește. Se dezvoltă, totodată, capacitatea de exprimare orală, finalitate ce nu trebuie avută în vedere doar la limba română, ci la toate disciplinele din planul de învățământ. O altă valență a verbalizării acțiunilor este dinamismul conferit activității practice în sine, excuderea ideii de simplă muncă manuală. Altă trăsătură importantă a acestei secvențe a lecției o constituie posibilitatea colaborării între elevi. Indiferent de modul de organizare a spațiului, aceștia au permisiunea de a se deplasa de la
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale interioare sau exterioare, despre întreaga sa personalitate. În interacțiunile cu ceilalți, tipul de sistem nervos și temperamentul persoanei își pun amprenta asupra gesticulației sale mai ales în ceea ce privește dinamismul sau lentoarea acesteia. Cantitatea de energie de care dispun persoanele, exprimată mai ales prin motricitate și vorbire, a fost cercetată din cele mai vechi timpuri: cei cu o energie inepuizabilă hiperactivii sunt foarte rapizi și tumultuoși în mișcări, gesturile lor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica la diverse națiuni. Peter Collett descrie într-o manieră artistică expresivitatea și dinamismul limbajului gestual al italienilor, care l-au ridicat la rang de artă, spre deosebire de cel al britanicilor, care au de mult reputația unor persoane reci, calculate și pragmatice. De exemplu, în orașul Napoli se gesticulează mai mult ca oriunde. ,,În Galeria
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
uman în mișcare este spectaculos redat în picturile lui Henri Matisse, cea mai reprezentativă lucrare fiind ,,Dansul" (1912), cu tema hora dansatorilor, în care predomină gesturile curbilinii, accentuate și ample realizate cu brațele și cu picioarele. Motivul horei dansatorilor conferă dinamism, strălucire și natură sculpturală întregului tablou. Eleganța naturală a gesturilor o regăsim la pictorul impresionist Edgard Degas în operele ,,Călcătoresele", ,,Ligheanul", ,,Femeia pieptănată de cameristă" (vezi tablourile 69), unde pictorul descoperă mișcările simple și ritualizate ale călcătoreselor și femeilor care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
întâlnită și în compozițiile statice, unde personajele au fost surprinse cu brațele ridicate, diverse înclinări ale capului sau răsuciri ale bustului. Expresorii gesturi corporale care însoțesc o trăire organică sau care au un halo afectiv apar în picturile pline de dinamism ale lui Peter Paul Rubens, supuse unor ritmuri amețitoare, prin direcții oblice, circulare, diagonale, ale căror personaje au atitudini eroice, violente, îngrozite sau înspăimântătoare. La fel și în picturile lui Eugène Delacroix, maestrul compoziției însuflețite și ritmate, sesizăm forme învolburate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
își încheie costumul. Nelăsându-se dominat de convențiile sociale, pictorul ajunge în acest tablou să reprezinte ,,paiața", o femeie cu forme impunătoare care dansa în cabarete pariziene (vezi tablourile lui Lautrec 71). Futuriștii, pictori îndrăgostiți de viteză, energie, acțiune, zgomot, dinamism, au avut ambiția de a introduce în artă mișcarea. Umberto Boccioni, fondatorul și exponentul futurismului, considera gestul o senzație dinamică eternizată ca atare. În operele futuriștilor predomină obiecte și forme descompuse, personaje în mișcare și planuri suprapuse, linii de rotație
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fie ,,îl descoperă din interior", de la descifrarea gândurilor și sentimentelor care-l animă. Efectul dintr-o replică ca și întreg rolul de altfel alcătuiește elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și atitudinile personajelor din picturi, sculpturi, teatru, dans, muzică etc. 1.10. Accepțiunea pedagogică În relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
intensității și tonului vocii. Fondul energetic al profesorului și trăsăturile sale de personalitate (răbdarea, fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de sine, dinamism, bucurie, autoritate, iar o voce scăzută și astenică indică lipsă de energie, nesiguranță, oboseală, boală, reținere, emotivitate, crispare, nehotărâre etc. Energia și pasiunea creează charisma profesorului prin faptul că alimentează întreaga gamă de emoții, motivații și așteptări din partea elevilor. Creșterea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sale în funcție de receptori, de mesajul propriu-zis, de timpul disponibil și spațiul utilizat. De obicei, se recomandă la începutul expunerii utilizarea unui ritm mai lent, de introducere, care va crește în intensitate pe parcurs pentru a ilustra mai bine importanța sau dinamismul miezului discursului 96. Cu certitudine, temperamentul profesorului, gradul de cunoaștere a tematicii prezentate și natura relației cu elevii influențează ritmul vorbirii acestuia. O atenție deosebită trebuie acordată cazurilor când ritmul este ori foarte rapid ori foarte lent. În cazul în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se deplaseze un grup de elevi. 7) Mișcări ritmice (rhythmic movements): gesturi care indică tempoul comunicării didactice sau al altor acțiuni. Asemenea unui dirijor care impune muzicienilor același ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin care se evidențiază un cuvânt, o propoziție sau un pasaj. De regulă, profesorul de tip nonverbal, care-și mișcă brațul sau capul pentru a sublinia anumite cuvinte în comunicarea didactică, oferă un
