6,803 matches
-
pustie de patimi, de materii și de plăceri, apoi spre muntele cunoștinței de Dumnezeu, Cel văzut pe înălțimea înțelegerii, gândurile ce înclină încă spre pământ și caută plăcerea acestuia; cel ce ocupându-se acolo în chip încordat cu contemplații adecvate duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile (căci aceasta cred că înseamnă trecerea timpului de patruzeci de ani) se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător și ascultător al focului dumnezeiesc, negrăit și suprafiresc, sălășluit și adăăpostit în ființa lucrurilor ca
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
a cuprinde exclusiv rationalist arderile incandescente ale materiei îndumnezeite. O rațiune care caută să stăpânească creația prin forța unei minți neînduhovnicite provoacă și generează gânduri moarte, închise în limitele propriei neputințe, interpunându-se astfel ca o barieră în fața unei asumări duhovnicești a creației, dechise unei vederi nemijlocite a prezenței lui Dumnezeu în cosmos și în univers. De aceea, Părintele Dumitru Stăniloae într-o notă la textul maximian prezentat anterior, precizează, cu referire la semnificația experienței mistice a lui Moise: Petrecând multă
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
a prezenței lui Dumnezeu în cosmos și în univers. De aceea, Părintele Dumitru Stăniloae într-o notă la textul maximian prezentat anterior, precizează, cu referire la semnificația experienței mistice a lui Moise: Petrecând multă vreme pe înălțimea înțelegerii în contemplații duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile, se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător al focului și ascultător al Cuvântului dumnezeiesc, aflător în ființa lucrurilor create (în tufiș), adică al Cuvantului dumnezeiesc, care ne grăiește din lucruri, iar mai pe
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
că Ortodoxia are cea mai înaltă și cuprinzătoare viziune a frumuseții: frumosul artistic, de pildă, îl ajută atât pe autor, cât și pe contemplatorul său să înainteze, să progreseze către Dumnezeu, participând astfel la întărirea efortului omenesc în urcușul său duhovnicesc în virtute, până la mântuire. În acest fel, manifestarea frumuseții se înscrie într-un ciclu complet, rotund: Frumusețea dumnezeiască iradiază și naște frumusețea omului, iar omul, prin creația sa artistic-sacerdotală, reflectă lumina Frumuseții necreate, sfințit fiinf de harul Duhului Frumuseții și
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
combinarea” sau „includerea” rânduielii Cununiei în cadrul Dumnezeieștii Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur . Există mai mulți factori ce au condus la acest fapt. Principalul factor este, probabil, creșterea progresivă a interesului - din punct de vedere științific, teologic și pastoral, duhovnicesc - față de raportul dintre celelalte Taine ale Bisericii și Euharistie - „Taina Tainelor”, ca împlinire și desăvârșire a lor - și este foarte bine în acest fel. Dar, în același entuziasm, dublat fiind de o căutare a ineditului, a dus și la apariția
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
Hristos și după El este Euharistia și Biserica. Prin Botez, Mirungere și Euharistie ne încorporează în Sine în Trupul Său tainic - Biserica, ne ridică la comuniunea cu Sine așezându-ne în intimitatea Sa, dăruindu-ne infinita și nemărginita Sa bogăție duhovnicească prin care putem să creștem neîncetat „până la măsura bărbatului desăvârșit, a vârstei deplinătății lui Iisus Hristos” (Efeseni 4, 13). Prin urmare, în fiecare Sfântă Taină, Iisus Hristos ni se dăruiește cu o lucrare a Sa, în Euharistie, însă, ni se
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
abordare din perspectiva teologiei Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae... 1. Introducere Acum, la începutul acestui studiu vom sublinia faptul că teologia Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae este o teologie filocalică. Este frumoasă prin însăși natura ei, dar conduce și la o înfrumusețare duhovnicească a celor ce se apleacă să o studieze. Oricine citește o scriere a Părintelui poate să-și dea foarte repede seama că are de-a face cu altceva, cu ceva care nu se mai găsește într-o asemenea consistență și
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Înălțarea la Cer, așa cum spune Părintele Dumitru în lucrarea sa „Iisus Hristos sau Restaurarea omului”, nu reprezintă o îndepărtare a lui Hristos de umanitatea istorică. Prin înălțare Iisus Hristos nu părăsește lumea, ci își transpune umanitatea asumată în planul atotprezenței duhovnicești, pnevmatice, pentru ca toți să ne putem uni cu El. Încă un aspect foarte important ce nu trebuie omis este puterea eliberatoare și înnoitoare pe care o reprezintă opera Părintelui Stăniloae în contextul actual. Această operă înlătură toate atacurile pe care
