19,850 matches
-
vine în concurs cu norma generală, în concordanță cu principiul specialia generalibus derogant. ... 18. S-a avut în vedere, pentru a se putea reține incidența art. 687 din Legea nr. 95/2006, formularea generală a textului de lege care nu face distincție între diferitele tipuri de răspundere prevăzute de lege, ci stabilește cu titlu general că toate litigiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 vor fi soluționate de către judecătorie, conform principiului de drept general aplicabil, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
să se supună efectelor obligatorii ale hotărârii, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a tranșat deja pe calea judecății. ... 89. Faptul că dispozițiile art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu fac nicio distincție în legătură cu natura condițiilor ce trebuie analizate nu deschide calea interpretării după regula ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, pentru a se putea spune că e vorba, deopotrivă, de condiții de fond și de formă supuse verificării
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
2) și art. 67 din Constituție, precum și dispoziții nespecificate ale Regulamentului Senatului. ... 4. Autorii sesizării susțin încălcarea art. 64 alin. (2) din Constituție, care prevede că președinții Camerelor sunt aleși pe durata mandatului Camerelor Parlamentului. Norma constituțională face o distincție clară între calitatea de președinte al unei Camere a Parlamentului și calitatea de membru în biroul permanent al acesteia. Această distincție iese în evidență din faptul că președintele unei Camere este ales pe perioada întregului mandat al Camerei respective, și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
2) din Constituție, care prevede că președinții Camerelor sunt aleși pe durata mandatului Camerelor Parlamentului. Norma constituțională face o distincție clară între calitatea de președinte al unei Camere a Parlamentului și calitatea de membru în biroul permanent al acesteia. Această distincție iese în evidență din faptul că președintele unei Camere este ales pe perioada întregului mandat al Camerei respective, și anume 4 ani, în timp ce membrii biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. În plus, în privința calității de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ale unor partide noi etc. Toate aceste acțiuni sunt posibile ca expresie a mandatului reprezentativ al parlamentarilor. Din acest motiv, raportat la întreaga jurisprudență a Curții Constituționale cu privire la revocarea președinților celor două Camere ale Parlamentului trebuie făcută o distincție necesară, după cum există mai multe soluții diferite. Astfel, președintele unei Camere poate fi revocat din funcție sau îi poate înceta de drept mandatul, ultimul caz aplicându-se când și-a pierdut sprijinul politic al grupului parlamentar care l-a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
drept mandatul, ultimul caz aplicându-se când și-a pierdut sprijinul politic al grupului parlamentar care l-a propus spre a fi ales în respectiva funcție și, foarte important, din care face parte. (...) Însă, în cazul revocării, trebuie făcută o distincție după cum aceasta reprezintă fie o sancțiune juridică pentru fapte de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului, cu caracter obiectiv și motivate, fie o sancțiune de natură politică, care poate interveni atunci când a intervenit o modificare în configurația
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sprijinului politic ca urmare a excluderii din partidul politic, motivele deciziei partidului privesc doar raporturile cu partidul în cauză și nu există obligația de a fi prezentate“. Din analiza considerentelor acestor două decizii ale Curții rezultă că instanța constituțională, păstrând distincția între sancțiunea juridică și cea politică, a statuat că excluderea din partid, deci pierderea sprijinului politic, „nu poate rămâne fără consecințe juridice în ceea ce privește funcția dobândită, funcție eminamente politică“. Curtea a scos „pierderea sprijinului politic“ din sfera de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de revocare era aprobată prin votul majorității senatorilor, funcția de președinte devenea vacantă și, imediat, se organizau alegeri, au fost declarate neconstituționale, întrucât încalcă principiul configurației politice rezultate din alegeri, care constituie „un principiu esențial al alcătuirii Biroului permanent, fără distincție dacă această alcătuire se produce la începutul legislaturii sau în condițiile rezultate după revocarea din funcție a președintelui Senatului înainte de expirarea mandatului“. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție, „dispozițiile din [...] regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