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de când sunt liberalii, domnule Stoica, atât de cuminți? În PNL toată lumea spunea: dreptul la opinie este garantat, toată lumea poate avea câte o opinie. Nu era niciun fel de problemă. V.S. Eu cred că aceasta a fost și principala explicație a dinamismului PNL. A înlătura dezbaterea internă înseamnă, de fapt, a bloca resursele interne care dau dinamism partidului. R.T. Se întâmplă asta de când a devenit Călin Popescu-Tăriceanu președinte? V.S. Eu spun de la congresul din februarie anul acesta că, din păcate, prin modificarea
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
este garantat, toată lumea poate avea câte o opinie. Nu era niciun fel de problemă. V.S. Eu cred că aceasta a fost și principala explicație a dinamismului PNL. A înlătura dezbaterea internă înseamnă, de fapt, a bloca resursele interne care dau dinamism partidului. R.T. Se întâmplă asta de când a devenit Călin Popescu-Tăriceanu președinte? V.S. Eu spun de la congresul din februarie anul acesta că, din păcate, prin modificarea statutului, au descurajat această dezbatere internă. Dar e momentul ca ea să reînceapă, asta spuneam
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
cu relații internaționale, imagine universitară, cooperare și integrare europeană al Universității “Ștefan cel Mare”. De peste 10 ani, împreună cu profesorii și studenții din această Universitate, soră cu istorica Universitate din Cernăuți, construim strategia deschiderii internaționale a unei cetăți culturale, cunoscută prin dinamismul dezvoltării și amprentele de personalitate pe care și le-a pus asupra învățământului superior românesc: o universitate care se internaționalizează prin legături de colaborare și prietenie atât în Vestul, cât și în Estul Europei. Legăturile cu spațiul academic din Republica Moldova
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
vor regăsi peste douăzeci de ani a constituit subiectul predilect al tuturor întâlnirilor, în acest context vorbindu-se deschis despre reforma educației din cele două țări, despre schimburile de studenți și profesori, dar și de bune practici, despre nevoia de dinamism și flexibilitate în sistemele de educație. Într-o Europă a plurilingvismului și multiculturalității, s-a abordat din nou chestiunea minorităților și rolul acestora în deschiderea noastră unii către ceilalți, schimbându-se idei legate de rezolvarea problemelor minorităților și declarându-se
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei. * I.P.F. Daniel a impresionat și ca episcop, și ca Mitropolit la Iași și acum ca Întâi Stătătorul Bisericii Românești prin acuratețea comunicării, logica expunerii și dinamismul pentru realizarea faptică. Era considerat astfel încă înainte de 1989. Ca Înalt Prea Sfințit la Iași, l-am filmat și ascultat. Interviu mai amplu despre rolul tehnicizării în biserică mi-a acordat când a inaugurat postul de radio Trinitas la Vaslui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
constituie mărturia străduințelor către o maximă expresivitate, către claritate și accesibilitate. Simfonismul lui Beethoven a apărut pe un fundament pregătit de întreaga dez voltare a muzicii secolului al XVIII lea. Simfonia, cu părțile ei contrastante, cu temele ei variate, cu dinamismul ei, cu caracterul de conflict al dezvoltării, cu posibilitățile cele mai felurite și mai contradictorii, s-a dovedit a fi o bază solidă pentru a suporta edificiile masive ale monumentalei gândiri beethoveniene. Dar Beethoven nu s-a mulțumit numai cu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
legături cu universități vest-europene unde canoanele rigide privind UE sunt prevalente contribuie la efectul de îndobitocire a științelor umaniste și sociale din România (nu în toată țara, dar în destul de multe locuri pentru ca acest fenomen să nu poată fi ignorat). Dinamismul legăturilor academice din mult mai distantele și diversele State Unite ar fi o adevărată calamitate pentru România și alte țări est-europene. El poate avea consecințe politice majore. Acum, pentru prima dată, se ridică o puternică extremă stângă în Germania și Scandinavia
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
societății (sau, cel puțin, a părții ei celei mai active) a fost declanșată. Acest lucru este adevărat mai ales atunci când acele idei aparțin unei generații care le exprimă imediat după ce ajunge adultă. Revoluțiilor anului 1989 nu le-a lipsit acest dinamism, cum nu a lipsit nici revoluțiilor precedente" (citat din A Carnival of Revolution: Central Europe, 1989). 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Nimic nu este inevitabil; dacă ar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
care se roteau În jurul soarelui. Ceremoniile În Egipt se făceau și În cinstea „Boului Apis”, zeul mult apreciat lor. În egală măsură, dansurile astronomice, erau cunoscute În India și China Veche. La indienii antici dansul Însemna geometria ideală a formei, dinamism, Îngemânarea artelor. Shiva, simbolul mitologiei hinduse, considerat sursa oricărei activități și Prințul suprem al dansului, dansa fără Încetare, simbolizând forța creatoare a naturii. Cele 108 stiluri inventate de Shiva s- au transmis până la Învățatul Bharata, autorul celebrului tratat (6.000
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]