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
dar - talanții și talentul oferit lui de Dumnezeu - le-a arătat tuturor, făcând din acestea un bun comun, al tuturor. Opera sa teologică poate fi citită și este la îndemâna oricui, însă nu și interpretarea ei, fiindcă o experiență mistică și duhovnicească este necesară celui care încearcă să pătrundă și să înțeleagă teologia lui atât de variată și de profundă. S-a tot spus despre sfinția sa că este „cela mai mare teolog ortodox al secolului XX”. Și așa este! Părintele Dumitru Stăniloae
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. 2. Sfânta Treime - structură a supremei iubiri Gândirea personalistă fundamentată biblic și patristic accentuează valoarea persoanei, plecând de la învățătura despre Sfânta Treime. În această perspectivă, accentul nu este
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. 2. Sfânta Treime - structură a supremei iubiri Gândirea personalistă fundamentată biblic și patristic accentuează valoarea persoanei, plecând de la învățătura despre Sfânta Treime. În această perspectivă, accentul nu este pus pe unitatea ființei, argumentată
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
de credință creștină. Este prin excelență o realitate apofatică, imposibil de cuprins în tiparele logicii formele. Unitatea intratreimică nu este de ordin principal sau juridic, ci se manifestă ca unitate în iubirea desăvârșită existentă între Persoanele Sfintei Treimi, de ordin duhovnicesc, întemeiată prin Tatăl. Unitatea intratreimică nu presupune nici confuzie depersonalizantă, nici o structură a monadelor. În unitatea intratreimică asumată ca unitate de iubire desăvârșită este trăită o reciprocă dăruire a Persoanelor. Plenitudinea existenței intratrinitare este trăită ca o bucurie a dăruirii
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Ortodoxe se realizează o adevărată comuniune a viilor și a morților. În mod concret, sobornicitatea Bisericii se manifestă și exprimă în actele de cult, ca acte de trăire comună a credinței, însă Biserica este sobornicească în viața ei spirituală și duhovnicească, ca și în organizarea ei ierarhică, în doctrină și dogmă, ca și în cult. Natura Bisericii este sobor �nicească, comunitară. Așa cum Iisus Hristos strălucește în fiecare din mădularele îndumnezeite ale Trupului Său tainic, în același fel strălucește sobornicitatea în fiecare
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
iubirii. Nu există credincios în afara comuniunii, încât "dacă cineva crede - zicea Alexie Homiakov - este în comuniunea credinței; dacă cineva iubește, este în comuniunea iubirii; dacă cineva se roagă, este în comuniunea rugă �ciunii". Fiecare trăiește prin Biserică într-o comuniune duhovnicească și fiecare este legat de celălalt frate al său printr-o simțire comună. Sfântul Vasile cel Mare zicea: "Mădularele se îngrijesc împreună de același lucru și unele de altele și au o comuniune duhovnicească, existând între ele o supremă sim
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
trăiește prin Biserică într-o comuniune duhovnicească și fiecare este legat de celălalt frate al său printr-o simțire comună. Sfântul Vasile cel Mare zicea: "Mădularele se îngrijesc împreună de același lucru și unele de altele și au o comuniune duhovnicească, existând între ele o supremă sim �țire". Credinciosul trebuie să fie în comuniune și cu cosmosul întreg, pentru că este legat de univers. 11. Despre aspectul hristologic al sobornicității Bisericii Încorporați fiind în trupul tainic al lui Iisus Hrislos și participând
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
și credinciosul subsistă în aceeași unire... Această unitate este în Duhul... Din cauza pluralității lor (a mădularelor), Iisus Hristos trăiește întreg în fiecare... Duhul nedespărțit al lui Dumnezeu locuiește în toți care sunt de o ființă, legându-i într-o unitate duhovnicească". Sfântul Duh este acela care realizează sobornicitatea comunicată Bisericii de Sfânta Treime, căci orice act treimic pornește de la Tatăl, prin Fiul și se desăvârșește în Sfântul Duh. Lucrarea Duhului Sfânt în realizarea sobornicității este inseparabilă și nedespărțită de cea a
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
oferă lumii chipul deplin, al credinciosului (Efes. II, 15), care nu poate să existe cu adevărat decât în comuniune cu Sfânta Treime. Aducând în lume darul comuniunii. din partea Sfintei Treimi, Iisus Hristos ridică pe credincioși, prin Duhul Sfânt, la comuniunea duhovnicească, fiind El însuși legătura de comuniune între mă �dularele Trupului Său și între ele și Dumnezeu. 12. Despre aspectul pnevmatologic al sobornicității Bisericii Sobornicitatea Bisericii nu este statică, ci dinamică. Prin aceasta recunoaștem în sobornicitatea Bisericii și o dimensiune pnevmatologică
