176,566 matches
-
foarte exact: „Monografia realizată de Carmen Brăgaru este cea dintâi temeinică exegeză consacrată lui Dinu Pillat, oferindu-ne tot ceea ce se poate cunoaște până acum despre viața și opera sa.” Spațiul nostru e totuși limitat și nu îngăduie, pe cât aș dori, să discut activitatea lui Teodor Vârgolici în calitate de cronicar de ediție, poate cel mai devotat și mai prezent din viața noastră literară actuală. Observațiile lui țintesc și de astă dată ineditul, acele opere sau fragmente interzise în timpul regimului comunist. Așa se
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
trebuie să o raporteze la cartea în care ea se afla deja consemnată scriptic de un autor celebru. În afara cărților, nu există salvare. Întîlnesc în jur oameni înzestrați cu o puternică priză asupra realității, indivizi care deseori modifică în sensul dorit de ei lumea; într-un tîrziu, aceiași oameni ajung la concluzia că lucrurile s-au desfășurat, din fericire, „ca la carte”. Ca în care carte? Le-ar fi greu să spună, pentru că, în general, n-au citit nici una ori foarte
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
figurație deplorabilă; în recreații mă pomeneam cu câte unul în cabinetul directorial (cu totul cinci profesori), mă salutau cu reverențe penibile, mă lingușeau fără măsură, mă informau asupra propriilor realizări cu o pudibonderie confecționată, apoi treceau la subiect, ar fi dorit, dacă se poate bineînțeles, să-l învoiesc poimâine de la ore, avea o înmormântare în familie, sau trebuia să meargă la dentist, sau i se îmbolnăvise copilul de pojar și multe altele, îl învoiam pe loc, din nou spinări încovoiate, nici
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
trăgea câte un scotch, împovărat de gânduri, mireasa râgâia mortal, mai scotea din gură, mai punea pe masă dumicați nemestecați, Arthur socializa cu o prințesă dintr-un comitat îndepărtat, se pare o unguroaică de la Debrecen, cu sânge cald, vienez, care dorea și ea să intre în Europa. La 12 fără un minut noaptea, baba se ridică, își potrivi rochia Coco Chanel, mai râgâi o dată și-i aruncă peste umăr lui Andrew: “Te-aștept în dormitor, puiule...” Andrew își aprinse o ultimă
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Povestea, de altfel, spre sfârșitul vieții, că înainte chiar de vârsta cuvenită, Lisa dăduse deja iama, blenoragie în cadou, printre băiețandrii valizi din vecinătate. Râdea înveselit, lovind ușor fundul nevestei ce-i servise cândva același tratament. Să n-o fi dorit, era de neconceput, fiindcă Lisa încarna perfect dorința. Dorința haotică, asemenea tuturor dorințelor din acele vremuri când revoluția socialistă, începută cu douăzeci de ani în urmă, părea să-și țină promisiunile și o întreagă generație, care nu cunsocuse războiul și
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
asigure traiul zilnic, majoritatea dintre ei ar trebui să lucreze. Și, în general, caută să obțină, pe lângă facultate, câte o slujbă, trecând peste constatarea "Și iute și bine nu se poate". Ce se întâmplă cu ei, sau cu cei care doresc să-și întregească veniturile niciodată întregi, niciodată suficiente unui trai decent? În primul rând, ei devin mână de lucru ieftină. Statutul dublu permite multor privatizați să-și rezolve propriile economii de buget. Desigur, intervine în discuție calitatea muncii. De cele mai multe
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
de făcut. Pot să-ți spun că sînt destul de speriată, acum, ca evadarea asta a voastră devine o realitate, a oftat. Știi, încă mai e timp să te răzgîndești, a adăugat, cu speranța. - Nu, Alină, degeaba încerci. - Va fi așa cum dorești, a oftat din nou, descurajata. Apoi, uitîndu-se la ceas, a sărit de pe scaun. - Ai văzut cît e ceasul! Va trebui să mă grăbesc, dacă vreau s-o prind pe Vasilica în clipa cînd iese din fabrica. Și s-a repezit
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
spune-o-n față dar n-aș suporta durerea lor. Compartimentarea sufletului în fiecare cameră e altcineva pentru fiecare trebuie să-ți asumi răspunderea însă camera albă e numai a mea... în ea pot invita pe cine vreau pe cine doresc să-mi inunde inima doar la un gest necuvântat: am nevoie de tine ca de aer și aerul mi se pare uneori de nerespirat. Avertisment către mine odihnește-mă, Doamne! în viața asta și nu mă arunca în infernul cuvintelor
POEZIE by Bianca Marcovici () [Corola-journal/Imaginative/13876_a_15201]
-
