1,693 matches
-
Ghercik, Vântul rupe păienjenișul, Chișinău, 1987; M. Tansk, Versuri, Chișinău, 1987; A. Tvardovski, Poezii și poeme, Chișinău, 1990; N. V. Gogol, Opere, I, îngr. Emil Iordache, Iași, 1999 (în colaborare cu Alexandru Cosmescu și Igor Crețu). Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 32-37; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 132-156; Nicolae Bilețchi, Romanul și contemporaneitatea, Chișinău, 1984, passim; Ion Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1990, 190-200; Mihail Dolgan, Creația scriitorilor moldoveni în școală, Chișinău, 1990, 41-68; Ion Ciocanu, Tentația exemplarității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
București, 1996; Călătoria mea ca erou și martir al timpului, îngr. și postfață Irina Mavrodin, București, 1999. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu, Disocieri, 113-124; Cristea, Un an, 196-200; Petroveanu, Traiectorii, 302-304; Cândroveanu, Alfabet, 109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului, 344-351; Grigurcu, Poeți, 265-269; Alboiu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
literatura română. Publicând încă de foarte tânăr (primele lucrări științifice îi apar în 1932, sub numele Göbl), G. a lăsat în urma lui o operă ce numără lucrări de valoare, caracterizate prin „rigoare științifică, o impresionantă informație, o rară forță de disociere și numeroase soluții originale” (Florica Dimitrescu). Și-a redactat articolele și studiile nu numai în limba maghiară, ci și în română, franceza, italiană, germană și rusă. A colaborat la „Annales Universitatis Scientiarium Budapestiensis”, „Magyar Nyelvőr”, „Acta Linguistica Hungarica”, „Beiträge zur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
se găsesc în stare inactivă, dar pot fi activate enzimatic de către complexele antigen-anticorp ("calea clasică ") sau de către diferiți alți factori, cum sunt: imunoglobulinele, endotoxinele germenilor Gram negativi, levuri, ( "cale alternativă "). Efectul activării complementului este liza celulelor străine ca urmare a disocierii lipidelor din membrană cu alterarea ireversibilă a acesteia. Componentele complementului sunt sintetizate atât de către macrofage și monocite, cât și de celulele hepatice. În afară de funcția citotoxică, complementul mai produce mediatori ai inflamației și anafilaxiei, factori chemotactici, opsonizanți, care activează fagocitoza, provoacă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pozitiv. Inflamația seroasa cavitara se caracterizează prin acumularea unor cantități variabile de lichid clar citrin sau ușor opalescentexsudatul seros - în spațiile virtuale ale cavităților afectate. Seroasa acestora este mai mult sau mai putin îngroșata, cenușie-gălbuie, ușor granulara. Examenul histologic relevă disocierea mezoteliului, tumefierea până aproape de pseudoepitelizare a celulelor mezoteliale și prezența pe suprafața cavitara a unor depozite proteice amorfe sau infiltrate cu hematii și leucocite în drum spre moarte. Țesutul submezotelial este disociat prin exsudat și degenerat. Și el poate fi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
particulelor în zonele labile ale plasmalemei, așa-numitele „puits”, puțuri sau invaginații ale acesteia, acoperite sau nu de clathrină, o proteină de 180.000 daltoni care ar avea rolul de vehicul al particulelor endocitate; - faza de procesare, ce constă în disocierea clathrinei de pe pereții invaginației, aderarea la particulă endocitabilă și formarea prin fuzionarea celor două membrane a endozomilor precoci sau timpurii∗. Endozomii precoce sau timpurii au un pH ușor acid (6,5Ă ceea ce permite disocierea unor liganzi de receptorii lor. În
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
faza de procesare, ce constă în disocierea clathrinei de pe pereții invaginației, aderarea la particulă endocitabilă și formarea prin fuzionarea celor două membrane a endozomilor precoci sau timpurii∗. Endozomii precoce sau timpurii au un pH ușor acid (6,5Ă ceea ce permite disocierea unor liganzi de receptorii lor. În continuare receptorii sunt transportați spre o populație de vezicule cu pH neutru din apropierea plasmalemei, unde vor fi reciclați, iar liganzii sunt transportați spre endozomii tardivi în care sunt degradați (Amigorena S., 1995Ă. În funcție de materialele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu Kinetoscopul, până la primele pelicule care ne-o prezintă pe prima vedetă care inițiază moda Vamp, Theda Barra. Date fiind variabilele fenomenului, am preferat schimbarea permanentă a unghiului perspectival, urmând și un traseu tematic pentru a descoperi aspecte noi. O disociere tranșantă între decadentism și simbolism în artele plastice ar fi dus la sărăcirea fenomenului studiat, mult prea complex și eteroclit pentru a fi recenzat statutar. Cu toate acestea, am ales o disociere de principiu pe trei paliere de "lectură": unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
