7,173 matches
-
Tardieu în special, este determinant. Tardieu este numit în fruntea Comisiei Centrale Teritoriale care coordonează activitatea diverselor comisii chemate să delimiteze frontierele. La sfîrșitul lunii februarie, se anunță că armata română este pe punctul de a intra în Budapesta... Față de diplomația franceză care, în ciuda cîtorva intervenții moderatoare ale lui Clemenceau, tinde în general să susțină Bucureștiul, delegația americană determină trimiterea unei misiuni de negociere. La 29 martie, Smuts este trimis în grabă la Budapesta pentru a negocia acceptarea de către Béla Kun
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
accelerează. Cum să-i plătești pe funcționari? Amenințarea grevei generale se profilează, iar Parisul face presiuni asupra regelui pentru ca guvernul lorga-Argetoianu să fie disponibilizat. Istoricul monarhist Nicolae lorga, intelectual prestigios, însă un om de stat de neînțeles, devine insuportabil pentru diplomații francezi. Parisul amenință cu arma financiară. Interlocutorul privilegiat al Franței este acum Titulescu. Acest ministru al Afacerilor Externe, devotat în întregime construirii unui sistem de securitate internațional, este reales, în septembrie 1931, la președinția Societății Națiunilor. În opinia Parisului, el
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Afacerilor Externe din 1932 pînă în 1936, se străduiesc să susțină organizarea stabilității regionale în jurul Micii înțelegeri, care unea din 1921 România cu noile state cehoslovac și iugoslav. Tema care predomină la Titulescu este aceea a subordonării acțiunilor bilaterale ale diplomației sale interesului general. Cînd se adresează, în iunie 1934, președintelui Consiliului Francez, Barthou, aflat în vizită în România, este pentru a afirma: "Politica noastră constă în inserarea activității țării noastre într-o vastă rețea însuflețită de același ideal, astfel încît
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germane, de asemenea fiindcă este o piață însemnată pentru unele medii economice franceze și, în sfirșit, în urma recunoașterii sale de Londra și Paris în 1924 -, marea putere a Estului, factorul unui echilibru european mereu sensibil la amenințarea unei redresări germane. Diplomația Bucureștiului, în măsura în care aceasta se dorește a fi europeană, trece la tratative, apoi spre o înțelegere cu Moscova. Jaloanele reluării negocierilor sînt sincrone cu ordinea europeană care se afirmă încă din 1925 și cuprind garanții de neagresiune mutuală, incluzînd respectarea frontierelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
români și polonezi în caz de atac german fără ca aceste state să accepte trecerea trupelor sovietice peste teritoriul lor? Și cum să obții din partea Bucureștiului o asemenea decizie? Încă o dată, în mediile occidentale incertitudinea este mare în ceea ce privește ultimele opțiuni ale diplomației de la București. Aceste opțiuni sînt rezultatul evoluțiilor interne pe care Parisul le urmărește cu atenție, negîndu-le în același timp realitatea. Tendința nu mai este aceea de a avea încredere în dreptul garantat de instanțele geneveze. În 1931, Titulescu calculase riscurile, mizele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de naivitate. Despre Hitler avea o părere detestabilă. Pentru un rege, Hitler nu putea fi decît un parvenit periculos". Încă de la terminarea războiului, Ministrul Afacerilor Externe al lui Carol II, Grigore Gafencu, a trebuit să prezinte ultimele acțiuni politice ale diplomației lui Carol II într-o lucrare de referință, publicată în 1944: Preliminariile războiului în Est. Autorul sublinia dependența și neputința României "care se află într-un punct de intersecție a intereselor rusești și ale Europei Centrale la gurile Dunării și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să mențină un echilibru balcanic, ceea ce este în conformitate cu perspectivele Parisului și Londrei, în vreme ce Bulgaria se ocupă de cererea retrocedării Cadrilaterului Dobrogei. În fața pactului germano-sovietic din august 1939 care face fără rost continuarea eforturilor cancelariilor occidentale față de Moscova și față de război, diplomația de la București se agață de păstrarea neutralității. La 25 august 1939, Gafencu face cunoscut că, în conflictul polono-german, România ar rămîne neutră. Consilierii regelui, regele însuși iau poziție. Această poziție evoluează în funcție de raporturile de forțe care se schițează pe frontul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
române. Țara pierde un teritoriu de 50.762 km2 și 3.915.000 locuitori. La sfîrșitul lui iunie 1940, pentru București totul depinde de bunul plac al Berlinului. CAPITOLUL IV România în război COSTUL ALIANȚEI GERMANE Pierderea Basarabiei constituie pentru diplomația lui Carol II un grav eșec, iar cea a Transilvaniei, cîteva săptămîni mai tîrziu, pecetluiește sfîrșitul domniei și așază țara într-o totală dependență față de Germania. Pe la mijlocul lui august, prin București se răspîndesc cele mai negre zvonuri. Un ziarist american