cauza principală (dacă este deja cunoscută)?: trebuie indicată care este cauza principală a incidentului sau, dacă aceasta nu este cunoscută încă, care este cea mai probabilă cauză a incidentului. Pot fi selectate mai multe opțiuni, dar trebuie să se facă distincție între cauza principală și impactul incidentului: Acțiune răuvoitoare: orice acțiune externă sau internă care vizează în mod intenționat PSP. Trebuie să selecteze una sau mai multe opțiuni din următoarele categorii: Software rău intenționat: de exemplu, un virus informatic, un vierme
REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252605]
-
au susținut această opinie au reținut că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, care stabilesc infracțiunile de competența Direcției Naționale Anticorupție, au în vedere toate infracțiunile din Legea nr. 78/2000, fără a face distincție între infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție, astfel încât nu se poate susține că teza a II-a a acestui text de lege se aplică exclusiv infracțiunilor de corupție, limitativ prevăzute în secțiunea a 2-a din
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
au susținut această opinie au reținut că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, care stabilesc infracțiunile de competența Direcției Naționale Anticorupție, au în vedere toate infracțiunile din Legea nr. 78/2000, fără a face distincție între infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție, astfel încât nu se poate susține că teza a II-a a acestui text de lege se aplică exclusiv infracțiunilor de corupție, limitativ prevăzute în secțiunea a 2-a din
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
existența celor două urmări: o primă urmare este paguba creată părții civile (care este deja criteriu pentru stabilirea competenței materiale), iar o a doua urmare este folosul necuvenit. În acest context s-a apreciat necesar a fi avută în vedere distincția dintre obiectul material al unei infracțiuni (abuzul în serviciu neavând obiect material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu. O distincție asemănătoare a fost realizată și
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
a fi avută în vedere distincția dintre obiectul material al unei infracțiuni (abuzul în serviciu neavând obiect material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu. O distincție asemănătoare a fost realizată și în doctrină între obiectul material al șantajului și folosul realizat prin săvârșirea infracțiunii, considerându-se că cel din urmă este o consecință, și nu un aspect al acțiunii de șantaj. În ceea ce privește noțiunea
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
împrejurarea că s-au exprimat opinii în sensul că teza a II-a a art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 are în vedere toate infracțiunile din Legea nr. 78/2000, fără a face distincție între infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție, astfel încât nu se aplică exclusiv infracțiunilor de corupție, limitativ prevăzute în secțiunea a 2-a din capitolul III din Legea nr. 78/2000. Astfel, în paragraful 42 din Decizia nr.
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
regăsesc în capitolul I din Codul penal, ambele acte normative identificând aceste infracțiuni ca fiind infracțiuni de corupție, art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 se referă la infracțiuni reglementate în capitolul II din Codul penal ca infracțiuni de serviciu. Păstrând distincția, Legea nr. 78/2000 reglementează această infracțiune într-o altă secțiune decât cea a infracțiunilor de corupție, secțiunea a 3-a, uzitând, la rândul ei, o terminologie diferită pentru identificarea grupului de infracțiuni în care a fost inclusă infracțiunea prevăzută de art.
