2,201 matches
-
de unde, depravate cu binișorul și ținute aci ca Într-un serai. Îl vedeam zilnic prin târg după cumpărături, puțin tel la Înfățișare, mersul cocoșesc, fruntea descoperită de o chelie avantajoasă, privirile circumspecte, chica de bătrân cabot, o păpușă de sex dubios, nici prea masculină, nici prea fe mi nină, zbârnâind de inteligență ca toți marii erotici. Dibăcisem și eu din vreme acest oraș, adăpost nimerit al amorurilor tainice și exclusive, care se lipsesc bucuros de diver siunile mondene, de cinematograf și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pea și râdea cu inconștiență la trecători, dintre care prea puțini se Încumetau să meargă cu vreuna din ele spre odăile chioare și Înăbușitoare de pe Strada Regală, cu un trafic amoros de un sfert de oră; clienți de o calitate dubioasă, sadici, anormali sau numai bolnavi de curiozitate și amatori de prospecțiuni psi hologice, cum eram eu - dar pe potriva calității tot atât de du bi oase a acestor fete, la care groaznicele maladii venerice se Încuibă, se manifestă și se propagă mai departe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tinerele sale oficiante de-a dreptul spre cărările virtuților domestice, ca neveste cu bărbat la casa lor; spre deosebire, așadar, de bordel (căruia i s-ar cuveni toată con si derația moraliștilor necontrafăcuți), casele de rendez vous sunt o Întreprindere dubioasă, care-și spoliază clienții cu femei iremediabil declasate fie din uzaj imoderat al grațiilor lor, fie din bătrâneți premature sau boli femeiești incurabile; epave ale bordelului sau ale șanta nului, camuflate pentru proștii de boieri În femei de lume ahtiate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se deosebesc de ceilalți oameni prin faptul că păstrează o privire bănuitoare și când ajung boșorogi. Iar atunci se uită prin gard la trecători. Ies la poartă să-și mai umple și ei timpul cu ceva, dar au o căutătură dubioasă. Parcă ar vrea să fie recunoscuți, parcă n-ar vrea. Dacă nu ajungi să-i cârpești, poți în schimb să-i scuipi. Eu m-am scuipat în viața mea pe nimeni. Totuși, uneori behăi. Dacă nu mă vede nimeni și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
descoperă ce mutre odioase au vecinii. Până să se întrebe care dintre ei e odiosul turnător, li se părea că toți aveau exact mutrele pe care trebuia să le aibă niște oameni de treabă. Și, deodată, toți aveau figuri extrem de dubioase. Că se găseau cam sluți și cam murdari n-ar fi fost nimic. Dar cine nu avea cap de delator avea cap de spion străin, iar cine până atunci avusese o față de mocofan din Bărăgan avea dintr-odată cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că nu-l chema Stelică, îl chema Costică. Ce aveau în comun Mitică și Costică era sărăcia. Împușcau banul fără să se întrebe de unde venea și ce culoare avea. În fiecare săptămână, Costică avea întâlniri cu tot felul de persoane dubioase, de la care scotea totuși ceva. De îndată ce a primit misteriosul telefon, Costică s-a îmbrăcat și s-a dus în față la magazinul Unirea, unde-și fixase întâlnire anul trecut la ora douăsprezece fix cu un bișnițar care pleca la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
verdict al întregii clase muncitoare, aliată cu țărănimea săracă, nu doar al proletariatului din cartier. Un an mai târziu, Brăduț a fost mutat împreună cu alți ciumați în nou-înființata clasă a II-a D. Îți dădeai seama imediat că era ceva dubios cu a II-a D, după numele de familie ale copiilor. Semănau cu acelea ale dușmanilor poporului, judecați sumar și trimiși în pușcării, de care, în 1953, erau pline toate ziarele. „În ce bancă am voie să stau?“, a întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Agitația odată depășită, abia am avut timpul să mă reapuc de treburile mele obișnuite, când, deodată, am fost apucat de o veritabilă criză de creativitate literară. De data aceasta însă, obosit de a fi mereu propriul meu erou - acest personaj dubios și prea puțin recomandabil -, m am ocupat mai cu seamă, date fiind și ultimele evenimente, să reiau Libertinii. Iar pe de altă parte viziunea lui Vasile Macedoneanul creștea în mine mai imperioasă ca niciodată și, până la urmă, ea a fost
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
