1,794 matches
-
și 700 m; - drumuri de munte; altitudine peste 700 m. În primele două categorii caracteristicile geotehnice sunt în general de formațiuni geologice de vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argile prăfoase de origine deluvială. În aceste zone relieful este domol, cu pante transversale și longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter permanent, cu albii stabile. În cea de-a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
importanță conservativă - 62C0* stepe ponto-sarmatice. Restul teritoriului este ocupat de habitate higrofile fără importanță conservativă, de zone ruderale și drumuri agricole. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici, s-a creat o varietate de înclinații ale pantelor. Datorită influențelor antropice există o alterare pregnantă a peisajului natural. 2.4. Informații socio-economice și culturale Comuna Moara este de dată recentă
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
declarat: - Primesc acest premiu ca pe un omagiu adus poporului maya, chiar dacă vine cu o întârziere de cinci sute de ani Mayașii sunt oameni răbdători. Au supraviețuit la cinci secole de măceluri. Ei știu că timpul, ca și păianjenul, țese domol.
9 AUGUST. ZIUA SATELOR INDIGENE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295963_a_297292]
-
numai, ochii și-ai vrea să le cuprinzi în mână și să le pipăi lung cu palma. Amestecate îs de-a valma miresmele-ți: chipreș cu nard, aloe, smirne și tămâi, șofran cu trestie și parfum de scorțișoare care ard domol, cu aromatic fum; toți arborii de prin Livan, mireasă-soră,-n tine,-i ai; ești râu ce susură,-n Livan, de apă vie, sub lămâi. - Tu, vântule de miazănoapte și tu, vânt cald de miazăzi, suflați prin foi, ca niște șoapte
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
și 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae, pe o suprafața de aproximativ 0,2%. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se remarcă printr-un peisaj deschis, de coline cu pante domoale sau mai abrupte, ocupate de fânețe. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici s-au creat habitate de pajiști, generând o varietate a peisajului. Cu toate că rezervația este un spațiu protejat, se face simțită prezența omului, prin modificarea parțială a unor factori
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
minunată este așezată și localitatea Voislova. Ocupația principală este creșterea vitelor, agricultura dar și pomicultura. Satul Voislova se găsește situat pe paralela 45°20'03" latitudine nordică și meridianul 22°20'03" longitudine estică. Vatra satului este așezată între dealurile domoale Cocin la nord și Slatina la sud-est, de-a lungul șoselei principale Caransebeș - Hațeg, fiind străbătută perpendicular de șoseaua Voislova - Rusca Montană - Ruschița, care face legătura cu masivul Poiana Ruscăi, fiind întretăiată de două străzi laterale, ce formează o răscruce
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
relativă de 190 metri înălțime în partea de NV și 169 metri în partea de SE, înclinând spre zona de subsidență a Câmpiei Titu-Potlogi. Înclinarea pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
scade la 10 - 12 m/km, iar în aval de satul Dobrovăț inclinarea devine din ce in ce mai lină (circa 3 m/km). Aceasta înclinare mică a patului pârâului Dobrovăț din cursul sau mijlociu și inferior este scoasă în evidență de curgerea mai domoala a apei, de meandrele pe care le descrie patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce se formează pe șes după ploile mari ori după topirea grăbita a zăpezilor de peste iarnă
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
note de călătorie și-au exprimat regretul că fosta capitală a Moldovei nu are un râu mai mare. În povestirea ""Iașii și locuitorii lui în 1840"", Alecu Russo descrie astfel așezarea orașului Iași pe valea râului Bahlui: ""Iașii se întind domol pe spinarea ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși, căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-
Elena Cuza () [Corola-website/Science/300138_a_301467]
-
seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale. Munții Făgărașului sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de "Țara Oltului". Înspre nord
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată (de exemplu "Muchia Albota"). În contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :"Portița Arpașului" cu "Fereastra Zmeilor", șeile
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
izvoarele în teritoriul satelor Armeni și Broșteni, cursul său fiind de 37 Km, iar suprafața bazinului hidrografic de 356 Km. În teritoriul comunei Ohaba are un curs de 7.5 Km lungime, direcția sa este spre nord-vest, iar panta este domoală: la intrare în Ohaba 272 m, iar la ieșire pe teritoriul satului Colibi 249 m. Debitul mediu de vărsare a Secașului Mic 0.554 mc/s. Bilanțul hidric la stația hidrometrică Colibi arată că debitul Secașului Mic este de 0
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
