8,849 matches
-
mai importantă apar instituții specializate în politică, educație și alte domenii; familia este eclipsată de alte instituții Controlul social informal în cea mai mare parte în principal formal, așa cum este poliția; control formal devine mult mai important decât cel informal Diviziunea muncii simplă, bazată cel mai adesea pe vârstă și sex complexă, bazată pe multe caracteristici, dar ocupația este importantă; vârsta și sexul sunt secundare Cultura omogenă cu consensul valorilor și puține subculturi diversă, cu multe subculturi și numeroase valori conflictuale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
formeze. În contrast, oamenii care s-au adunat la un colț de stradă și așteaptă lumina verde a semaforului nu sunt definiți ca grup chiar dacă pe moment ei interacționează. Nu există regularități în interacțiunile acestor oameni, după cum nu există nici o diviziune a rolurilor și statusurilor. Ei împărtășesc un scop comun, acela de a traversa strada, dar o dată ce fac acest lucru fiecare va merge pe drumul său. Sociologii se referă la acel grup de oameni ca o agregare. În general, agregările sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
capul familiei, este un exemplu. Pentru o familie relativ puternică o criză de acest tip de obicei va uni și mai mult familia. Dacă însă criza persistă, devine prea intensă și se înmulțesc consecințele nedorite, aceasta poate slăbi sau adânci diviziunea familiei în care caz se poate ajunge la divorț. În fapt, grupurile mici despre care am vorbit mai înainte influențează comportamentul uman prin multiple moduri. Dar trebuie să recunoaștem că aceste grupuri cărora noi le aparținem sunt frecvent părți ale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
costurilor materiale si umane toate aceste cerințe sunt aduse la un nivel într-o administrație strict birocratică. (apud. Dicționar de sociologie, 1993, p.73). Tipul ideal de birocrație al lui Weber cuprinde următoarele elemente: * un grad înalt al specializării și diviziune a muncii definită clar, cu sarcini distribuite ca obligații oficiale; * structură ierarhică a autorității cu domenii de comandă și responsabilitate circumscrise cu claritate; * existența unui corp formal de reguli care generează activitatea organizației; * administrație bazată pe documente scrise; * relații interpersonale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care coordonarea birocrației le face posibile. În fiecare din ase-menea sarcini, de la producție la guvernare sau conducerea războiului, organizațiile care corespund modelului general al lui Weber sunt mult mai eficiente decât organizațiile care nu fac acest lucru. Uzinele care folosesc diviziunea muncii și liniile de asamblare pentru producția de masă (existența acestora fiind imposibilă fără organizația birocratică) sunt de departe mult mai eficiente decât cele unde fiecare muncitor face întregul produs. Se deduce cu ușurință că cerința marxistă că birocrațiile vor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor factori sociali, care diferențiază oamenii după activitatea pe care o desfășoară, după comportament sau stil de viață. Societățile sunt alcătuite din diviziuni verticale, întemeiate fie pe sex, vârstă sau relații de rudenie, fie pe bogăție, putere și prestigiu. Orice instituție sau organizație reprezintă o combinație de straturi ierarhizate. Toate activitățile umane sunt stratificate după: diferențele de salariu, sursele de venit, distribuția puterii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dezvoltare multe din ele foste colonii ale țărilor lumii întâi constituie lumea a treia. Nici acest sistem de clasificare nu asigură o descriere adecvată și deplină a lumi moderne: multe țări se găsesc undeva între acestea. Totuși aceasta rămâne o diviziune rezonabilă a țărilor lumii în care trăim. Noțiunea de dezvoltare este folosită adesea în două sensuri în literatura de specialitate. Sensul restrâns se referă la dezvoltarea eco-nomică, adică schimbările economice asociate cu revoluția industrială. În sens larg, dezvoltarea se referă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
concept primordial politic) guvernează și relațiile în familie (în cazuri extreme, abuzul de putere conduce la violență); configurarea sferei private este determinată de acțiuni și decizii politice; familia este politică pentru că în ea ne formăm în funcție de genul căruia îi aparținem; diviziunea rolurilor în familie creează piedici fie practice, fie biologice în calea dezvoltării femeilor în spațiul public. În același timp, familia are un caracter pronunțat politic, ea trebuind să funcționeze ca o „școală a dreptății” (Okin, 1989, p. 32), în formarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
