3,344 matches
-
spre nodul cotiledonar, structura se menține în general aceeași, cu deosebirea că centrul organului este ocupat de un parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază, având în secțiune transversală, la bază, formă triunghiulară, iar la vârf prezentând două aripi divergente. La baza primordiului se diferențiază mai întâi epiderma, apoi parenchimul devine de tip meatic, în el observându-se diferențierea fasciculelor conducătoare; la vârf mezofilul este reprezentat prin trei straturi de celule izodiametrice încă, care ulterior se vor divide, formând țesut
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
produse de munca intelectuală prelungită. Stresul acumulat atât de prelungirea activității intelectuale ce necesită concentrare și atenție mărită, desfășurată în medii sociale zgomotoase, stresante, în care indivizii au personalități diferite, modalități diferite de comportare, idealuri și motivații convergente dar și divergente, impune nevoia de integrare într-o activitate fizică care să producă destindere și o preocupare mai puțin stresantă. Odihna activă prin exercițiu fizic produce, dezobosire, destresare pentru cei supuși unei activități intelectuale intense, iar odihna pasivă prin activități intelectuale are
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
mai ascuțit, cu atât se aplică o tehnică apropiată celei de escaladă în hornuri; cu cât unghiul se deschide, se trece la o tehnică de escaladă în perete. Spraitul în diedru este mai dificil decât într-un horn, întrucât pereții divergenți oferă mai puține posibilități de opoziție. Dacă unul din pereții diedrului este neted, lipsit de prize, ne vom întoarce cu fața către peretele opus, folosindu-l pe cel neted pentru sprijinirea prin frecare a umărului sau spatelui; o mână și
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
de personalitate, nu numai al nivelului aptitudinal, talentul a fost definit ca o îmbinare a aptitudinilor generale cu cele speciale. Astăzi, creativitatea a dobândit accepțiuni diferite, dar și unele unilaterale: * Inteligență fluidă (R.B. Cattell) * Gândire direcționată creatoare (E. Hilgard) * Gândire divergentă (J.P.Guilford) * Rezolvare specifică de probleme ( A. Newell, J.C.Shaw, H.A.Simen) * Rezolvare specifică de probleme slab structurate (J. Bruner) * Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget) * Imaginație constructivă ( A. Osborn) * Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
cultură) în geneza creației. M.J.Stein relevă influența considerabilă pe care o exercită asupra creației, regulile sociale ale timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și nu produsul creativ. Teresa M. Amabile consideră că ambianța poate favoriza afirmarea creativă sau o poate bloca prin presiunea la conformism, o cale de depășire a acesteia, fiind motivația intrinsecă a indivizilor. În studiile
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitatea) de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitatea) de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini ale personalității creative: factori (sensibilitatea față de probleme
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitatea) de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini ale personalității creative: factori (sensibilitatea față de probleme, variabilitatea sau disponibilitatea receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale d) Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă ) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu, 1994
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
perioadă de incubație. Ideile apar în minte într-un factor important în creativitate. J. Piaget consideră că imaginația și creativitatea sunt identice, Alex A. Osborn a valorificat imaginația în metoda sa de stimulare a creativității - brainsorming-ul. B. Gândirea Gândirea. Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
creativitatea sunt identice, Alex A. Osborn a valorificat imaginația în metoda sa de stimulare a creativității - brainsorming-ul. B. Gândirea Gândirea. Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor posibile. Ea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor posibile. Ea exprimă mobilitatea și flexibilitatea intelectuală a individului, tendințele acestuia de multiplicare și diversificare a căilor și mijloacelor de rezolvare a unei probleme plecând de la o situație
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor posibile. Ea exprimă mobilitatea și flexibilitatea intelectuală a individului, tendințele acestuia de multiplicare și diversificare a căilor și mijloacelor de rezolvare a unei probleme plecând de la o situație sau stare de lucru dată. Gândirea divergentă se definește prin calitățile următoare: a) fluență (fluiditate); b) flexibilitate; c) originalitate; d) elaborare; e) sensibilitatea la probleme Bateriile de teste de „gândire creativă” (Ana Stoica - Constantin și Mariana Caluschi,1989, p.24) măsoară cele patru atribute ale gândirii divergente
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
divergentă se definește prin calitățile următoare: a) fluență (fluiditate); b) flexibilitate; c) originalitate; d) elaborare; e) sensibilitatea la probleme Bateriile de teste de „gândire creativă” (Ana Stoica - Constantin și Mariana Caluschi,1989, p.24) măsoară cele patru atribute ale gândirii divergente (a, b, c, d ) și sensibiliataea la probleme. a) Fluența (fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: verbală; ideativă; asociativă; expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul cognitiv să fie focalizat pe un răspuns unic, la care se ajunge prin eliminarea celorlalte răspunsuri. Ea nu poate fi separată de gândirea divergentă și se reduce la gradul restricțiilor sau limitărilor adresate răspunsului vizat. (J.P.Guilford, 1987, pp. 47-48) Ea presupune capacitatea subiectului de a desprinde și extrage - prin abstractizarwe și generalizare - dintr o clasă de informații, principiile și regulile construcției acesteia. Constituie
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
căruia mecanismul intelectual nu poate funcționa la parametrii scontați. M. Bejat ierarhizează, într-o importantă cercetare, ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent ). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent ). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică operații de cogniție, memorie, producție divergentă, convergentă și evaluare. Subspeciile transformării importante în stadiul inițial al procesului creativ sunt: definirea și redefinirea. Definirea este o abilitate complexă care permite identificarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică operații de cogniție, memorie, producție divergentă, convergentă și evaluare. Subspeciile transformării importante în stadiul inițial al procesului creativ sunt: definirea și redefinirea. Definirea este o abilitate complexă care permite identificarea problemei, stabilirea aspectelor importante și neesențiale, simplificarea problemei, separarea de subprobleme, abordarea dintr-o perspectivă lărgită
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
specific social al creativității ”, concretizat în faptul că . (Mihaela Roco, 1979, p. 29 ) Acele culturi care-și educă copiii în sensul libertății și al receptivității, al acceptării provocărilor mediului înconjurător, stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. CAPITOLUL III BLOCAJELE / BARIERELE CREATIVIT)ȚII Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
calitate. În cazul copiilor accentul este pus pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă și funcționale, adică
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]