3,645 matches
-
va trece apoi la recrutarea subiecților, după criterii riguroase în conformitate cu obiectivele cercetării propuse. Cercetarea științifică se va desfășura numai în condiții care să permită realizarea corectă a acesteia, evitându-se situațiile improprii unei cercetări. Ea se va desfășura cu tact, discreție, respectându-se cu strictețe secretul profesional privind identitatea subiectului cercetat sau a subiecților din lotul de cercetare. Se va căuta să se evite, pe cât posibil, producerea unor situații conflictuale sau ca cercetarea respectivă să aibă efecte nocive asupra subiectului sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicul lui Mauriciu, landgraful de Hessen. Este aproape sigur că vraciul a fost unul dintre cei mai însemnați frați rozicrucieni. A lucrat, cu certitudine, în folosul Electorului Palatin care urma să realizeze Unitatea protestantă a Europei. S-a implicat fără discreție în această politică, fiind un colaborator însemnat al fraților boemieni și al învățaților din Praga rudolfină. A dispărut fără urmă în 1622, după dezastrul de la Muntele Alb. Oare a murit cu adevărat sau a devenit doar „invizibil”? Ultima oară a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Validity in Openly Ideological Research: Between a Rock and a Hard Place”, Interchange, 17 (4), 1986, pp. 63-84. 63. J. Goodman, Elementary Schooling for Critical Democracy, State University of New York Press, Albany, 1992. Actualmente, Harmony School a abandonat cu discreție fundamentele criticiste și nu se mai dorește o „matrice a societății democratice”; s-a transformat într-o rețea de „școli de excelență” de nivel primar și secundar, elitiste, centrate pe valorificarea pedagogică a teoriei inteligenței multiple. 64. Cartea fundamentală a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o carte în fișierele bibliotecilor. Sălile bibliotecilor erau foarte puțin frecventate, doar în sesiune acestea se umpleau cu studenți învățând după cursuri. Pregătirea practică de care se făcea mult caz era, cel mai adesea, rău organizată. Practica pedagogică era la discreția unor profesori de liceu, care, mulți ani, n-au fost deloc plătiți. Studenții ajungeau să țină doar câte o lecție-două, fiindcă titularului nu-i convenea să i se strice multe lecții. Departe de activitatea complexă depusă în seminariile pedagogice dinainte de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
memorialistice, unele pe teme minore (fluturi, flori, riduri), literare sau morale (Dizidenții apostați sau Manierismul neputinței, denunțând „falsul” autorilor de parabole din anii ’60-’70), portrete (Telefonul, Redactorul), pagini de sociologie a literaturii. Eseistica lui V. se distinge prin aceeași discreție elegantă, de un lirism tandru când e vorba de evocarea copilăriei (Sticla de lampă), sau de o ironie destinsă în textele despre moravurile mai vechi ori mai noi ale scriitorului român. Profunzimea reflecției e, prin urmare, cea dintâi remarcă ce
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
act de curaj care comporta riscuri, poemele cu formă fixă producând aproape inevitabil impresia monotoniei, a repetării mecanice. Rondelul orei fermecate învederează totuși câteva atribute esențiale: „o poezie a intuiției fulgurante, uneori atroce, dar cel mai adesea discrete, de o discreție care estompează deopotrivă și disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
definite, să specifice obiectele care pot fi accesibile. De exemplu, se poate folosi o listă de control al accesului subiecților la obiectele sistemului. Un astfel de tip de acces este folosit în situații locale, dinamice, în care se lasă la discreția subiecților specificarea tipurilor de resurse permise utilizatorilor pentru accesare. Când un utilizator, în condiții bine definite, are dreptul să modifice controlul accesului pentru anumite obiecte, se spune că este un control discreționar al accesului direcționat de către utilizator. Un control bazat
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cele clasice, și deseori sunt incomode sau neplăcute în utilizare. Există suficiente tehnici eficiente care să fie folosite până când cele enumerate vor fi mai ieftine. 3. Ceva ce persoana știe. O parolă, de exemplu, numai că ea se află la discreția oamenilor și de modul de păstrare a secretului ei sau de ușurința cu care poate fi aflată depinde soarta întregului sistem. 4. Locul geografic unde este înregistrat calculatorul. Metodele de control al accesului trebuie să se bazeze pe cel puțin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
