3,842 matches
-
mai multe curente de gândire care, în mod convențional, se pot clasifica în: opinii care consideră că forța motrice, factorul determinant al creșterii economice în România, îl constituie investițiile străine directe și, în acest sens, pledează adesea din păcate fără discernământul necesar și suficient în ceea ce privește diferențierea politicilor de promovare a ISD, în funcție de mărimea impactului lor favorabil asupra economiei naționale; opinii care situează investițiile autohtone pe primul loc, în ceea ce privește importanța și rolul acestora pentru demarajul sănătos al creșterii economice în România, de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
lor generală. Ca o concluzie a clasificărilor enunțate anterior, putem să desprindem faptul că este mai puțin important dacă aceste reguli sunt denumite axiome, postulate, principii sau reguli de bază și mai important este ca acestea să fie aplicate cu discernământ, bunăcredință, obiectivitate și flexibilitate. Principiile contabile sunt rezultatul unui consens sau, adesea, al unui compromis. Anumite postulate sau principii fac obiectul unor controverse aprinse, uneori unele sunt trecute dintr-o categorie în alta, având în vedere tocmai dinamismul realității, interesele
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
sens doar dacă ea nu înseamnă lipsa de libertate pentru opțiunile umane. Or, libertatea pieței este în viziunea fundamentaliștilor o formulă de limitare a libertății de acțiune a omului, adică supunerea voinței acestuia forței oarbe, anularea liberului arbitru, oricum nerecunoașterea discernământului uman în proiecția șanselor de câștig în complexul intersubiectivității. Din perspectiva logică este absurd să se investească un instrument, un mecanism cu capacitatea umană de a face. Acel instrument „face” un lucru dacă este programat pentru aceasta, dacă este încărcat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează consecințele intenționate și neintenționate, adică exact unde și cum se produc faptele economice. Rezultatul vizat de Economie are relevanță ca algoritmizare a discernământului specific intersubiectivității și nu al logicii lineare a faptelor fizice. Astfel, explicația nu evadează din reperele situației concrete, ale logicii situaționale cu scopul de a limita consecințele, de natură psihică, neintenționate, de a substanțializa așteptările raționale de o manieră optimă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
oferind suportul de credibilitate, de certitudine subiectivă, individuală și socială, faptelor economice. Apare ca evident adevărul că bunul-simț operează în logica Economiei înainte de toate ca regulatorul naturii umane în calitatea ei de mediu de cristalizare (de configurare) a condiției umane. Discernământul structurează, la rândul lui, propensiunea omului de a se situa între căile minimale ale supraviețuirii și infailibilitatea intersubiectivității (știindu-se că omul este o ființă socială). Pentru Economie a explica este funcția de a da expresie bunului-simț, pe care am
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bunului-simț, pe care am putea să o considerăm ca prima limită operațională în acțiunea economică. Cea de-a doua limită constă în aceea că Economia, pentru a se asigura că furnizează înțelegere, emite tipare, rețete de a se acționa cu discernământ atât în gândirea contextelor, cât și în crearea faptelor economice. Bunul-simț ca sursă a cunoașterii în Economie se substanțializează prin lucrul bine făcut. În esență, Economia explică proceduri ale lucrului bine făcut. Ca orice invenție a omului, procedura lucrului bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
substanțial de natură fizică, nu este nici principial de natură disipativă (Prigogine, Stengers, 1984), având o comportare nonentropică pentru că are una antropică, prin care stările sistemului rămân deschise ca posibilitate tendențială până când își configurează un sens, o direcție, prin mecanismele discernământului specific alegerilor subiective negociate în contexte intersubiective, de finalitate consensuală. Sunt, cu alte cuvinte, sisteme transformațional-convective, cu sens coeziv și nu disjunctiv, în care ordinea funcționează și pe verticală și pe orizontală și se autoreproduce prin învățare (unitatea creșterii organice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
face acest lucru, ar trebui să se asigure de puterea de a înțelege relația cauză-efect pe toate componentele sistemului economic, de la cel tehnic, cu aspect de structură stabilă, până la cel configurat virtual de țesătura de interrelaționări subiective înarmate doar cu discernământ, care se manifestă sau nu se manifestă sau dacă se manifestă s-ar putea să fie incoerent, pentru a provoca stări fluctuante ca sens și volum, adică formule relaționare caracterizate mai degrabă prin instabilitate. Cogniția în Economie operează cu logica
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
