KorAP: Find »[drukola/base=ecleziastic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...110 >

2,734 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

situau în jurul de 140.000 de exemplare. Le Monde se axa pe subiecte culturale și de politică externă, iar la început concorda în multe aspecte cu ideile guvernului francez. Le Monde a adoptat o poziție critică și față de anumite probleme ecleziastice, precum Conciliul Vatican II, dispozițiile din enciclica Humanae vitae sau atitudinea față de comunism 249. În perioada postbelică, tirajele ziarelor erau250: Le Figaro 300.000, Combat 100.000, Libération 150.000, Le Parisien libéré 260.000, Paris-Presse 280.000, Le Populaire

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
internațională, asumându-și sau protestând față de noile realități politico-sociale, culturale și economice. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta nu ar fi fost "asimilată" și dacă autoritatea ecleziastică nu ar fi stabilit regulile. Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta o nouă unelată de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
modului de acțiune a Sfântului Scaun a fost aceea de asigurare a protecției credincioșilor săi. Repoziționarea Bisericii Catolice față de noile realități corespunzătoare cerințelor societății europene moderne a fost rezultatul unor opțiuni deliberate și menținute în timp de autoritatea diplomatică și ecleziastică, în ciuda constrângerilor venite atât din interior, cât și a intervențiilor politice ale conservatorilor; aceștia din urmă aveau ca scop apărarea privilegiilor conferite de ľancien régime și de aceea uneori au făcut adevărate presiuni asupra Sfântului Scaun 254. Pentru a răspunde

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Alba Iulia, cu sediul metropolitan la Blaj; aceasta era stipulată prin bula papală Ecclesiam Christi ex omni lingua (din 23 noiembrie 1853)256, care a reprezentat un act de pionierat ecumenic, ce oficializa prin conținutul său, o centralizare teritorial-administrativă ecleziastică în limite etnice; ea avea o nouă structură ierarhică: arhiepiscopia cu sediul la Blaj și cu trei sedii episcopale sufragane (Oradea, Gherla și Lugoj) corespunzătoare geografiei politice a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Un element de noutate a fost acela

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
arhiepiscopia cu sediul la Blaj și cu trei sedii episcopale sufragane (Oradea, Gherla și Lugoj) corespunzătoare geografiei politice a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Un element de noutate a fost acela de schimbare a jurisdicției noii forme de administrație teritorială ecleziastică ce până în acel moment ținea de cardinalul Primat al Ungariei, cu sediul la Esztergom și trecerea sub jurisdicția directă a Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide)257. Vaticanul a adoptat și promovat principiul canonic de susținere a ierarhiei autohtone