O matrice de acces este redată în figura 4.3. Coloanele se numesc Liste de control al accesului, iar liniile, Liste de competențe. Modelul matricei de control al accesului acceptă controlul discreționar al accesului pentru că intrările în matrice sunt la discreția persoanelor care au autorizația de a completa tabelul. În matricea de control al accesului, competențele unui subiect sunt definite prin tripleta (obiect, drepturi, număr aleatoriu). Tabelul 4.1Matrice de control al accesului Modelul Biba În multe cărți, este amintit și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a unor componente sau a documentației firmei, în primul rând, trebuie să ne asigurăm că ele nu conțin date importante ale firmei. Este mult mai recomandat ca datele aflate pe unele suporturi să fie distruse, decât să se mizeze pe discreția specialiștilor. Costă mai mult, dar e mai sigur. „Cârpirea” softului este o altă problemă importantă. Sunt cazuri când trecerea peste un punct din program va duce la funcționarea lui corectă în continuare, dar nimeni nu știe exact cum funcționează. Și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
autentificare (R); 7. dacă sistemul oferă acces în rețea (prin dial-up, X.25, Internet), atunci el va oferi cel puțin un mecanism de autentificare de clasa a II-a (conform Draft International Standard - DIS - 10181-2) care poate fi folosit la discreția clientului. Softul de rețea va fi capabil să dezactiveze sau să configureze sistemul din afară. Cerințe privind parolele. Cu toate că sistemele nu sunt obligate să folosească parolele ca mecanism de autentificare, majoritatea lor, totuși, le întrebuințează. Tocmai din această cauză se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
rânduri să vorbească despre eliminarea lui G. Călinescu și a asistenților săi de la Universitatea din București, a publicat în „Caiete critice” (1993) un articol documentat și obiectiv, fără a se referi, nici de data aceasta, la destinul său, cu o discreție și o mândrie pe care puțini le-au înțeles și le-au apreciat. Este reintegrat, în 1956, ca asistent, iar din 1966 ca profesor prin concurs, la Facultatea de Filologie din București și la Universitatea din Craiova, unde va fi
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
cupe să ciocnim, / S-aprindem întunericul, să fim / Ca-ntr-un tablou celebru de Rembrandt...”. Poezia iubirii, predominantă, așază între prezent și trecut interstiții aburoase, încețoșând imaginile, ca într-o tehnică sfumato. De aici, și principalele trăsături ale discursului poetic: discreția confesiunii, calmul melancolic al amintirii, diafanul tablourilor stilizate. O autoironie discretă vertebrează contemplarea cu ochi abstras a lumii, văzută shakespearean ca o scenă de teatru. Expresia, urmărind esențializarea, impune prin concizie și acuratețe. Din detașarea „mișcată” de afect și din
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
de călcat / îmi suflă lumânarea ca fluturi grei de lene? / Vom sta la barieră în mici singurătăți / Când ploi de apă dulce răstoarnă damigene”. Pe imagini sustrase perimetrului casnic, unele năstrușnice, parcă alese în glumă - în fapt, ocolind, datorită unei discreții ce îl caracterizează, să-și dezvăluie gravitatea -, P. dă un panoptic al frângerii general omenești în fața timpului, așa cum prin „izobare”, termen tehnic, înțelegea o presiune sufletească permanentă, unificatoare, ca stare a poeziei: „Că am ascuns în rumeguș / lumina de cuțit
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Toate încercările lui Grigore de a împiedica iubirea celor doi tineri sunt zadarnice și, în cele din urmă, Radu o răpește pe Olguța. Piesa este străbătută de o undă de dramatism molcom, de duioșie și simpatie pentru eroină, dezaprobând cu discreție rigiditatea celor vârstnici. Cea mai cunoscută piesă a lui P., Take, Ianke și Cadâr (pusă în scenă în 1932, editată în 1938), este axată pe ideea de toleranță, de respectare a sentimentelor, a purității sufletești. Piesa, construită sub semnul aceluiași
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Poetul cutreieră ținuturi păduroase, în care trecutul istoric vibrează încă viu în oameni, dar și în frunzele copacilor, în ierburi, unde „și-n aer a rai și a vecie amiroase” și își decantează sentimentele, emoțiile în litanii de o mare discreție pe eternele teme: viața, moartea, ciclicitatea anotimpurilor, istoria neamului. Ardealul se regăsește nu atât în peisaj - deși pastelul stă mereu la îndemână - cât în duhul lui, prin sufletul jelalnic al îngemănării cu natura, cu istoria, ca însemne ale dăinuirii: „Lângă
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
Cuvântul liber” (1935), iar în anii războiului scrie într-un ziar de front. A mai colaborat și la „Graiul nou”, apoi la „Contemporanul”, „Lumea”, „Gazeta literară”, „România literară” ș.a. A fost redactor, în 1947-1948, la revista „Viața capitalei”. Cu toată discreția și detașarea presupuse de adoptarea persoanei a treia singular și de formula rememorării, în romanul Vârtej (1964) se poate întrezări transpunerea ficțională a unui fragment din biografia scriitoarei (copilăria și tinerețea). Scrierea este un bildungsroman, care reconstituie aventura formării unei
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
1973, 23; Sorin Titel, Întoarcerea în timp, RL, 1973, 46; Magda Ursache, „Vârtej”, CRC, 1973, 49; Constantin Zărnescu, „Vârtej”, TR, 1973, 50; George Macovescu, Dorina Rădulescu, RL, 1982, 35; Radu Popescu, Cu sufletul viu, RL, 1982, 37; Mircea Iorgulescu, Farmecul discreției, RL, 1986, 33; Dicț. scriit. rom., IV, 31-32. O.S.
