1,948 matches
-
așadar, la serviciul de corectură al Ga zetei, ca să-mi încep lucrul, i-am găsit acolo pe Matei Călinescu și pe Modest Morariu. Nu-mi erau necunoscuți. Făceau ca și mine parte din grupul tinerilor care gravitau în jurul Gazetei literare, doritori să se vadă publicați, scriind în acest scop cam de toate, notițe, scurte relatări despre cărți, despre spectacole, după cum era nevoie și li se cerea. Iar acum nouă, celor trei, ni se oferise șansa de-a fi mai mult decât
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
o clipă, în chenarul ușii de la intrare. O preocupare a tuturor în climatul acela de febrile activități era de-a găsi oamenii cei mai potriviți să slujească interesele scriitorimii în condițiile noului curs. Ei trebuiau să fie neapărat energici și doritori de schimbare, deținători de prestigiu literar și necompromiși politic, nepătați de colaboraționism cu abia doborâtul regim. Prea simplu nu era de găsit astfel de oameni pentru că, din păcate, nu puțini fuseseră aceia care... Astfel stând lucrurile, Mircea Dinescu s-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
se ilustrau prin a înjosi opera lui Mihai Eminescu, fapt condamnat de Nicolae Iorga într-un articol (Eminescu și urmașii) din Ramuri, la 15 iunie 1923, data comemorării trecerii în neființă a poetului. El îi denunța pe acei scriitorii bucureșteni "doritori de senzații neașteptate, de bizarerii scânteietoare, de cacofonii în genul jazz-bandului, de rafinării toarse la cafenea" pentru care Eminescu a fost mereu un "neînțeles", sau căruia i s-a refuzat înțelegerea, tocmai pentru că "e adânc român chiar cu subiectele, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Universitatea de Nord din Baia Mare, s-au coagulat recent într-un curs, pe care l-a definitivat în timpul șederii sale la Cracovia, la un lectorat, în cadrul Universității Jageloniene, curs pe care l-a și publicat acolo 3, în folosul studenților doritori a ne cunoaște limba și literatura. Construcția demersului său are astfel o bună rigoare metodică, este bine sistematizat, având organizarea materialului pe o coordonată ideatică anume, aceea a poliformis mului operei lui Mihai Eminescu, ca "probă a modernității scrisului poetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ce naiba (franceză). 114 Care ne rănește (franceză). 115 Maestrul Boileau (franceză). 116 Totdeauna, în versurile voastre, sensul care împarte cuvintele Întrerupe emistihul marcând pauza (franceză). 117 În favoarea sa, pentru sine (latină). 118 Pantaloni turcești. 119 Plecăciune. 120 Sticlele, vasele. 121 Doritor. 122 Lustruitul pantofilor sau ghetelor. 123 Socoteală, evidență. 124 Vătaf, staroste (ieșit din uz). 125 Oameni care gonesc vânatul. 126 Vânători începători. 127 Râpă abruptă. 128 Ocoli. 129 Digera. 130 Namilă. 131 A fugit. 132 Sticle. 133 Hrăpăreț, lacom. 134
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
au toate acestea cu rubrica? În afară de similitudini? Destul, că atât dreapta cât și stânga lucrează de fapt pentru profit. Iar acesta este În esența lui poluant, degradant, pentru natură; am spus-o și o voi spune cât trăiesc. Iar pentru doritorii de detalii, voi pregăti un episod anume. Trebuie, așa cum definea odată acel bun prieten al meu, “altceva”. Adică, să ne pregătim sufletește pentru saltul calitativ din viața societății pe care ni-l pregătește tot ofensata natură. Poate, asta Înseamnă respect
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
majoritar dicotiledonată, iubitoare a unei stări negentropice intermediare. Și, urmărind o tot mai mare negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă mai multă negentropie. Apoi și acestea vor lăsa loc liber, În stâncăriile Înalte ce adăpostesc cea mai pură negentropiue, celor mai vechi și, implicit, mai doritoare plante, mușchii și lichenii. Nu cumva diversitatea negentropică tocmai trecută În revistă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă mai multă negentropie. Apoi și acestea vor lăsa loc liber, În stâncăriile Înalte ce adăpostesc cea mai pură negentropiue, celor mai vechi și, implicit, mai doritoare plante, mușchii și lichenii. Nu cumva diversitatea negentropică tocmai trecută În revistă e o condiție a menținerii biodiversității? Retoric... Dar negentropia are și o conotație informatică, care poate fi influențată de om, ca unul ce se simte ca peștele În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unor plante mari iubitoare ale acesteia, adică inferioare. Și vom vedea pe ziduri tot ubicuitarii mușchi și licheni. Abia după ce aceștia le vor degrada, material și geometric, fapt firesc Vieții, se vor crea condițiile invadării construcției de către plantele mai puțin doritoare de negentropie, superioare, menite a desăvârși amintita nivelare entropică. Să Împingem aportul informatic la crearea negentropiei la maximum, adică la piramidă, ale cărei reguli geometrice stricte sunt În afara oricărei discuții. Negentropia extremă a ei face imposibilă viața oricărei ființe, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