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
și Sfântul Duh. Baza relației de trimitere în lume, în Biserică este fundamentală pe relația lor în sânul Sfintei Treimi. În cele ce urmează, redăm cu toată fidelitatea textul lucrării Sfântului Nicodim Aghioritul, referitor la această serioasă problemă teologică și duhovnicească, pe care el a analizat-o în modul cel mai profund ortodox, și care trebuie adusă mereu în actualitate și în discuție, după cum urmează în cartea: „Împărtășirea continuă cu Sfintele Taine”- Dosarul unei controverse, mărturiile Tradiției. Studiu introductiv și traducere
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
cumineca permanent, dumnezeieștii Părinți par totuși a nu cere de la cei ce se împărtășesc desăvârșirea, ci doar o îndreptare a vieții prin pocaință. Căci așa cum în această lume văzută nu toți oamenii au aceeași vârstă tot așa și în lumea duhovnicească a Bisericii stările sunt diferite potrivit parabolei semănătorului: și cel desăvârșit aduce lui Dumnezeu rod înmulțind (sămânța primită) de o sută de ori, cel mijlociu de saizeci de ori, iar începătorul de treizeci de ori (Mt 13, 23), fiecare după
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
se împărtășesc ca niște nedesăvârșiți, se cade să se împărtășească mai frecvent ca să devină desăvârșiți, cum spuneam mai sus. Întrucât pruncul nu crește să ajungă bărbat fără hrană trupească, cu atât mai mult nu ajunge la desăvârșire sufletul fără hrană duhovnicească. Și precum înțelepții din afară spun că trei sunt lucrurile care se văd la un prunc: ceea ce se hrănește, lucrul prin care se hrănește și ceea ce hrănește, atunci ceea ce hranește este sufletul, ceea ce se hranește este trupul însuflețit, iar lucrul
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
pentru o vreme, ca să petreceți în post și rugăciune"(1 Cor. 7,5). Iar Sfântul Dionisie al Alexandriei spune: "Sâmbăta și duminica soții să se abțină de la comuniunea fizică unii cu alții, pentru că în acestea se aduce lui Dumnezeu jertfa duhovniceasca"(canonul 4). Dar și Sfântul Grigorie Palama - Arhiepiscopul Tesalonicului vorbește despre sărbători zicând așa: "Ziua întâi a săptămânii - care se numește duminica pentru că este închinată Domnului Care a înviat în ea din morți și ne-a arătat dinainte și ne-
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
într-o atmosferă de mulțumire și sfințiți atât prin cuvânt cât și prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. În Sfânta Liturghie cuvântul se unește cu Taina conducându-ne de la cunoașterea intelectuală, rațională, a adevărurilor de credință la cunoașterea lor duhovnicească, prin experiență, la cunoașterea mântuitoare a lui Dumnezeu (Ioan 17, 3). 2. Despre Cuvânt și Taină Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie este alcătuită dintr-o parte pregătitoare, Proscomidia, săvârșită în taină de către preot în altar, și două părți ale Liturghiei propriu-zise
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
simbolului de credință 39. Însă funcția catehetică a Liturghiei credincioșilor nu se reduce la simbolul de credință și la anafora, toate celelalte rugăciuni și ritualuri având și un sens catehetic. Intrarea mare, care cuprinde o serie de ritualuri de pregătire duhovnicească a slujitorilor și credincioșilor și de pregătire materială a altarului și a darurilor pentru aducerea sfintei jertfe, este actul jertfelnic al Bisericii de a-I oferi lui Dumnezeu ofranda vieții noastre și, în același timp, participare la jertfa lui Iisus
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
frânt” și „a dat” (ucenicilor). Acestor patru lucrări le corespund patru părți ale Liturghiei: Intrarea Mare, anaforaua, frângerea, împărtășirea. „A luat” - Intrarea mare este centrul ritualurilor preanaforale care au ca scop pregătirea materială a altarului și a darurilor și pregătirea duhovnicească a slujitorilor și a credincioșilor pentru aducerea jertfei duhovnicești și împărtășire. Imnul heruvic scoate foarte bine în evidență acest lucru. El nu se referă strict la procesiune așa cum în mod greșit a fost înțeles uneori prin analogie cu Liturghia darurilor
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
corespund patru părți ale Liturghiei: Intrarea Mare, anaforaua, frângerea, împărtășirea. „A luat” - Intrarea mare este centrul ritualurilor preanaforale care au ca scop pregătirea materială a altarului și a darurilor și pregătirea duhovnicească a slujitorilor și a credincioșilor pentru aducerea jertfei duhovnicești și împărtășire. Imnul heruvic scoate foarte bine în evidență acest lucru. El nu se referă strict la procesiune așa cum în mod greșit a fost înțeles uneori prin analogie cu Liturghia darurilor mai înainte sfințite. Heruvicul este o introducere la întreaga
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]