11,935 matches
-
anticomunist și la fel de însemnatului scriitor care este Goma. Alături de paginile d-sale acut disociative, Laszlo Alexandru găsește de cuviință, spre onoarea d-sale, a se rosti și astfel: "Eu mă simt foarte solidar cu Paul Goma. Deși avem micile noastre dispute.(...) Sînt încredințat că în gesturile sale publice acest om nu este în stare de o porcărie. Pentru că are o verticalitate interioară - neimpusă de alții. Impusă sieși, de el însuși. Este una din puținele personalități ale culturii române în care eu
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
universitari incapabili să predea satisfăcător nici la o școală generală și să închidă fabricile de doctorate care au dus la dezonorarea acestui titlu în România. Dar dacă a renunțat cu atît de multă ușurință la funcția de ministru - în urma unei dispute sindicalo-guvernamentale -, poate că nici dl Miclea nu era prea bine pregătit pentru acest portofoliu. Altfel, ar fi strîns din dinți și, în locul unei demisii care a stîrnit regrete cîteva zile, și-ar fi văzut de treabă. Ar fi devenit, cu
Imposibila clonare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10651_a_11976]
-
G. Călinescu, dar denunță în roman erorile de concepție din punctul de vedere al unui realism socialist inexplicit în articol. Scrinul negru "se ocupă de rămășițele aristocrației române în perioada de trecere" și interesul principal al romanului ar consta în disputele de moștenire din dosarul Catty-ei Zănoagă, într-un mod similar cu cele din Enigma Otiliei. Marin Preda nu acceptă în acest fel ca temă centrală nici "demascarea trecutului odios" (cum credea G. Ivașcu), nici - mai ales - "tema omului superior" (asupra
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
le formulează pe marginea cărții Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene, iar acesta, la rîndul lui, răspunde prin alte obiecții obiecțiilor ce i-au fost aduse. Uimitor și încurajator totodată este că obiectul întregii dispute este... metafizica lui Kant. Încă e bine de vreme ce atîta patos polemic poate fi stîrnit de teme atît de desprinse de lumea noastră. Eugen Ciurtin și Cătălin Avramescu își încrucișează replicile în jurul cazului Mircea Eliade, iar criticul literar S. Damian scrie
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
acestei seducții, cu o tematică și un tip de scriitură pe placul oricărei cititoare, Pururi tânăr, înfășurat în pixeli (2003) și îndeosebi actualul Baroane! se adresează în special publicului masculin, amator de senzații politice tari, talk-show-uri pe muchie de cuțit, dispute tranșate sângeros, în direct și la o oră de vârf, sau amortizate prin ulterioare înțelegeri de culise. Un singur efort dacă ar mai face autorul ?optzecist?, și anume acela de a comenta inclusiv fenomenul fotbalistic, neîndoielnic că succesul lui la
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
paralelă între cei doi polemiști. Mintea limpede a Nicoletei Sălcudeanu stabilește fără drept de recurs raportul dintre cei doi și nu cred că cineva ar putea găsi argumente care să o contrazică. Încă o dată stilul face toți banii. Comentatoarea arbitrează disputa celor doi cu aerul că este ea însăși un încercat polemist, momentan retras din competiție: ?Mare diferență între cei doi! Pe cînd unul își expectorează măslinele mioritice în fața unui public de stadioane quasi-parlamentare, celălalt șfichiuie floreta în fața oglinzii. Oarecum despletit
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
a totuși iubirii. Așadar, cui se adresează pamfletistica lui Mircea Mihăieș, cărui eșantion de populație ? ca să zic așa? Cititorilor revistelor literare și poliromizaților. Atît.? (p. 118). În general, afirmațiile Nicoletei Sălcudeanu sînt greu de contrazis. Recenzenta nu se hazardează în dispute cu rezultat incert, selectează cu maximă precizie punctele vulnerabile ale cărților despre care scrie și ?lovește? întotdeauna la sigur. Afirmațiile sale pot fi puse în discuție cel mult atunci cînd face aprecieri generale. Convingerea cronicarei că un autor de jurnal
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
mai treacă, meargă, dar cînd a spus că nu mai vede viitorul Alianței DA și că numai așteptarea integrării obligă alianța să meargă înainte, altfel ar fi trădare de țară, Băsescu a dat liber la manifestarea pe față a tuturor disputelor dintre liberali și pesediști. Subtextul acestei ziceri băsesciene s-ar putea traduce prin: "Așteptați să vină integrarea și facem alegeri anticipate !" Or Băsescu de azi ar trebui să mai mediteze înainte de a produce o criză politică din cîteva vorbe. În
Becali la pachet cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10729_a_12054]
-
alegeri anticipate !" Or Băsescu de azi ar trebui să mai mediteze înainte de a produce o criză politică din cîteva vorbe. În perioada guvernării CDR, Băsescu a provocat în coaliția de atunci o criză care a durat patru ani, în urma unei dispute personale cu premierul Ciorbea. Victoria de atunci l-a adus în prim plan pe Băsescu, dar a însemnat începutul dezastrului pentru regimul Constantinescu. În urma acestei experiențe dar mai cu seamă după lupta lui inegală cu PSD-ul, lui Băsescu i-