îmbulzeală și fără protecționism și corupție. Încercați să vă imaginați cum s-ar fi comportat românii noștri de la toate nivelurile într-o situație asemănătoare, cine ar mai fi putut opri sau controla jafurile, furturile, crimele, atacurile furibunde ale speculanților și doritorilor de îmbogățire și profit de pe urma nenorocirii altora. Această comparație trebuie să ne umple de respect față de supercivilizația și moralitatea poporului japonez și trebuie să ne dea serios de gândit cu privire la educația, instruirea și civilizația poporului român. Nu e destul să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la tine dacă va vedea că îți dorești acest lucru. Și mai este un mare adevăr pe care din păcate foarte puțini oameni îl înțeleg: sufletul nu îmbătrânește. Adesea într-un trup devastat de bătrânețe, se află un suflet gingaș doritor și capabil de multă, multă iubire. Și iubirea, oricând și oriunde ar apare, rămâne un sentiment minunat, divin, etern. E o mare nedreptate, chiar o crimă, să nesocotim sau să râdem de sentimentele bătrânilor. Am auzit de la o asistentă medicală
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
zațiile lui subite, elaborate sub ochii noștri, cu desfrâul, aș zice cosmic, al unei inteligențe artistice creatoare de frumuseți inedite și multiple - Însușiri pe care, mărturisesc, nu le mai Întâlnisem la nici unul dintre vorbitorii și scriitorii noștri cunoscuți. Sunteți cumva doritori să aflați vești sau judecăți despre noi și despre cei scumpi nouă venite de pe altă lume și prin mij loace [nu] la Îndemâna oricui? Eu, unul, nu - de când, sunt mulți ani de-atunci, proprietarul meu, bărbat tânăr, ofițer de aviație invalid
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nimic scris înăuntrul cărții; în fine, doar puțini, puțini dintre străini ajung să descopere slove cu înțeles în cartea ciudată. Acestei îndeletniciri Lazarus îi rezervă câteva ceasuri în fiecare zi: cu o îngerească răbdare el îi întâmpină pe toți peregrinii doritori să pătrundă taina cărții pecetluite. Și neîncetat, pentru fiecare nou-venit, îngerul are întipărit pe obraz un zâmbet de o bunătate infinită. Culmea, nu obosește niciodată, iar zâmbetul său nu e un zâmbet fals, ci unul pornit din inimă. Tresar: caut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
anima pe vremuri prietenia noastră s-a pierdut. Am devenit doi conformiști pierduți în marea de conformiști a acestei lumi. Dacă aceasta este "normalitatea" la care visează generația mea, atunci ea nu este făcută pentru mine. 30 mai 2002 Avertisment doritorilor: nu poți face studii serioase și în același timp să muncești precar, pe bani puțini și timp mult. "Excelența" și progresul dispar dintr-un motiv simplu: ești groaznic de obosit după muncă, o sfântă oboseală fizică, care țipă doar după
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
așa cum bine a definit un mare hâtru situațiunea creată , "nu mi-l luați și pe Sebastian...") Tot astăzi vizită la Emmaus Geneva. Ce este Emmaus? O veritabilă instituție occidentală, întemeiată pe la sfârșitul anilor '50 de Abbé Pierre, un călugăr catolic doritor să-și ajute semenii în suferință prin trierea, apoi vânzarea obiectelor uzate, dar încă în stare de funcționare, de care societatea occidentală în curs de îmbogățire nu mai avea nevoie. Anusul capitalismului, cum îl numește un amic francez, doctorand ca
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fi meritat mai degrabă să figureze într-un muzeu al tehnicii de calcul. Genul de material pe care nu l-ai fi vândut niciunde în Elveția; bănuiesc că aici se găsesc cumpăratori din rândul sărăcimii venite de peste oceane și mări, doritoare de tehnologie la 50 de dolari canadieni, cam cât costă kilogramul din aceste oseminte informatice. Vizită scurtă împreună cu Alexandru pentru a lăsa un pachet la o familie de români căreia aparent i-a reușit visul canadian. Locuiesc într-o casă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu adaosul că acolo unde se poate, se va face școală și pentru români, și încă alte câteva condiții umilitoare. E de prisos a spune că de diplome de genul acesta nu se prea sinchiseau românii ardeleni, chiar dacă unii protopopi doritori de situații mai