traseu tematic pentru a descoperi aspecte noi. O disociere tranșantă între decadentism și simbolism în artele plastice ar fi dus la sărăcirea fenomenului studiat, mult prea complex și eteroclit pentru a fi recenzat statutar. Cu toate acestea, am ales o disociere de principiu pe trei paliere de "lectură": unul al istoriei artei, unul tematic și unul estetic, care nu trasează granițe de netrecut, ci mai degrabă un spațiu de joc, un loc geometric al negocierii nuanțelor, influențelor, marcării unei anumite sensibilități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestea, temele decadente, mai ales când constituie o configurație stabilă, precizează o arie de interes în această zonă. Un al treilea mod de a preciza diferența este unul estetic, John Reed este printre puținii care a încercat o astfel de disociere, iar teoria sa merită discutată. Cele trei criterii enunțate mai sus trebuie coroborate pentru a obține un rezultat cât mai obiectiv, chiar dacă ceea ce este validat la un nivel, nu trece obligatoriu și la următorul. Ca și în literatură, cel puțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află cultul artei, al artificiului estetic asociat ambiguităților sexuale, ca o contranatură, impersonat exemplar de către personajul huysmansian din În răspăr, Des Esseintes, pe care istoricul de artă îl socotește chiar "arhetipul"20 acestei ontologii estetice. Rapetti identifică și o disociere sub raport tematic a celor două curente, iar pentru decadentism "izolarea în pulsiunile morbide constituie subiectul principal al acestei literaturi [...]"21. Sau mai degrabă, fenomenul apare fie ca interfață și consecință estetică a decadenței politice, fie ca un hibrid socioestetic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
club simbolist, un rol esențial este jucat de doi literați, J.-K-Huysmans și Joséphin Péladan, ambii emblematici pentru decadentismul european. Prin urmare, contaminările estetice se află în chiar miezul discuției, ceea ce face dificil, cel puțin pentru istoricii de artă francezi, disocierile radicale de "partea blestemată", decadentismul. O mise en abîme a unei selecții de gust simbolisto-decadent, mai pronunțat decadent având în vedere "selecționerul" se regăsește în romanul lui Huysmans, la rândul său critic de artă avizat și influent. Selecția sensibilității decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mare parte din temele decadente se regăsesc ilustrate cu această amprentă stilistică sau printr-un decorativism specific, astfel că se stabilește o relație aproape simbiotică între hiperrafinamentul decadentismului și estetica curbilinie a "Stilului Modern" denumit uneori și Erotic Style. Această disociere nu rămâne străină de apariția unui stil nou, modern, secesionist: Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil care rupe cu tradiția academică pentru a edifica un alt gen de artă decorativă, care nu se disociază radical de decorativismele tradiționale, spre exemplu al artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Curtea-Veche, în stilul neologizant al lui Huysmans din A rebours, sau al lui D'Annunzio din Il Piacere, în general în romanele ca fapt de stil, pentru care stilul constituie marca definitorie. Preocupările pentru stil conduc la decadentism, principala disociere a decadentismului de naturalism o constituie, printre altele, estetizarea de reflex stilistic a categoriilor negative a temelor naturalismului. David Weir situează diferența în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la focalizarea sa maladiv-obsesională și aici avem un întreg scenariu al seducției mortifere -, dar și la dispersia ornamentală. John Reed realizează astfel o disociere între "arta decadentă" și o "artă a decadenței" pe baza unor separări similare: "Așa cum a fost literatură decadentă și o literatură a decadenței, poezie decadentă și poezie a decadenței, astfel există artă decadentă și o artă de decadenței"37. Arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Puvis