Normale din București, era în căutarea unui loc de muncă. Nu a unui post de învățător, căci nu avea diplomă. Pentru diploma de învățător ar mai fi fost necesari încă patru ani de studiu, cursul superior. Iar, dacă ar fi dorit o licență, alț ani de studiu. Locul de muncă visat și vizat ar fi putut să fie o bibliotecă, un birou undeva, de unde, întorcându-se acasă, după-amiezile și le-ar fi putut petrece studiind și trecându-și examenele pentru toț
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
scrie așa cum vrea el, "să descopere lumea singur". Nicolae Moraru îl aduce la "linia partidului": "artistul burghez se consideră supraom, în sensul că se crede liber și nu vrea să servească nici o cauză. În realitate servește burghezia care tocmai asta dorește, ca el să nu servească nici o cauză". Preda vede cum trăiau scriitorii care nu se înregimentau politic, pomenește cazul Hortensiei Papadat-Bengescu. Călinescu, pe care îl vizitează, îi vorbește în lozinci; criticul nu-și deconspiră opiniile în prezența unui scriitor considerat
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
lor comandate, se căzneau să ilustreze teze din acțiunea de reeducare a maselor: alungarea moșierilor, naționalizarea, colectivizarea agriculturii, deșteptarea conștiinței de clasă la muncitori și țărani. Se instituise un jargon, o limbă de lemn, obligatorie și inevitabilă. În afară de asta se dorea respectarea unei liste de subiecte, numai ele puteau pătrunde în repertoriul editorial și căpătau încuviințarea de publicare. Privit retrospectiv, scenariul naufragiului în infantil și imbecilitate pare de necrezut, o farsă absurdă. Totuși lucrurile au căpătat această desfășurare grotescă. În disperare
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
ar fi fost cu adevărat o izbîndă dacă-l alcătuiam din lemn, nu din versuri). Pentru că a venit vorba de dulap, mi-am amintit că, pe vremuri, vreo cîțiva ani m-am gîndit cum să scriu un poem (scurt): cana. Doream să fac o cană din cuvinte, una esențială. Nu mi-a ieșit decît o strofă și aceea, parcă, blagiană. Și n-am mai publicat-o. De fapt, și acum sînt obsedat de acest obiect. În schimb, mi-a reușit o
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
s-o asculte, astfel făcând cunoștință cu nereida Marina Greceanu și cu colega și prietena ei al cărei nume nu-l mai rețin. Am tras cearșafurile alături, am devenit imediat amici la toartă; eram fericit, altceva parcă nici nu-mi doream decât să mă las vrăjit de perfecțiunea primei, de calda afecțiune a celeilalte: în sfârșit, eram sultanul răsfățat de soartă, mă desfătam - platonic deocamdată, îmi ziceam - cu două cadâne numai ale mele, din plin ajutat în cucerirea lor de turcaleții
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
care a dispărut umanismul, „stihia germană" și responsabilitatea germană în secolul celor două războaie mondiale, muzica și romantismul ca provocatoare de boală și decădere, Goethe versus Nietzsche, mit și iraționalismul barbar al mitosofiei naziste, ș.a.m.d. „Thomas Mann nu dorește să se fragmenteze, el este o personalitate integratoare, tinde întotdeauna spre totalizări, exprimă prin diverse mijloace aceleași preocupări". Incluzînd analiza eseurilor și a scrierilor publicistice în monografie alături de analiza universului romanesc și servind ca argument acesteia, rezultatul este o imagine
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
societate care funcționează după asemenea norme e departe de a tinde la o nivelare cenușie. Din contră. Deci exploatarea omului de către om e nimicită, ura dintre popoare pe cale de a fi strânsă; alegerea valorilor nestânjenită. Ce și-ar mai putea dori un cărturar al zilei de mâne?"3 Republica Populară Română corespunde, dialectic, visului sadovenian de la 1945. Și, dacă primul ei act fundamental de la 1948 sancționează juridic un regim de tranziție, în care vestigiile vechii lumi pot avea iluzia supraviețuirii, cel
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
deci de toate, n-am mai cumpărat nici iaurt, nici lapte, am venit sus, mi-am ascuțit creioanele și mi-am pus în față foaia mea obligatorie, fie ce-o fi! Uneori mă apucă o poftă nebună de lectură. Aș dori, tind din tot sufletul, să citesc douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru! Așa ar fi ideal! Dar cad în bot și nu-mi rămîne decît, cel mult, să mă gîndesc la personajele cărților, mai ales la ele, nu la autori! La
Turgheniev iubea-n secret mamela! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14056_a_15381]
-