Becali la pachet cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10729_a_12054]
-
Est. Are ca vecini: Pakistanul, în partea de Nord-Vest, Chină și Nepal în partea de Nord, Bhutan, Bangladeș și Myanmar în partea de Est, iar la Sud cu Insula Ceylon-Sri Lanka. Că suprafață fiind a șaptea țară din lume, având dispute de frontiere cu Chină și Pakistan. După Alexandru Macedon, primii europeni care au venit aici au fost portughezii în anul 1502, prin marele explorator Vasco da Gamă, urmați de olandezi în anii 1663 și în cele din urmă de către englezi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
apar în dicționarele franțuzești curente) și Elveția; germana este și cea austriacă, și mai ales dialectul șvăbesc (sursă pentru șlap, paradaisă, renglotă etc.). Pentru specialiști, această carte oferă actualizarea - într-o formă simplă, dar bazată pe date verificate - a multor dispute etimologice; sînt comparate, evaluate și alese diverse soluții, sînt evocate interpretări mai noi, sînt criticate unele indicații învechite, superficiale sau inexacte din dicționare. Pînă la apariția necesarului dicționar etimologic (în pregătire, sub coordonarea lui Marius Sala), această carte poate servi
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
instalarea și consolidarea comunismului, faza internaționalistă a acestuia și apoi cea naționalistă, închisorile politice din anii '50 și dizidenții din deceniul nouă, Revoluția din decembrie 1989 și speranțele aprinse odată cu ea, dezamăgirile ulterioare, dar și noul climat, mult mai respirabil, disputele ideologice din anii '90 și durerile nesfârșitei Tranziții: toate aceste episoade ale istoriei mari, la scară națională, sunt prinse și fixate în felii individuale de viață, cu nervurile la vedere. Mai ales în primele două secțiuni ale volumului, Alaltăieri și
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
Italian nation Introducere În istoria Italiei, perioada cunoscută sub titulatura de "Risorgimento"1 (Risorgimentoul) a reprezentat momentul de cotitură în procesul creării statului național. Din acest motiv, evenimentele ce s-au desfășurat pe parcursul acestei perioade au fost tema unor importante dispute istoriografice, în care au fost folosite argumente de tip sociologic, economic, politic, etc. Din dorința de a-si explică, si in acelasi timp de a explica publicului larg cauzele și condițiile care au stat la baza declanșării fenomenului risorgimental, motivațiile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
le loro lettere, con i loro scritti, con le più serene testimonianze. Una storia italiană che appassionò gli animi, divise gli intellettuali în due opposte schiere, provocò crisi di coscienza, lacerazioni, abbandoni, scelte difficili, separazioni dolorose, giudizi appassionati, risentimenti, rancori, dispute interminabili e spesso accanite. La prima lettera di Croce, allora trentenne, che risponde garbatamente all'invio, da parte di Gentile ventunenne, ancoră studente all'Università di Pisa, di uno dei suoi primi articoli, reca la data del 26 giugno 1896
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
s-a justificat moral prin cunoaștere, în particular prin cunoașterea de natură științifică, iar condiția lui morală precizată astfel a intervenit că motivație a proiectului instituțional. În măsura în care angaja compunerea personalității sau structura existențiala colectivă, adevărul științei a devenit argument în disputele referitoare la statutul individului în societate, împrejurare care a scos activitatea științifică din câmpul restrâns al investigației specializate, imprimându-i o semnificație ideologică generală. În acest context un rol aparte a revenit psihologiei, întrucat avea ca obiect tocmai identitatea caracteriala
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
îndreptățire câtă vreme adversarii nu aveau decât să inverseze perspectiva și să pretindă că opțiunea lor era de fapt cea corectă. Că manifestare volitiva pură, preferință pentru dictatură nu se deosebea esențial de preferință pentru regimul democratic, iar faptul că disputa s-a rezolvat prin aplicarea contondenta a superiorității militare era de natură să confirme tocmai rolul organizator al forței constrângătoare, în detrimentul voinței libere. În fond, concepția juridică a rămas la nivelul imperativelor apriorice, al postulatelor etice, lăsând în suspensie chestiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ipostază funcțională susceptibila să alimenteze activismul voinței individuale în alcătuirea cadrului de viață. Actualmente influență ideologică a psihologiei a scăzut, corespunzător scăderii prestigiului operativ al științei ca atare. Așa-numita postmodernitate nu mai contesta o interpretare sau alta, în sensul disputelor dintre freudieni și jungieni, ci însăși posibilitatea cunoașterii obiective a realității, înlocuită cu pluralitatea "lecturilor" subiective. Se neagă astfel principiul îndreptățirii științifice în sine, iar categoria umanității este golita explicit de conținutul substanțial, care presupune tocmai identificarea generica a eului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