întregii zone. Roșia Montană este o localitate răspândită pe versanții văii Roșiei, nume căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roșiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
și se semăna, în celălalt se pășuna și se gunoia natural prin prezența oilor și vitelor mari la pășunat, cu excepția boilor, care se duceau în ciurdă pe platoul de pe Muntele Mare. Mai la îndemâna oamenilor erau locurile de pe terasele cu pante domoale de desupra satului, delimitate adeseori de păraie mari și foarte adânci, datorate eroziunii solului, de obicei împădurite, unde puteau zăcări în timpul verilor toride oile și vacile însoțite de viței: Doștină, Orziște, Lucaci, Față, Cărbunări. O atenție deosebit acordau sătenii ternurilor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu moartea. De asemenea, foarte bine păstrate sunt hora satului și nedeia. Hora începe de obicei cu “Hora de mână”, horă lină, domoală, largă, cu pași înainte și înapoi sau cu “Danțul”, joc săltat, rapid, și se continuă cu “Ghimpele”, “Rustemul”, “Bordeiașul”, “Floricica”, unde vioiciunea se îmbină cu frumusețea coregrafică a dansului. Cel mai des se joacă însă “Sârba”, un joc foarte alert
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
Câmpina (unde se intersectează cu DN1), și . Relieful în zonă se prezintă prin șiruri de dealuri cu înălțimi cuprinse între 600-900 m, despărțite prin două văi paralele între ele și direcționate spre sus-sud-est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna Adunați cu casele locuitorilor săi are înfățișarea unei străchini împodobite cu picuri de smalț mai îngrămădite spre fundul
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
cu penetrații , care se sprijină pe colonete bogat decorate. Pe peretele nordic se află un tabernacul decorat cu motive vegetale. Bastionul rotund din colțul de sud-est al incintei, construită în 1515 și supraînălțată în secolul al XVII-lea, domină panta domoală a colinei. Meterezele ultimului său etaj sunt mascate de frontoane ornamentale, compuse din cărămizi zidite oblic, la fel ca în cazul Turnului Olarilor din Sibiu.
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
senin în depărtare se pot zări crestele Munților Zarandului și Munților Bihor, dealurile depresiunii sunt mult mai aproape de sat, parcă ar străjui hotarul de nord al acestuia, fiind cunoscute pe plan local sub denumirea de " Dealurile Brotunei " . Undele Crisului Alb, domoale sau năvalnice, în funcție de precipitații, străbat de veacuri hotarul de sub al satului, lăsând în urmă lunca Crisului, cu teren prielnic pentru agricultură. De-a lungul timpului, având drept ocupație de bază agricultură, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
Vadi" sunt culoare alungite, care se extind pe o lungime de câțiva km, amintind de albiile unor râuri. Prin acțiunea de coraziune și deflație, versantul care stă în calea vânturilor dominante este mai abrupt, în timp ce partea opusă are o pantă domoală, permițând chiar unele acumulări incipiente de nisip. În lungul acestora dar și a uedurilor funcționale, turbioanele de vânt excaveaza mici depresiuni, cunoscute în Africa sub numele de "pans". Depresiunile de coraziune și deflație se formează mai ales pe interfluviile plate
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
situat la distanță de 7 km de localitatea Teaca. Drumul județean DJ 162, aflat în modernizare, care trece prin localitate face legătura între localitățile Teaca, Stupini și Sânmihaiu de Câmpie. “În partea de nord-est a Câmpiei Transilvane înconjurat de dealurile domoale, cu căciuli de stejar și plete de pajiști înflorite, într-un amfiteatru natural își duce existența-i milenara satul Archiud.” - asa începea articolul ,Din viața Parohiilor„ dintr-un ziar local din anul 1980, articol semnat de către preotul Blaga Vasile. Un
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
al Crișului în ofensiva munților spre est îl dovedește configurația formelor de relief. Prelungirile montane înaintează până pe malul stâng al Crișului, formând un fel de baraj natural înalt. Pe malul drept relieful prezintă lunci înguste și joase continuând cu dealuri domoale. Este atestata documentar in anul 1406 cu numele de Bánlak. A fost pe rând proprietatea familiilor Dragffi (1552), a lui Stefan Bocskai (1604), Mihai Imreffi si Elisabeta Zólyomi (1614), posesiune a lui Gavrilas Movila (1623). Istoricul Liviu Borcea avansa ideea
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
locul de astăzi, adică pe malul drept al Bașeului, a mai cunoscut două vetre de sat. Prima vatră de sat a fost "Valea Țiganului", iar apoi aceasta a fost mutată puțin spre est, cu expunere la soare și cu deal domol, în spate cu pârâu, în față, cu „drum comercial” Darabani - Botoșani, cu popasul Podul Grecilor. Această vatră este cunoscută cu numele de "Ciumaș", de la ciumă. Aceasta a bântuit la finele secolului XV. Așezarea a fost arsă, spune legenda, locuitorii mutându
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]