relief a fost însă multă vreme limitat,deși astăzi, în unele țări, datorită transferului direct în Braille, prin mijlocirea unui software specific, a textului cules în scriere obișnuită pe claviatura ordinatorului, se poate obține în versiune punctiformă tot ce se dorește, într-un timp record. Oricât de scurt ar fi acest interval, între textul vizual și cititorul tactil se interpun alte obstacole: procurarea cărții dorite, apelul la echipamentele tehnice de profil, eventual, legarea paginilor rezultate în volum etc. Textul vorbitor Porțile
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Iar viteza de lectură poate fi reglată prin-tr-o simplă apăsare de tastă, în sensul sporirii ei până la limita inteligibilității. Vocea turuie neobosită într-o cadență care ar pune la pământ orice erou de epopee retorică. Ea poate fi oprită unde dorește cititorul, ca textul să fie abordat acolo cuvânt cu cuvânt sau literă cu literă. După care, prin acționarea unei alte taste, sinteza vocală e lansată din nou cu aplomb de raliu pe pista textului. Nici eu nu procedez altfel. Utilizez
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
de prietenie, indiferent cum începea povestea. Nu lăsa să-i scape nici un prilej, nu renunța la nici o aventură. Dar știa să asculte necazurile altora, să se dăruie, să ajute. Nu-și precupețea nici un efort și dacă, la început, bărbații o doreau din curiozitate, se atașau pe urmă din afecțiune și admirație 16. Era inteligentă, cultivată, informată, poate prea informată. Avea relații cu oameni de stînga și de dreapta și cădea în picioare în cele mai grele situații."17 O ilustrare a
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
de păcate, Tu du-te Un Dumnezeu fă-mi-te, Mi-e rușine, de tine mi-e milă, Sunt un ticălos Doamnă, iartă-mă Tu n-ai tăcere cât zace-n tine, Nici cântec, nici pocăință, nici rușine, Doar mă dori ca un Dumnezeu. Și tăcere Cu mâna cu care vei scrie Tu singură îți vei semna pedeapsa E ca un văl lăsat pe un vis Este ca o poveste Iart-o Ca o poveste cu un vis Iart-o și uit-o
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
Occidentului un loc privilegiat în raport cu Uniunea Sovietică. Ea semnează aici, probabil și cu pseudonime, texte confesive sau pe chestiuni ridicate de cititoare, note de lectură, eseuri. (Cîteva titluri din "Femeia și căminul": Femeia sovietică, Bărbatul așa cum este și ... cum ar dori să fie, Femeia singură, O mare artistă m-a făcut să plîng, N-am fost la Moscova, O raită prin Whitechapel, O zi la Paris, O întîlnire cu Jean Gabin, asul cinematografiei franceze, Despre viață și dragoste, Bucureștiul de azi
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
nu poartă ștampila nici unui partid, deși ar putea fi și al unui partid. Artistul nu trebuie să uite că oamenii crescuți în sclavie nu pot folosi libertatea decît pentru a asupri la rîndul lor. Sub tiranie nu poți decît să dorești libertatea, nu să și o înveți. Practica libertății cere obișnuința ei și disciplina ei. Trebuie s-o posezi ca și știința limbilor clasice, adîncind-o. Iar misiunea scriitorului este de a jertfi totul «adevărului». E faptă sinonimă cu «a sluji oamenilor
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
Important e totuși altceva. Sînt curios să văd ce va ieși! Ce voi mai zice? Ce voi mai ascunde?! Să fie, mă întreb acum, o pacoste pe capul dumneavoastră plicurile mele? Pentru că avantajul meu este enorm: acela de a nu dori un răspuns. (S-ar putea să mint!) Ei bine, iată un final grosolan, josnic: întrerupt totul ca să mă duc să iau de la reparat un uscător de păr tip UP-5!!! Obiectul! În ultima secundă o rază de lumină, obiectul se numește
Ce odihnitor e să scrii unui critic! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14278_a_15603]
-
mai departe? Toată lumea care se scurgea pe faimoasa Cale a Victoriei, în ceasul acela însorit al prînzului, părea mulțumită și fericită. Trăsurile alunecau de-a lungul Căii Victoriei purtînd clienții doritori de plimbare, îndreptîndu-i în direcția pe care aceștia o doreau, adresînd un semn birjarului cu vîrful bastonului pe care îl purtau la ei. Toată Calea Victoriei era un bulevard dintr-un salon nevăzut dar plin de persoane de toate categoriile sociale, care își făceau plimbarea zilnică pe cea mai frumoasă stradă
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
80 de volume, lipsită total de fantezie, repetînd numele meu cel nou. Făcînd o pauză l-am întrebat pe Maestru cum se făcea că volumele proaspăt tipărite, se aflau pe biroul său. Mi-a explicat ca unui copil neștiutor că dorise să-mi facă o surpriză. Ocneanu, directorul tipografiei Socec s-a îngrijit personal ca un număr de 80 de exemplare ale romanului Bogdana să ajungă la E. Lovinescu acasă, fapt cu totul excepțional. Am stat timp îndelungat transcriind autografe diferitelor
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]