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
146 lit. d) din Constituție, precum și art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992]. Curtea mai observă că instanțele judecătorești au competența de a respinge cererile de sesizare a Curții Constituționale atât în prima ipoteză, desigur, cu distincțiile realizate prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, în raport cu competența Curții Constituționale, cât și în cea de-a doua ipoteză indicată; în schimb
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
7) din Codul fiscal din 2003 rezultă că, în materia bunurilor secondhand, are prioritate regimul special de taxare, în condițiile în care alin. (7) prevede expres că persoana impozabilă revânzătoare poate aplica regimul normal de taxare. ... 28. Legiuitorul a făcut distincție în privința regimului aplicabil între bunurile secondhand, pe de o parte, și operele de artă, obiecte de colecție sau antichități, pe de altă parte, deoarece se prevede expres că persoana impozabilă revânzătoare poate opta pentru aplicarea regimului special doar pentru
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
Codul fiscal din 2003, rezultă că, în materia bunurilor secondhand, are prioritate regimul special de taxare, în condițiile în care alin. (7) al aceluiași articol prevede expres că persoana impozabilă revânzătoare poate aplica regimul normal de taxare. Legiuitorul a făcut distincție în privința regimului aplicabil între bunurile secondhand, pe de o parte, și operele de artă, obiecte de colecție sau antichități, pe de altă parte, deoarece legea prevede expres că persoana impozabilă revânzătoare poate opta pentru aplicarea regimului special doar pentru
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
la alin. (1) lit. a)-c) și în sectoarele care intră în sfera de aplicare a schemei de ajutor de stat, aceasta poate primi ajutor pentru aceste ultime sectoare sau activități, cu condiția să dovedească fie separarea activităților, fie o distincție între cheltuieli, astfel încât activitățile desfășurate în sectoarele excluse să nu beneficieze de ajutoarele acordate în temeiul schemei de ajutor de stat. (4) Prezenta schemă de ajutor de stat nu se aplică: a) ajutoarelor destinate activităților legate de exportul către
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 10 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251621]
-
că incapacitatea specială de folosință instituită nu afectează transmisiunea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor efectuată prin acte mortis causa. Astfel, Legea fundamentală permite cetățenilor străini să dobândească prin moștenire legală dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, fără restricții și/sau distincții, iar ubi lex non distinguit nec nos distingere debemus. Se mai arată că nici Legea nr. 312/2005 nu face altceva decât să confirme regula instituită de prevederile art. 44 alin. (2) din Constituție, în sensul recunoașterii capacității de folosință a
DECIZIA nr. 818 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251687]
-
judecată, conform art. 131 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Aceasta deoarece cererea de suspendare provizorie a executării silite are natura unei cereri în materie contencioasă, iar art. 131 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu face nicio distincție în privința domeniului său de aplicare. De asemenea, verificarea competenței în privința acestei cereri exclude riscul încălcării normelor de competență de ordine publică. În plus, soluția de declinare a competenței se impune și pentru a se asigura unicitatea instanței de
DECIZIA nr. 27 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251538]
-
să identifice și costurile care pot fi atribuite exclusiv producerii și difuzării datelor de piață (și anume costurile directe) și costurile care sunt partajate cu alte servicii, cum ar fi costurile comune. Dacă este cazul, trebuie să se facă o distincție suplimentară între costurile variabile și costurile fixe. Costurile directe trebuie înțelese ca fiind costuri care pot fi atribuite exclusiv producerii și difuzării datelor de piață, cum ar fi personalul specializat care lucrează la producerea și/sau diseminarea datelor de piață sau
GHID ESMA din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251537]
-
Cu toate acestea, furnizorii de date de piață trebuie să se asigure că informațiile suplimentare sunt ușor accesibile clienților (de exemplu, prin introducerea unei trimiteri la publicația relevantă, care conține informații și justificări pentru criteriile suplimentare utilizate pentru a face distincția între produsul de tip date și licențe sau pentru a stabili categoriile de clienți, astfel cum se indică în orientările 4-7). Furnizarea de informații privind costurile Orientarea 15: Pe baza modelului prevăzut în anexa II, furnizorii de date de piață
GHID ESMA din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251537]
-
ii) Unitatea de măsură Unitatea de măsură trebuie să fie unitatea utilizată pentru a măsura nivelul de utilizare a datelor de piață care urmează să fie facturate clientului și care se aplică în scopuri de tarificare. Aceasta trebuie să facă distincția între tipul de utilizare, și anume utilizarea aferentă afișării și utilizarea neaferentă afișării. (iii) Client profesional "Client profesional“ trebuie să însemne un client care utilizează date de piață pentru a presta un serviciu financiar reglementat sau o activitate financiară reglementată
GHID ESMA din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251537]
-
procedură penală sunt constituționale în măsura în care nerespectarea termenului „cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive“ atrage incidența art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală. Apreciază că nu se impune să se facă distincție între termenele prevăzute de dispozițiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală și cele ale art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, întrucât „au la bază același concept de apărare a dreptului la un proces echitabil
DECIZIA nr. 654 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251877]