bune, părăseau calea dreptei credințe pentru măriri deșarte. Poporul a rămas neclintit și neîntinat în credința sa. În contextul acestor tendințe ale ungurilor, cu scopul nemărturisit de a calviniza, de a desnaționaliza adică populația autohtonă a celui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acoperit numai de brațele, nededicate muncilor agricole, ale celor doi intelectuali. - Angajați pe cineva care să vă ajute măcar la treburile mai grele și la cele care nu suferă amânare! - le-am sugerat eu, în necunoștință de cauză. - Nu găsim doritori să câștige bani prin muncă, pentru că Statul îi plătește să stea degeaba, prin acel ajutor social acordat cu larghețe, fără discernământ. Din păcate așa este. Trăitorii de la sate au ajuns la concluzia că este mai avantajos pentru ei să stea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
spus că jos se află D-l Valentin Silvestru, care întârziase la vernisaj, și se uita îndeaproape la lucrările mele. Am coborât repede pe scări, urmat de D-l Mașek și de tatăl meu, care era și el prezent acolo, doritor să-l vadă pe marele maestru. După saluturile și prezentările de rigoare am făcut împreună un tur al expoziției și mi-a spus cam la fiecare tablou câte ceva, un mic sfat, o părere, care mi- au prins foarte bine după
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
că i ar strica o formă de cenzură comercială. Evident, nu în cazul filmelor de autor, ci în cazul celor de serie : în cazul primelor operează oricum, cu succes o cenzură a publicului... Obișnuit cu pelicule care nu pun probleme, doritor de divertisment facil (cu atât mai doritor cu cât televiziunile i-au inoculat acest format de evaziune !), publicul românesc nu este încă (și îmi măsor cuvintele !) la înălțimea propunerilor venite din partea cineaștilor adevărați. Avem, cum spun americanii în filme, a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cenzură comercială. Evident, nu în cazul filmelor de autor, ci în cazul celor de serie : în cazul primelor operează oricum, cu succes o cenzură a publicului... Obișnuit cu pelicule care nu pun probleme, doritor de divertisment facil (cu atât mai doritor cu cât televiziunile i-au inoculat acest format de evaziune !), publicul românesc nu este încă (și îmi măsor cuvintele !) la înălțimea propunerilor venite din partea cineaștilor adevărați. Avem, cum spun americanii în filme, a situation, pentru că un cineast adevărat nu se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la scăparea sufletului unui popor de oameni din ghiarele lui Moisi [cârciumarul], vreau să zic a lui Satan”. Vechea biserică a ars În 1864, tocmai pentru că popa cel bețiv a plecat grăbit la cârciumă de la biserică, fără să stingă lumânările, „doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la taraba crâșmei”. „[Acum] satul e sărăcit de jupânul Moisi - scrie Alecsandri - și jupânul Moisi vede fără entuziasm clădirea unei [noi] biserici, care e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”17 noiembrie 1974”> Dragă Costică, Răspund abia azi la scrisoarea primită acum o săptămînă. Am fost emoționat de urările scrise de Ducu cu mîna lui. Ne bucurăm că avem un fin destoinic și doritor de pe acum de a fi un devotat al condeiului. Veștile - diverse - pe care mi le-ai dat m-au neliniștit. Cu apendicita trebuie s-o rezolvi repede ca să nu se ivească ceva neașteptat. Te asigur că operația e simplă. Nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de alimente și mărfuri. Plăcerea mea: să îmblu pe jos mereu, „căscînd gura” în dreapta și stînga. Muzeele nu mă tentează prea mult, lume moartă; doresc să văd viață, oameni, obiceiuri, piețe, magazine imense sau tarabe cu vînzători optimiști, glumeți și doritori de vorbă, întocmai ca la noi unii producători direcți veniți de la țară. Te îmbrățișează Haralambie Mihăescu </citation> (20) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”14 februarie 1984”> Iubite prietene Căline, Răspund cu întîrziere la telegrama din 7 februarie 1984
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a fost o organizație pur sionistă care Își propusese migrarea tinerilor evrei În Palestina (Israel) unde urmau a se ocupa cu agricultura În cunoscutele „kibutz”-uri. Organizația a fost Înființată În anul 1921 și a funcționat atâta timp cât au mai existat doritori de migrare. Dar, iată-i componența românească: „B’nei Akiba, Hanoar Hazioni, Gordonia, Ichud Dror, Dror Habenim, Hașomar Hazair, Thora V’Avoda, Herzlia, Buselia, Brith Haluței Borohovia, Borohovia, B’nei Avoda”. Cu toate cercetările noastre arhivistice, nu am găsit la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]