esență o problemă de convenție, de înțelegere, de diferențiere geometrică prin internalizarea referențialelor. Lumea este ceea ce reușește să înțeleagă, să explice și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții parazitare datorită încărcăturii de sensuri provenite dintr-o polemică epistemologică (susținută printre alții de Popper (Popper, 1998b), legat de problema paradigmei tratate de Kuhn. Contextuală, ca adjectiv al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
flux al conștienței), și spațiu virtual (ca existență a ideilor). Inversiunea abstractă este calea prin care spiritul reechilibrează balanța dintre condiția umană, fixată în material prin blestemul determinist, și natura umană, indeterministă, spontană, conectată la energetica libertății și moderată de discernământ. Inversiunea concretă este mișcarea, în spirală, de substanțiere a libertății gândirii prin puterea creației ca răspuns la așteptări, motivații și necesități ierarhizate, fie în ordine ontologică, fie în ordine axiologică. În sfera de semnificații a acestei inversiuni se produce marea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la gândirea emoțională, la cunoscut ca formulă de exprimare a înțelegerii și la necunoscut ca limitare a ignoranței. Magistrala complexității este interesată de forme (fenomene) ca măsură temporală a procesului și ca expresie a localizării în contexte deschise, structurate de discernământ și stabilizate prin convenția asupra procedurilor. Adică a ceea ce se configurează prin fluxurile înspre și dinspre paradigma sistemului, în primul rând ca proces de învățare, un fel de legătură inversă negativă (în sens cibernetic) care asigură relevanța reglementării naturale și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de influențare a evoluției sociale după criterii de performanță. Pe acest traseu, omul devine conștient de intrări și ieșiri ca fluxuri ale vieții, sub toate semnificațiile ei, de comportamente și funcțiuni normate după standarde ce țin de convenția bazată pe discernământ, de structură, stare, agendă, algoritm, program, transformare etc., adică de ingredientele care conturează un alt orizont al înțelegerii, un alt nivel explicativ, o altă metaforă care să-i marcheze înclinația către cunoaștere rațională. Conceptul de sistem survine pe această cale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea este progresiv continuă. Una este numerică, cealaltă este procesuală. Autoreglarea este tehnică, autoînvățarea este antropică. Sistemele tehnice sunt închise și au ca limită perpetuum mobile, sistemele antropice sunt deschise și au ca finitudine discernământul uman. Un sistem antropic poate să cuprindă un sistem tehnic (ca infrastructură). Un sistem tehnic nu poate avea ca parte însă un sistem antropic decât prin mecanizarea sufletului uman. Ficțiunile sociale ale superindustrializării combină tehnicul cu viul, sfidând natura. Economia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atotcuprinzătoare nu doar prin sugestie ca declic al cunoașterii, ci și prin recentrarea construcției mentale a lumii în jurul factorului antropic care generează, depozitează sau distruge cunoașterea, care cuprinde realul prin acțiunea conștientă în rețeaua sa de propensiuni contradictorii, ce subîntind discernământul cu instinctul de conservare. Este lumea naturală a pierderilor și câștigurilor, a învinșilor și învingătorilor, a agoniei și extazului, a vieții și a morții, în cicluri mereu reluate. Metafora sistemului este una dezvrăjită de limitările parcimoniei care fixaseră înțelegerea umană
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
facem greșeala să apreciem că orice absolvent va fi un bun profesionist în domeniu. Reușita în activitatea profesională nu este asigurată doar de faptul absolvirii unei forme de învățământ superior, ci de vocație și de acumulări de cunoștințe, experiență și discernământ, variabilele de climat științific și context social-economic intrând și ele în joc. 5. Asociațiile profesionale Informațiile recente existente pe site-ul Asociației Psihologilor din România indică următoarele asociații psihologice afiliate: Asociația Română de Psihologie Transpersonală, Asociația Psihologilor din Banat, Asociația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pertinente. Această stare exercită controlul social determinându-l pe individ să își limiteze, pe de o parte, tendințele de a-i manipula pe ceilalți în mod distructiv și să își domine, pe de altă parte, tendința de a reacționa fără discernământ și de a nu avea libertatea actelor sale atunci când cineva încearcă să îl manipuleze. Adultul nu destituie Copilul și Părintele, dar hotărăște accesul și durata prezenței lor integrând armonios dorințele (Eul Copil) cu normele și valorile (Eul Părinte). Verbul caracteristic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
influența doctrinei psihanalitice s-au luat, uneori, măsuri educative puțin inspirate: autoritatea a fost redusă la minimum, contrarierile și prohibițiile externe au fost îndepărtate, preconizîndu-se libertatea de satisfacere a pulsiunilor și dorințelor copiilor, indiferent de natura acestira. Dar lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