s-ar putea traduce cam astfel în cuvinte: „Aha! Așadar, acest tânăr domn dorește să rămână până la urmă un incognito! Bine, bine, să nu insistăm. și cu toate acestea, părerea mea este că acest incognito moral ascunde un lucru foarte dubios, foarte dubios!“ Cred că nu mă înșel și că cel puțin o dată ați gândit în felul acesta. și pe bună dreptate, căci ascundeam cu adevărat lucruri foarte dubioase: un haos mai mare, un conglomerat mai bizar de păreri prejudecate, părtinitoare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
putea traduce cam astfel în cuvinte: „Aha! Așadar, acest tânăr domn dorește să rămână până la urmă un incognito! Bine, bine, să nu insistăm. și cu toate acestea, părerea mea este că acest incognito moral ascunde un lucru foarte dubios, foarte dubios!“ Cred că nu mă înșel și că cel puțin o dată ați gândit în felul acesta. și pe bună dreptate, căci ascundeam cu adevărat lucruri foarte dubioase: un haos mai mare, un conglomerat mai bizar de păreri prejudecate, părtinitoare și contradictorii
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acestea, părerea mea este că acest incognito moral ascunde un lucru foarte dubios, foarte dubios!“ Cred că nu mă înșel și că cel puțin o dată ați gândit în felul acesta. și pe bună dreptate, căci ascundeam cu adevărat lucruri foarte dubioase: un haos mai mare, un conglomerat mai bizar de păreri prejudecate, părtinitoare și contradictorii decât la mine în timpul din urmă nici nu s-au pomenit. Lucrul cel mai rău însă este că acum nici nu mai încerc să fac puțină
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a adus pârjolul și moartea în țară, după doi ani de captivitate, Navarra își revine cu greu... Pierdut într-o țară barbară, departe de patrie și de familia lui, Castilia se pierde într-o tovărășie pernicioasă și mai mult decât dubioasă, căutând să dejoace planurile unui dușman puternic și isteț. Noi nu-i mai dorim victoria, ci doar să se întoarcă viu și nevătămat în țara lui și nu ne dorim altă fericire decât pe aceea de a-l revedea! (Asediat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
schimb, țineam casă deschisă și ne-am ruinat în compune rea meniurilor pentru musafiri de tot soiul. (Soi - ăsta-i cuvântul.) Câteodată erau atât de mulți, încât nu mai știam pe unde să-i mai culcăm... O excursie pe timp dubios în Piatra Mare, în tovărășia unui Licurici de 14 ani... O înfiorătoare, dar delicioasă coborâre prin prăpăstii, pe urmă proaspătă de urs, în valea Gârcinului. Personajul principal - Vally, manifestând o groază plină de haz. Planurile nerealizate de hagealâc la mânăstirea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la examenul de actorie! Azi și mâine mai am treabă, dar mai puțină. Ieri-seară, împreună cu Florino la concertul de muzică veche italiană al Artei Florescu: un fel de muzică de curte foarte frumoasă, dar scrântită până la urmă cu un Puccini dubios... A fost totuși frumos. Sfârșit, m-am întors acasă și am dormit, în sfârșit! 27 ianuarie 1955 Nu există valoare umană posibilă fără luptă! Să lupți pentru ce? Pentru cine? N-are importanță: să lupți! 31 ianuarie 1955 Doamne, cât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ei. și deodată, în această avalanșă de trăiri tulburătoare, o surpriză și mai tulburătoare încă: o vizită de două zile a lui Mihai! O primă reîntâlnire cu adevărat bună cu dânsul, scoși așa cum eram amândoi din mediul nostru, obișnuit și dubios, și azvârliți într-o lume de basm. Aduceri aminte... — O, ce bine că s-a terminat! exclam eu. Ce bine că putem sta în sfârșit de vorbă ca doi vechi și buni prieteni... — Chiar a fost așa de rău? mă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
notițe în care-și notase numele și adresa mea. Serviciul german bănuia că individul se afla la Berlin, trimis de Securitatea română cu misiunea de a lichida câțiva indezirabili. Am fost avertizată să nu intru în bistrouri cu personal românesc dubios. În România, la Timișoara, unde am trăit până la data emigrării mele, există azi o mare fabrică de sucuri de fructe. Proprietarul ei este omul arestat pe atunci la Berlin pentru însărcinări criminale. Vântură-rele de atunci este azi un om de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Sfântului Duh sub forma inegalabilei agheasme de Zăvoaia, care se evapora din pahare cu regularitate metronomică. Plângeau înduioșător. Și, în absența exemplarelor de sex opus, ținându-se strâns unul de gâtul altuia, a început între ei o răpăială de țocăituri dubioase, băloase și lipicioase care l-ar fi entuziasmat pe sir Elton John, primindu-i cu brațele deschise în clubul său elitist, caracterizat printr-o severă și desăvârșită conduită religioasă. Amin. Apoi, dimineața târziu, prin intervenția discretă, insesizabilă, ocrotitoare și plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