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Greciei și îi sugerează lui Gromîko faptul că România este problema lor. Americanii cedează, amintindu-și că o asemenea atribuire de sfere de influență este provizorie și că nu ar avea cunoștință că prejudiciază echilibrele de după război. În aceste condiții, diplomații români care lucrează pentru opoziție la Cairo și Ankara, cu un semiacord al lui Antonescu, așteaptă în zadar răspunsurile. La Ankara, Alexandru Cretzianu, ministrul României în Turcia și emisarul opoziției, a sugerat Aliaților să primească la Londra un reprezentant al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
imediat după alegerile din 1976. Cazul Goma 1-a deranjat profund pe Ceaușescu. Influența occidentală este de temut: Ceaușescu decide o întărire a cenzurii asupra întregii corespondențe și a convorbirilor telefonice cu Vestul. Se interzice orice contact între disidenți și diplomații străini aflați în post la București. Aceste măsuri nu vin doar la capătul unei oboseli revoltate care s-ar fi instalat: în februarie 1979 se creează un sindicat al muncitorilor din România. Modelul polonez al mișcării este vizibil în declarația
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Amyot, 1852-1853. Ubicini și Chopin, Provinces danubiennes et roumaines, Paris, 1856. Vaillant, J.A., La Roumanie ou son histoire, langue, littérature, ortographie, statistique, 3 vol., Paris, 1844; Les Romes, histoire vraie des vrais Bohémiens, Paris, 1857. CAPITOLUL IV: Principatele între diplomație și război Bataillard, Paul, Les Principautés de Moldavie et de Valachie devant le Congrès, Paris, 1856. Georgescu-Tistu, N., Correspondance d'un secrétaire princier en Roumanie, Paris, 1927. Emerit, Marcel, Madame Cornii et Napoléon III d'après les lettres de l
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Madrid, Editura Carpați, 1965. Convorbiri cu Mihai I al României, București, Editura Humanitas, 1991. Coposu, Corneliu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, București, Editura Anastasia, 1991. Crainic, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii, București, Casa editorială Gîndirea, 1991. Dumitru-Snagov, Ion, România în diplomația Vaticanului, 1939-1944, București, Editura Garamond, 1991. Finklestone, Joseph, Dangers, tests and miracles, the remarkable life story of Chief Rabbi Rosen of Romania as told to Joseph Finklestone, Londra, Weidenfeld and Nicolson, 1990. Hillgruber, Andreas, Hitler; Köning Carol und Marshall Antonescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor . . . 109 O nouă etapă a chestiunii orientale . . . . . 109 Alianța cu Rusia . . . . . . . 114 Congresul de la Berlin . . . . . . 117 Capitolul 6 Sincronii și alinieri europene
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cari n-a dovedit că le are, precum o făceau d-nii liberali în timpul fericitului Mazar Pașa. [ 13 martie 1880] ["SCHIMBĂRI MARI... "] Schimbări mari e menit a vedea timpul nostru. Preoțimea catolică, care odinioară avea frânele lumii în mână, a cărei diplomație pornea războaie și încheia tractate de pace, al cărei spirit domina spiritul Europei întregi, e astăzi împinsă la o parte, ba nici măcar dezvoltarea nu se concede, în măsura în care s-ar permite libera propagare a ideilor socialiste de ex. În adevăr în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de istorie suflau colbul de pe documente și arătau pustiirile făcute de ciuma neagră în secolii trecuți, medicii arătau imposibilitatea de-a o întîmpina cu arta vindecării, presa făcea un zgomot amețitor și centrele mari ale Europei tremurau de spaimă. În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul (cestiunea izraelită), altă dată libertatea popoarelor (cestiunea orientală), o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai curând ori mai târziu în tratările noastre reacțiuni ca cea anunțată prin raportul Luminării Voastre de la 15 și 16 luna c. no. 177. Și de acum înainte cată să ne așteptăm ca din partea Romei să se sleiască toate mijloacele diplomației pentru a ajunge la un modus vivendi suportabil și vom avea de trecut prin mai multe faze decât cea actuală, pentru că prelații romani, având o idee necompletă de împrejurările din Prusia, se simt pururea ademeniți de-a nutri așteptări exagerate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă d. Brătianu a voit să profite de pretextul rectificării informațiilor date de noi spre a-și scrie însuși o glorioasă și fericită Odisee, ne pare că a făcut un pas puțin serios pentru un