iar intrarea femeilor în societate se face printr-un bărbat, fie el tată sau soț. Motivele acestei separări le putem găsi în concepția lui Rousseau despre societate și despre necesitatea unei baze naturale. Cum nimic nu este mai natural decât diviziunea sexelor, ea trebuie păstrată. Accesul femeilor în sfera culturii și în viața publică ar conduce spre o societate artificială unde femeile devin bărbați (Gatens, 2001, p. 44-49). Rousseau nu este singurul filosof care prezintă argumente similare cu ale lui Aristotel
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
că interesele femeilor sunt legate de spațiul privat, mai ales de sfera domestică, și mai puțin de cel public. Având în vedere activitățile pe care le desfășoară femeile (nu pentru că s-ar fi confruntat cu oportunitatea de a alege) și diviziunea de gen a muncii, din relaționarea cu spațiul privat decurg, într-adevăr, anumite interese, cum ar fi, de pildă, cele legate de creșterea copiilor: concediu de maternitate 1, alocația pentru copil etc. Cercetările din România pot să susțină afirmația că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Potrivit tradiției biblice, cultivate cu asiduitate de civilizația medievală, Adam este primul care a dat nume universului înconjurător, limba sa este unificatoare, expresivă, dă viață, pe când cea a Evei este o „limbă a căderii” (fallen language 54 ), caracterizându se prin diviziune, fragmentarism, împrăștiere, limbajul feminin este limitat și instabil, prin sfatul ei bărbatul pierzând poziția privilegiată din Paradis. 55 De aici pornindu-se, s-a pus întotdeauna problema adevărului rostit de femeie, sau, mai exact, s-a accentuat imposibilitatea înnobilării ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
patrulea, pune cauza care produce această unire și ne lasă să ghicim care poate fi cel de-al cincilea principiu, datorită căruia (C) ceea ce ea a unit se desface și se separă din nou1. După părerea mea, această a doua diviziune nu este decât o replică la prima, deoarece creația corespunde ființei, infinitul corespunde mișcării, iar finitul - stabilității; principiul unirii corespunde identității, iar cel al separației - alterității. Dar, chiar presupunând că aceste două diviziuni nu corespund perfect una cu cealaltă, În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nou1. După părerea mea, această a doua diviziune nu este decât o replică la prima, deoarece creația corespunde ființei, infinitul corespunde mișcării, iar finitul - stabilității; principiul unirii corespunde identității, iar cel al separației - alterității. Dar, chiar presupunând că aceste două diviziuni nu corespund perfect una cu cealaltă, În orice caz rămâne stabilit că Platon a fost acela care a clasificat astfel toate lucrurile, și Într-un caz, și În altul, În cinci genuri șgeneț. Prin urmare, un Înțelept a distins aceste
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nu corespund perfect una cu cealaltă, În orice caz rămâne stabilit că Platon a fost acela care a clasificat astfel toate lucrurile, și Într-un caz, și În altul, În cinci genuri șgeneț. Prin urmare, un Înțelept a distins aceste diviziuni cu mult Înainte de Platon; iată deci motivul pentru care l-a consacrat pe E al lui Apollo ca semn și simbol al numărului care exprimă noțiunea de univers șta pantaț. (D) Să reamintim că tot Platon a fost acela care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se presupune existența a două naturi, cea sentimentală, care receptează schimbările dintre viață și moarte când ici, când colo, și cealaltă, cea a substanței inteligibile, veșnic neschimbată și identică cu sine, este nefiresc, prietene, să susții că natura inteligibilă admite diviziuni și diferențieri și pe urmă să te superi pe cei care, departe de a recunoaște natura corporală și (C) Înzestrată cu funcții fundamentale de unitate și armonie, o Împart În mai multe secțiuni. Nu Încape Îndoială că pe ființele fără
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Înzestrată cu funcții fundamentale de unitate și armonie, o Împart În mai multe secțiuni. Nu Încape Îndoială că pe ființele fără moarte șmonimaț și divide le priveștede ce ele posedă mai multă coeziune internă și că evită pe cât posibil orice diviziune și orice separare. Nu-i mai puțin adevărat căprincipiul alterității le amenință Întru câtva și pe ele și, În substanțele inteligibile, provoacă raporturi inegale și uneori «forme» mai mari decât intervalele care separă corpurile În spațiu. Iată de ce Platon, ridicându
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
maniera pe care am expus-o, deoarece acest principiu nu a Îngăduit naturii să se extindă dincolo de ceea ce i se potrivește. Dacă n-ar fi existat altceva decât unitatea pură șkatharonț șisimplă șamigesț, (D) materia n-ar fi suferit nici o diviziune; dar, Întrucât unitatea se afla În relație cu dualitatea care are tendința de a se diviza, iată că natura a fost supusă concomitent și unei diviziuni, și unei scindări. Procesul s-a oprit la punctuldespre care am vorbit, numărul impar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