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cardinalul Primat al Ungariei, cu sediul la Esztergom și trecerea sub jurisdicția directă a Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide)257. Vaticanul a adoptat și promovat principiul canonic de susținere a ierarhiei autohtone, fapt îndeplinit prin crearea unor ranguri ecleziastice românești. Sfântul Scaun a instituit o ierarhie proprie teritoriului statului român independent (cu perspectiva dezvoltării sale ulterioare conform principiului autoterminării popoarelor, aplicat în cazul românilor după 1918). Principatele Române s-au aflat, din punct de vedere confesional, la intersecția ortodoxismului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din Viena. Măsurile luate de Sfântul Scaun au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale ecleziastice românești, prin Congregația De Propaganda Fide265. Aceste prevederi au fost agreate și susținute de autoritățile politice din România, conștiente de faptul că schimbările erau benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de București și a episcopiei de Iași. Așadar, constituirea noilor structuri administrative ecleziastice catolice din România a fost făcută cu acordul autorităților politice de la București, conștiente că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost posibilă și datorită faptului că aceasta era subordonată direct Vaticanului și nu altor structuri din statele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dintre stat și Biserică. Modificările produse după Primul Război Mondial au determinat o nouă orientare a politicii Vaticanului în raporturile sale cu statele care aveau în componență populații de confesiune catolică. Cele două planuri ale noii politici urmăreau: asigurarea instituțiilor ecleziastice din fiecare țară prin încheierea unor acorduri bilaterale, iar pe de altă parte, să se facă unele concesii statelor contractante, fără însă a "se aduce vreo atingere funcției specifice a Bisericii"282. Aceste două planuri expuneau politica concordatară a Papei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tratau problematica națională. Au existat publicații românești care apăreau la Viena și Budapesta. Ele informau românii din Transilvania despre realitățile politico-sociale ale vremii și exprimau viziunea românescă asupra evoluției politice. În această categorie se regăseau Sionul românesc (1865-1872) o revistă ecleziastică ce a apărut la Viena sub conducerea lui Grigore Silași (preot unit din Blaj) și Federațiunea înființată la începutul anului 1868, la Budapesta (a reprezentat organul român de presă care a preconizat organizarea monarhiei habsburgice în confederație etnică și a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare mai mare a preoților diecezani și la cumpărarea unei tipografii pentru publicația Lumina creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost un eșec, în condițiile în care conjuctura din țara noastră a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apăra credința și naționalitatea. Din momentul în care existența și viitorul poporului român sunt complet asigurate, cei care sunt convinși că acest popor nu poate progresa și nu se poate dezvolta decât sub egida eternei Roma, păstrând intact caracterul său ecleziastic oriental, vor putea mai ușor să-și apere punctul de vedere și să-l valorifice"829. Au fost oferite și posibilele soluții pentru rezolvarea neajunsurile presei catolice românești și pentru unificarea acesteia (și odată cu ea, a catolicismului din România): crearea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mons. Dr. Giuseppe Monti, înlocuitor la cenzura cărților, profesor la Facultatea Teologică din Lateran secretar general 835. Referitor la invitați, aceștia au fost grupați în trei categorii: 1. reprezentanții ziarelor catolice cu apariție zilnică și săptămânală (împărțite astfel de autoritatea ecleziastică competentă); 2. reprezentanții publicațiilor periodice de formare religioasă, de apostolat, de acțiune catolică și de propagandă misionară; 3. reprezentanții revistelor științifice catolice, literare sau de cultură generală profesională 836. Toate exemplarele publicațiilor unicat, împreună cu știrile, istoria și viața presei catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii memoriului au sperat ca proiectul acesta să fie însușit de episcopul de Iași, precizând că "ideea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță nu s-ar fi materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă, având autoritate ierarhică ecleziastică, a făcut posibilă apariția Albinei, prin măsuri precum convocarea unei întâlniri la care s-au prezentat episcopii catolici români, pentru a discuta pe această temă (o astfel de întâlnire nu a avut loc până atunci, dar nici după aceea, deși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
24 octombrie 1921, Mgr. N. Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere să dăm gratuit un apartament cu 3 camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală de 100.000 lei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere să dăm gratuit un apartament cu 3 camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală de 100.000 lei. Văzând și faptul că funcționarii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
inițiative personale izolate (ale unor preoți care făcuseră studiile în străinătate: în Germania, Italia, Franța și care au încercat să aducă și în țara noastră modelul presei catolice din acele state), care ulterior au fost însușite și dezvoltate de autoritățile ecleziastice. În 1913, monseniorul Anton Gabor a început publicarea revistei Lumina creștinului, tot ca un proiect pilot, mai mult personal, care însă a reușit să se mențină și să se dezvolte ulterior; inițiatorul (unul dintre cei mai importanți susținători ai presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Carol I de Hohenzollern- Sigmaringer. A existat atunci o atitudine binevoitoare a Vaticanului față de România, manifestată prin recunoașterea independenței (1878), a proclamării regatului (1881) și a Marii Uniri din anul 19181025. Sfântul Scaun a creat în Vechiul Regat o ierarhie ecleziastică proprie. La 7 aprilie 1883, Papa Leon XIII a ridicat Vicariatul apostolic al Țării Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al Moldovei la rangul de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dezvoltarea unor publicații). Această situație existentă pe plan etnic și confesional a fost una inedită pentru România. Prezența unor confesiuni minoritare în cadrul noului stat impunea guvernelor de la București adoptarea unei legislații care să permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii dominante în stat. Guvernele românești au considerat ca pe un imperativ politic necesitatea stabilirii relațiilor diplomatice cu Vaticanul și a negocierii unui concordat prin care să se reglementeze problemele legate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Milano, 1937, p. 41. 55 "I diritti di Dio nella societa e la festa liturgica di Cristo Re", în La Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
corporis Christi, 1943 și Șerban Turcuș, op. cit., p. 38). 57 Șerban Turcuș, op. cit., p. 38. 58 Convocarea de către Papa Ioan XXIII a unui nou conciliu, cu valențe reformatoare, a fost o etapă importantă din viața Bisericii, destinată să conformeze viața ecleziastică la noile schimbări din societate. Conciliu Vatican II a avut ca prim obiectiv problema restructurării și guvernării Bisericii Catolice. Vechile forme monarhice și noile forme autoritare sufereau o presiune venită din toate straturile catolicității. Momentele religioase și sociale din activitatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
program de evanghelizare. Dialogul cu societatea nu s-a mai realizat numai din perspectiva primatului, ci și în condițiile concrete în care erau inserate Bisericile locale. Datorită viziunii Conciliului Vatican II, s-a lărgit câmpul competenței la raportul întregii comunități ecleziastice cu societatea profană, sub toate aspectele acesteia (Ibidem, p. 40). 59 Grupul tradiționalist și cel modernist s-au "confruntat" la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea pentru impunerea Suveranului Pontif. Acesta a adoptat și a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]