naturii sentimentelor de frustrație și în înțelegerea adecvată a acestora, la diferite persoane. Sentimentele de frustrație pot varia, deci, ca nivel, complexitate, intensitate, mod de manifestare; ele sunt, în lumea umană, în mare măsură intelectualizate (adică supuse unui proces de discernământ obiectiv). „Priza” de conștiință pe care omul o realizează în legătură cu condițiile în care se nasc, cu consecințele la care ne pot duce, permite intervenția acestuia în vederea prevenirii, atenuării și înlăturării efectelor sentimentelor de frustrație severe. Respingem, prin urmare, acele concepții
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a unor noi încordări în relațiile cu semenii, este mai evidentă în domeniul fenomenelor nevrotic sau patologic, dar poate fi întâlnită adesea și la oamenii normali, în condițiile obișnuite ale activității, mai ales atunci când nu este suficient dezvoltat spiritul de discernământ al influențelor exterioare, când lipsește capacitatea stăpânirii de sine (a dominării mai ales a trăirilor afective intense), sau când, datorită unei înzestrări a psihicului individual cu o sensibilitate mai mare, tensiunea afectivă, născută în „situația de frustrare”, determină o conștientizare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și sie însuși, și a spiritului de răspundere față de propriile acte de opțiuni. Elevul trebuie să devină conștient de faptul că are de suportat consecințele opțiunilor sale, în raport cu normele de conduită ale colectivității din care face parte. Pedepsele acordate fără discernământ vor înteți impresia de frustrare. O aceeași pedeapsă dată pentru o faptă minimă, ca și pentru o abatere gravă, formează elevului convingerea îndreptățită că pentru orice greșeală (sau insucces) va fi deopotrivă pedepsit; elevului terorizat îi va fi teamă să
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
asigure climatul educativ principala sa condiție: echilibrul între „autoritate” și „responsabilitate”, între „afecțiune” și „exigență”, între „cerințe” și „libertatea” (adică independența) copilului. La dispoziția educatorilor stau o serie de metode pedagogice și speciale care pot avea, atunci când sunt folosite cu discernământ, un rol deosebit de eficient în psihoprofilaxia sentimentelor complexe de frustrație. Formarea și educarea „noțiunilor”, convingerilor și „atitudinilor” specifice unei conduite civilizate, a obișnuințelor de muncă organizată și creativă, acordarea judicioasă a recompenselor și aplicarea rațională a pedepselor, reprezintă doar câteva
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
într-adevăr valorificare de sine și, implicit, o dezvoltare normală a personalității. Prin urmare, un anumit coeficient de vanitate sau de orgoliu este justificat și considerat normal. Ideile de grandoare devin patologice gând când, prin amploarea și intensitatea lor afectează discernământul asupra propriei persoane și asupra interrelațiilor cu cei din jur. Drept urmare, „ideile megalomanice” nu se mai reduc la niște crize de orgoliu, de îngâmfare sau de trufie, ci ajung să exprime acum obsesia bine constituită a măririi, a gloriei, a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și o acuitate a spiritului, ce le lipsea cu desăvârșire zbirilor din eșaloanele inferioare ale serviciilor de informații. Dinaintea maldărului de documente, aceștia se zăpăceau cu totul - mai ales că nu prea erau obișnuiți cu cititul! - și, fără pic de discernământ, acționau pe baza unor informații al căror unic merit era acela de a fi fost furnizate! Cum credeți că l-aș putea uita vreodată pe milițianul care, aflat în posesia unui denunț venit din partea unei vecine țicnite, m-a bătut
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
s-au lăsat prinși în angrenajul odiosului instrument al Puterii. Operând o necesară selecție, Hamlet reușește să-și deosebească aliații de informatorii puși să-l tragă de limbă. A reținut învățămintele desprinse din Principele lui Machiavelli și le aplică cu discernământ: acolo unde scopul scuză mijloacele, mai întâi trebuie să-i faci pe trădători să se demaște. Hamlet începe, așadar, prin a dezamorsa supravegherea lui Claudius, asigurându-și astfel securitatea, pentru a-și proteja secretul pe care Polonius speră să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ei, adevăratul Cristos este o entitate cosmică și mîntuitoare care rezidă În Lună, fiind totodată prezent pretutindeni ca Jesus patibilis, sub forma Luminii risipite și aflate În suferință. A afirma că Dumnezeu a murit pe cruce este o blasfemie. Constantul discernămînt exercitat de alesul manihean constă În separarea acțiunilor și gîndurilor care aparțin Luminii de cele care aparțin Întunericului. Aceasta presupune abținerea de la cel mai tenebros dintre actele omenești, păcatul trupesc (encratism), și de la cea mai Întunecată dintre toate materiile comestibile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]