altceva decât unitatea pură șkatharonț șisimplă șamigesț, (D) materia n-ar fi suferit nici o diviziune; dar, Întrucât unitatea se afla În relație cu dualitatea care are tendința de a se diviza, iată că natura a fost supusă concomitent și unei diviziuni, și unei scindări. Procesul s-a oprit la punctuldespre care am vorbit, numărul impar prevalând asupra celui par. 36. Iată, așadar, de ce oamenii din vechime aveau obiceiul să spună «a număra din cinci În cinci» șpempasasasthaiț În sensul de a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Faptul este explicabil. În confuzia generală care s-a produs, părțile cu putere inferioară erau nevoite să urmeze părțile aflate În avantaj, indiferent de natura lor. Iată acum explicația. Ele au dat la iveală tot atâtea părți și tot atâtea diviziuni câte corpuri există, În conformitate cu genul căruia Îi aparțin, după ce au fost purtate când ici, când colo. Una dintre aceste părți, fără a fi propriu-zis foc, a luat «forma» focului șpyroeidesț; alta, fără să fie eter, fără amestec, a luat aparența
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
etc., apoi producerea de pietre șlefuite, ceea ce a generat „revoluția neoliticului”), sau unele arme primitive. Evident, nu se putea vorbi de o „economie”, ci doar de o activitate „productivă” ca mod de viață a Întregului grup uman (nu exista nicio diviziune stabilă a muncii). Când apare așa-zisa horticultură” (și „societățile horticole” simple și, apoi, avansate), Începe o activitate secundară de producere a noi surse de subzistență.<footnote Walter Goldschmit, Man’s way. A preface to the understanding of Human Society
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ani) introduce principiul „cultivării” ca un prim tip de activități productive (alături de „crearea uneltelor”) și, deci, al Învățării și transmiterii experiențelor dobândite.<footnote C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, 1983, București, Editura Albatros, p. 70 și următoarele. footnote> Se introduce o „diviziune socială a muncii” (Încă slabă și instabilă) prin diviziunea după sex (femeile se ocupau, În genere, de grădinărit și, astfel, puteau Îngriji copiii și prepara hrana, În timp ce bărbații erau la vânătoare). Reguli sociale precise reglementau aceste activități, modul de „diviziune
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
activități productive (alături de „crearea uneltelor”) și, deci, al Învățării și transmiterii experiențelor dobândite.<footnote C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, 1983, București, Editura Albatros, p. 70 și următoarele. footnote> Se introduce o „diviziune socială a muncii” (Încă slabă și instabilă) prin diviziunea după sex (femeile se ocupau, În genere, de grădinărit și, astfel, puteau Îngriji copiii și prepara hrana, În timp ce bărbații erau la vânătoare). Reguli sociale precise reglementau aceste activități, modul de „diviziune a muncii”, distribuția, consumul, ceea ce exprima faptul (deosebit de important
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
diviziune socială a muncii” (Încă slabă și instabilă) prin diviziunea după sex (femeile se ocupau, În genere, de grădinărit și, astfel, puteau Îngriji copiii și prepara hrana, În timp ce bărbații erau la vânătoare). Reguli sociale precise reglementau aceste activități, modul de „diviziune a muncii”, distribuția, consumul, ceea ce exprima faptul (deosebit de important) ca, de la Început, activitățile „productive” nu erau corelate doar de „tehnologie”, ci erau generate de un ansamblu de factori socioculturali (tradiții, ritualuri, mentalități, obiceiuri, simboluri, reguli de prestigiu etc.). „Experiența” dobândită
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a altor activități de producere de bunuri, cum ar fi Îmbrăcămintea) a creat o activitate productivă În adevăratul sens al cuvântului. Ulterior, descoperirea domesticirii animalelor și trecerea și la creșterea animalelor au lărgit sfera producției (introducând și un principiu de diviziune socială a muncii Între triburile de agricultori și cele de crescători de animale). Cum se realizau Însă aceste activități productive? Folosind, cel puțin, modul european de evoluție a societăților omenești, ne amintim că antichitatea (sclavagistă) Își concentra Întreaga activitate productivă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
simplă. Complexitatea vieții era dată tocmai de Întrepătrunderea diferitelor preocupări În cadrul unității cadrului simbolic generator. Emil Durkheim a tratat problema diferențierii, marcând deosebirea dintre solidaritatea mecanică (Între indivizi nediferențiați sub aspectul muncii lor) și solidaritatea organică (Între oameni diferențiați În cadrul diviziunii sociale a muncii). Orice economie funcționează prin unitatea aspectului său „real” (imediat) - a produce pentru a trăi - și cel „simbolic” - a produce conform anumitor credințe, concepții, principii, viziuni, idealuri etc. Michel Foucoult a pus În evidență aceste aspecte În mod
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]