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
nu prin intermediar, ceea ce creează una din problemele încă nelămurite ale biografiei sale: când și cum a învățat limba engleză care, atunci, nu se studia nici în liceu, nici la universitate. La fel de neclară, din pricina lipsei informațiilor directe și a marii discreții a lui P., va fi perioada primei conflagrații mondiale. Probabil că a fost pe front, date fiind absența în acești ani din paginile publicațiilor și tonul unor poeme din anii ’20 (Poemele restriștei, 1920), în care se pot recunoaște impresii
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
a expresiei și construcția supravegheată. Vreme de două decenii, de la Viața fără nume la Tratat de oboseală (1999), nu se pot observa schimbări spectaculoase în lirica lui M., care și-a găsit de la început direcția proprie, dar se înnoiește cu discreție și inteligență, experimentând semnificativ, fără să-și trădeze amprenta inițială. În Exerciții de transparență (1983) el își cultivă predispozițiile ca poet al realului surprins în aspectele domestice și înnobilat de ideea armoniei universale prin participarea senzorială la viața nesfârșită a
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
și de un loc în care își duc viața oameni obișnuiți. Retrăirea experienței vieneze prilejuiește, într-o subtilă orchestrare de planuri temporale, regăsirea de sine a autorului, care își dublează mereu relatarea cu reflecții asupra propriei deveniri. Omul evită cu discreție să-și dezvăluie emoțiile și trăirile intime, în timp ce cărturarul își face mereu simțită prezența în paginile acestui pseudoepistolar, pentru că din perspectiva celui pentru care cultura înseamnă modul esențial de a fi, Viena reprezintă un spațiu ideal. SCRIERI: Stil și expresivitate
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
puțin să pară mai ,,a sa”. Modelul înalt (nu imitat, ci în a cărui matcă duc afinitățile) e Lucian Blaga, ultimul Blaga, cântărețul lumii-basm arborescent, văzută cu o sublimată nostalgie. Mișcarea proprie acestei lirici evită sistematic gestul majusculizat, spectaculosul, ostentația; discreția, surdinizarea apar cu mult mai motivante fie că este vorba de fixarea unei stări căreia detaliile-sursă îi ,,rezumă” unda de emoție („Întâmplările se legau între ele, / frunzele împlineau o călătorie prin moarte”; „piatra adumbrea istorii miraculoase, / dar cărțile rămâneau necitite
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Nicolae Crețu, Șarpele Uroboros și „iarba albastră”, CRC, 1983, 6; Nicolae Manolescu, „Puck umple cu stângăcie paharul”, RL, 1983, 10; Andrei Corbea, „Puck umple cu stângăcie paharul”, TBR, 1983, 241; Liviu Leonte, Discreție și fantezie, CL, 1983, 6; Mircea Vaida, Poezia în ipostaze feminine, TR, 1983, 30; Dobrescu, Foiletoane, III, 38-43; Tașcu, Poezia, 262-266; Ulici, Lit. rom., I, 217-218; Liviu Grăsoiu, Poemul creștea încet..., LCF, 1998, 40; Ion Roșioru, „Fantasma greierului”, TMS, 1999
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
serii / Ca niște fluturi chinuiți, / Ca niște fluturi rătăciți / Din țările durerii. Ți-aduci aminte iar de seara / Și-amurgu-acela violet, / Când toamna și-acorda încet, / Pe frunza-galbenă, chitara?” (Intimă). Senzualismul e discret și gingaș, mai mult visat (Visez o iubire), discreția sufletească însoțește chiar și despărțirea (Frumoasa mea), dar destăinuirea sentimentelor e câteodată prea francă: „Am spus la o alta întâi / Cuvinte, de patimă pline... Când știu c-am mințit-o pe ea / La ce să te mint și pe tine
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Editorial All. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Vatra”, „Viața românească”, „Arc”, „Arca”, „Dilema” ș.a. Prima sa prezență editorială se înregistrează odată cu volumul colectiv de proză scurtă Debut ’86. Excesul de relativizare a propriei valori literare se adaugă la P. discreției aproape maladive. Scriitor care stăpânește povestirea cu un har nu deseori întâlnit, mai puțin dispus să fructifice artistic „viziuni”, cât să regizeze ingenios momente de viață, scoțându-le din banalul cotidian, artizan al cuvintelor, dar fără patima jocurilor textualiste, P.
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]