diplomat, deoarece, pe cât știm noi, diplomații nu prea au obiceiul să-și publice numaidecât după întoarcerea acasă dintr-o misiune impresiile lor de călătorie, nici darea de seamă asupra dejunurilor, prânzurilor și cinelor la cari au fost poftiți, nici costumul ce [au] purtat la cutare paradă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grea, dacă nu imposibilă. În privința cestiunii Dunării i se scriu aceleiași foi următoarele: Această cestiune, care are atât interes pentru cabinetele europene încît a format, în Camera Comunelor din Anglia, obiectul unei interpelări, e o abilă trăsătură de șah a diplomației rusești, căci ea are o parte care nu s-a considerat îndestul în Viena și la Berlin. Cestiunea dominării Dunării a pus pe cabinetul Brătianu în rea strâmtorare; căci daca va ceda pretențiilor Austriei în privirea prezidiului în Comisia Dunăreană
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu voiește să escludă pe Austria de la Dunărea de Sus și, dacă judecăm după revelațiunile făcute în cursul acestei curioase polemici, Austria e aceea care vrea să escludă pe toată lumea. Această pretenție e deja destul de exorbitantă; dar nu e singură; diplomația austriacă pare a voi să ajungă, prin o progresiune lentă, prin o infiltrare continuă, la suveranitatea completă a fluviului și a statelor pe cari le udă. Pentru a începe această operă de asimilare politică și de absorpțiune comercială, Austro-Ungaria a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
supraveghere să fie exercitat de către toate puterile sub același titlu, exercițiul acestui drept având a se încredința unui delegat al Comisiei Europene a Dunării. Nici că se poate găsi un mai bun argument pentru a dovedi exagerațiunea pretențiilor actuale ale diplomației austriace decât constatarea simplă a atitudinii pe care a observa-o ea în cel din urmă congres. {EminescuOpXI 341} Aceste revendicări au trebuit să producă în România o emoțiune cu atât mai vie cu cât țara e mai interesată la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe cale de-a ne înstrăina pe Austria, deci și pe Germania, precum ne înstrăinăm pe Englitera și pe Franța. Toate acestea pentru că nu avem o atitudine bine definită, francă, loială. Finețele unui stat născut de ieri sânt copilării pentru vechea diplomație a Europei. Nu ne trebuiesc advocați diplomați, ci adevărați oameni de stat, cari cugetă, vorbesc și lucrează ca buni români. Ca buni romîni? Cine e bun român, cine rău? Fiecine se crede la noi a fi cel mai bun român
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a părăsi rolul ei de spectator pasiv. Va face ceea ce vor determina împrejurările. Se zice la Viena că Austria nu se poate lăsa înădușită și se indică astfel singura eventualitate care ar sili-o să intervie cu putere militară. Dar diplomația austriacă are cuvinte temeinice de-a crede că interesele ei vor putea fi garantate chiar și fără război. Afacerii Dulciniului nu i se dă nici o importanță; Austria ia parte la demonstrație pentru a împiedica pe Englitera și pe Rusia de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e Bulgaria. După fața ce-o iau lucrurile cată să ne așteptăm peste cel mult șase săptămâni la tentativa unei uniri a Bulgariei cu Rumelia orientală și aceasta e eventualitatea pe care monarhia austro-ungară n-ar suporta-o cu indiferență. Diplomația austriacă se silește în acest moment de-a mănținea acest punct important al Tratatului de la Berlin. Pentru a păzi acest interes vital al monarhiei ea trebuie să cugete la alianțe. Germania e în prima linie aceea al cărei veto ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Îndealtmintrelea monarhia austro-ungară caută a evita cât se poate de mult războiul cu Rusia. Afară de Germania, Italia va fi în cestiunea Orientului cea mai bună aliată a monarhiei, daca va fi câștigată printr-un sistem de compensații. În acest sens diplomația austriacă lucrează de săptămâni întregi. {EminescuOpXI 353} Din Constantinopole ne vine știrea telegrafică că în sfârșit Poarta s-a hotărât să cedeze Dulciniul fără de nici o condiție, esprimînd numai prin o notă speranța că puterile vor renunța la orice demonstrație navală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
margini în manifestările ei contra Austro-Ungariei și spumegă de furie și ură. De la Cetinie la Filipopole urlă un cor de indiani, tot mai turbat și mai asurzitor, ca-n ajunul unui război. Despre opiniile bandei sîntem lămuriți; rămâne cestiunea dacă diplomația noastră face ceva pentru a provoca aceste sentimente de bună vecinătate, dacă se silește a demonstra așa-numitelor cabinete din Cetinie, București, Belgrad și Sofia însemnătatea monarhiei ori dacă haita cutează a ieși la maidan pentru că diplomația noastră nu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]