navelor spațiale. O, ce frumos ar fi fost! Din păcate, realitatea este cu totul diferită, insuportabilă și revoltătoare, C.F.R.-ul fiind de multă vreme sinonimul și echivalentul perfect al lipsei de punctualitate, de confort și mai ales al unei moralități dubioase cu vizibile și palpabile conotații penale. Dar să revenim la ceasul nostru. Mircea a încercat să-l repare, însă fără succes. M-am gândit atunci că ar putea exista probabil și o altă cauză a "îmbolnăvirii" lui, legată cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de locul incidentului și au constatat ce se întâmplase. Părul mamei era ud și îi atârna pe față sub formă de lațe scălâmbăiate și lipicioase; urechile îi erau astupate, gâtul, umerii, pieptul erau năclăite de un lichid cu un miros dubios; într-un cuvânt, era udă până la jumătatea corpului. Eram curioși ce se va întâmpla, ce va urma. Oarba care era principalul vinovat de cele întâmplate și care produsese întreaga tevatură, harababură și vânzoleală -, cu botul în ieslea ademenitoare, tăcea chitic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu dinții. Habar n-am de ce le-am apărat, ani și ani. Ani și ani, de mic copil, doctorii m-au presat să le scot: „focare de infecție”, „porcării”, „rădăcină a răului”, „cuib de microbi”, „dușmani ai întregului organism”, „elemente dubioase” - dar câte expresii oribile mi-a fost dat să aud pe seama lor! Am rezistat, deși pe cât de urât mi se înfățișa prezentul, pe atât de exaltant mi se descria viitorul: „operația e un fleac!”, „nici nu vei simți...” „e mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dansurile acestea se pot dansa fără partener. Vitale, le lipsește senzualitatea sănătoasă. Comice, le lipsește surâsul. Concentrarea spre tine însuți cere crispare. Prietenești, sunt străine de mângâiere și tandrețe. Le lipsește cultura tangoului și a valsului și au acea limită dubioasă a celor care au ajuns la adorația lui Robbe-Grillet și Pinter fără să fi trecut pe la Cehov, Turgheniev și Sadoveanu. 13: Șase tineri africani orbi au realizat ascensiunea marelui pisc Kilimandjaro, pentru a dovedi celor care văd ce progrese au
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
chiar defunct. Pliculețul cu fluturaș era denumirea eufemistică a prezervativului Protex, unicul de pe piață, atunci când se găsea. Într-adevăr, pe pachet era desenat un fluture - de unde probabil tristul subînțeles: „destinat celor care zboară din floare-n floare“, adică celor neserioși, dubioși, periculoși. A te lăsa pe mâna fluturașului (iertat fie-mi jocul de cuvinte!) era o enormă greșeală, pe care numai excesul de alcool, naivitate sau prostie ar fi putut-o motiva. Fiindcă orice persoană educată și lucidă era pe deplin
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
gândit că deja sunt om nou și nu cred în El sau poate cauza mea era prea meschină, așa că robinetul a rămas uscat. Mama mi-a scos din lăcașurile ei tainice săpunul Rexona, un șampon unguresc, de un roz cam dubios, dar, oricum, STRĂIN, iar tata și Dragoș s-au dus cu canistrele până jos, la Golia, la cișmeaua din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
aparate. Colegii, care cunoșteau situația au înțeles repede despre ce era vorba. Era scenariul clasic pe timpul dictaturii ca cei mai incomozi oameni pentru regim să fie duși pe la ,,spitalul de nebuni” , unde eventual să li se mai facă niște injecții dubioase, mi s-a recomandat și mie insistent și cu ,,căldură” o internare ,,de rutină” , am spus că nu este cazul, nu mă simțeam bolnav, iar tovarășii n-au mai insistat. În schimb, după aceea, cu sau fără internare, au avut
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
reușit să facă rost de un spațiu unde am lucrat aproape un an. După aceea a trebuit să se mute (o mișcare dubioasă-impusă pe căi oculte) într-o locație improprie, a început să aibă tot felul de probleme cu origini dubioase, au apărut și discuții între noi și într-un final ne-am despărțit. Într-o vreme în care societatea era invadată (și este în continuare) cu tot felul de hoți și de pungași, când țara era (și este) jefuită la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]