identificarea generica a eului, dincolo de expresiile sale individualizate. Cultură contemporană oscilează așadar între fundamentarea gnoseologica și relativismul interpretărilor. Perspectivele umanismului, ca viziune cuprinzătoare asupra omului și a posibilităților sale în societate, depind de sensul în care se va rezolva această dispută. Note 1 Probabil cel mai concludent exemplu pentru a doua accepțiune l-a oferit idealismul german, îndeosebi panlogismul hegelian. Amintim, de asemenea, filosofia fichteiană, care echivala știință cu cercetarea ansamblului de reprezentări subiective desemnat drept experiență. A se vedea Johann
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
opoziție intenției centrului de a le asimilă și de a uniformiza oferta electorală. Clivajul centru-periferie, dar mai ales competiția între multitudinea de grupuri etnice alimentează un conflict politic, mai degrabă simbolic dar care uneori se poate transforma și într-o disputa reală, cu valente violente. Dacă cel din urmă capitol amintit a surprins esență fricțiunilor și a tensiunilor dintre grupările entice făcând apel la clivajele existente în acest microsistem relațional, următorul capitol, adică al 3- lea va surprinde esență etnosimbolismului, pe
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în acest capitol, autorul face trimitere la studii psihologice și sociologice, utilizând în explicațiile sale asupra relațiilor dintre diferitele grupuri etnice, termeni precum stereotip, prejudecată, status, diferența culturală sau socială, încredere și toleranța etnică, devalorizare socială. Autorul surprinde nuanțe ale disputelor interetnice din România și oferă informații valoroase despre modalitățile prin care controversele legate de definirea cetățeniei, folosirea limbii minoritare și a geografiei simbolice, a marcat conflictul dintre români și minoritatea etnică maghiară. Acest lucru este vizibil, spune autorul, mai ales
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
din România și oferă informații valoroase despre modalitățile prin care controversele legate de definirea cetățeniei, folosirea limbii minoritare și a geografiei simbolice, a marcat conflictul dintre români și minoritatea etnică maghiară. Acest lucru este vizibil, spune autorul, mai ales în disputa simbolică legată de utilizarea limbii maghiare în educație, învățământ, justiție și cultură, aspect ce a marcat relațiile interetnice din regiunile mixt populate de-a lungul tranziției democratice a statului român. Astfel se încearcă abordarea problemei poziției simbolice a limbii în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
autorul precizează, protagoniștii cărții sunt cîteva din personajele secundare ale dialogurilor platonice, acele figuri umane peste care trecem cu ușurință în timpul lecturii și cărora, absorbiți de desfășurarea ostilităților din text, nu suntem înclinați să le ținem minte ideile rostite în disputa cu Socrate. Acestor personaje, consideră autorul, ar merita să li se facă dreptate măcar acum, în lumea lor postumă, punîndu-li-se în lumină gîndurile și comentîndu-le dintr-o perspectivă mai apropiată zilelor noastre. Iar Andrei Cornea chiar asta reușește să facă
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
a invitat în apartamentul său din celebrul imobil de pe strada Zambaccian. Dar chiar dacă aș fi primit o asemenea invitație aș fi refuzat-o. Pentru simplul motiv că n-aș fi acceptat ca Adrian Năstase să mă folosească drept tampon în disputa lui cu procurorii de la DNA. Dacă fostul premier nu avea nimic de ascuns în apartamentul lui, mai normal ar fi fost să accepte vizita procurorilor decît să-i invite pe ziariști. Mai ales că una n-o poate înlocui pe
Acasă la Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10815_a_12140]
-
prezentată ca diferită de vechea Moldavie). Exemplul cel mai recent de controversă în jurul denumirilor și de afirmare a formei ,locale" e furnizat de o știre legată de Olimpiada de iarnă: agențiile de presă au făcut să circule o informație despre disputele mediatice americane în legătură cu numele orașului-gazdă, între partizanii formei impuse în engleză - Turin - și cei ai formei de origine, din italiană - Torino : ,Norman Chad, autorul textului, îl acuză pe conducătorul postului, Dick Ebersol, că a acceptat prea ușor rugămintea președintelui Comitetului
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
Cotidianul, 15.02.2006). Discuțiile par să fi activat mai multe clișee și diverse tipuri de argumente: de la calitățile estetice ale formei italienești (mai melodioase, invocat fiind prin analogie Pavarotti!), la dorința localnicilor, titulatura oficială etc. Comentariile legate de această dispută (de exemplu, pe forumuri) ilustrează la rîndul lor alte atitudini și identități locale: la urma urmei, spun unii, forma grafică din engleză a numelui orașului (aceeași din franceză și germană, diferențele fiind de mod de pronunțare) este chiar cea a
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]