de Chavannes (1824 -1898) o face criticul român Virgil Cioflec într-un articol publicat puțin timp după moartea pictorului. Virgil Cioflec evidențiază o linie de evoluție a picturii sale de la vis la viziune, de la legendă la poezie, prin disocierea treptată de realitate, care alunecă într-un plan secund, adesea cel al economiei strict tehnice a limbajului pictural. Fapt definitoriu pentru simbolism, pictorul pictează idei trecute prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea "efigiilor feminine" și disocierea de preceptele esteticii ruskiniene subliniază apariția unei noi dimensiuni în pictura lui Dante Gabriel Rossetti, care o apropie de sensibilitatea decadentă, și anume, artificialitatea. Femeile care apar în pictura din această perioadă a lui Rossetti au ceva statuar și sumbru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la edificarea unei arte naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
manifestare nouă românească, între prerafaelitismul englez și boeklinismul (sic) german"183. Un alt tablou discutat este Zimți de nori, fapt care-i permite lui Simionescu-Râmniceanu să reflecteze cu privire la miniaturismul aproape japonizant al artei lui Teișanu. Sugestia esteticianului ține de o disociere a procedeelor decorative pe baza disocierii între Arts and Crafts pe de o parte, și pictura de șevalet, pe de altă parte. Secretul artei lui Teișanu era cel evidențiat și de Bachelin, stilizarea elementului de natură până la obținerea unui fractal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și boeklinismul (sic) german"183. Un alt tablou discutat este Zimți de nori, fapt care-i permite lui Simionescu-Râmniceanu să reflecteze cu privire la miniaturismul aproape japonizant al artei lui Teișanu. Sugestia esteticianului ține de o disociere a procedeelor decorative pe baza disocierii între Arts and Crafts pe de o parte, și pictura de șevalet, pe de altă parte. Secretul artei lui Teișanu era cel evidențiat și de Bachelin, stilizarea elementului de natură până la obținerea unui fractal stilistic în măsură de fi reprodus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a golului hârtiei (ce devine astfel motiv), c-un pămătuf de frunze, sau cu vrejul unei plante neexistente"184. III.3. Arta bizantină și simbolismul În studiul său din 1909, Arta în România, Tzigara-Samurcaș aprecia apariția picturii moderne tocmai prin disocierea de arta bizantină. În sensul acestei secesiuni fondatoare, criticul atribuia lui Nicolae Grigorescu opera de pionierat, al cărui merit "de a fi mijlocit tranzițiunea de la bizantinism la pictura adevărată, dezrobindu-ne de hieratismul bizantin"185 ar constitui piatra de hotar a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
utopică, dar adecvate sensibilității romantice pe portativul ideologic al gândirii conservatoare. Ștefan Petică, Traian Demetrescu cultivă un socialism utopic, Alexandru Bogdan- Pitești cochetează cu anarhismul, fapt care-i și aduce expulzarea definitivă din Franța. Se impune pe această turnantă o disociere a tipului romantic de cel decadent. Ultimul ilustrează absența unui ideal umanitar, dublată de o mefiență funciară în capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai în recile coridoare sau sălile oficiale ale palatelor, într-un cuvânt ea s-a modernizat reînnoind tehnicele și genurile vechi (...)"305. În "Salonurile sculptorilor români" (1919), Francisc Șirato sesiza dimensiunea simbolistă a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
305. În "Salonurile sculptorilor români" (1919), Francisc Șirato sesiza dimensiunea simbolistă a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său o decepție: "De altfel intențiile simbolice, de esență literară, sînt microbi epidemici în sculptura de la Salon și se vădesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
variațiuni tematice ale sculpturilor rodiniene, cât și la exprimarea unor états d'âme, suferința, melancolia, disperarea, meditația, visarea, sau cu termenii Adrianei Șotropa, prin "Importanța acordată sugestiei, Ideii, sentimentelor, rolul activ al spectatorului (...)"312. Într-un alt registru, cel al disocierii de această dată dintre sculptură și pictură, S. Maur sesiza deopotrivă la Teodor Burcă și Horia Boambă, cu ocazia expoziției ținute în salonul Sindicatului Artelor Frumoase, raportul strâns al sculpturii simboliste cu pictura, precizând că Boambă, "unul dintre puținii noștri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]