8,806 matches
-
o medie de vârstă scăzută, fapt remarcabil chiar la nivelul top management-ului. De asemenea, se poate sesiza un „dezechilibru” în favoarea unei „tehnicizări” a staffului: tehnicizarea este sesizabilă prin concretizarea unui comportament orientat spre sarcină, obiective și termene, inclusiv pentru economiștii sau licențiații de alte orientări. Aceasta este probabil o consecință a mediului cultural german din zona Sibiului. Faptul că totul funcționează precis și există o presiune spre eficiență care „înghite” timpul staffului, nu împiedică oamenii să fie comunicativi și amabili
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
pentru sănătatea și securitatea acestora este firească și denotă responsabilitate. Din punctul de vedere al structurii de personal, ponderea salariaților cu studii superioare este de aproximativ 21%, dintre aceștia o treime fiind reprezentată de chimiști, urmați de medici, farmaciști, biologi, economiști, ingineri, specialiști IT și alte domenii. Din restul angajaților, majoritatea este reprezentată de personal cu studii medii în domeniul chimiei și biologiei, cu o experiență deosebită în domeniu și în cadrul companiei. În cadrul secțiilor de producție, organizatoric, fiecare secție este condusă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
, Dan Alexandru (15.II.1950, București), critic și istoric literar și editor. Este fiul Genovevei și al lui Alexandru Milea, economiști. A urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvite în 1974. Din 1978 a susținut rubrici de critică în diverse reviste literare (între 1982 și 1987 a deținut rubrica „Debut” a revistei „Luceafărul”). În 1990
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
, Aurel Maria (6.III.1955, Urluieni, j. Argeș), prozator. Absolvent al Academiei de Studii Economice din București (1980), B. lucrează ca economist la Uniunea Scriitorilor, înființându-și în 1990 propria editură - AMB. A debutat cu poezie în liceu, în revista „Muguri” (1972), continuând cu proză scurtă în „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Steaua” ș.a. Debutează editorial în 1986, cu romanul Pământul
BAROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285655_a_286984]
-
sau zeci de mii de oameni. Dacă succesul va fi totuși incomplet, o foamete inevitabilă stă la pândă, Și cu o singură lovitură puternică va reduce populația prin lipsa de hrană. (Malthus, citat de Dorfman, 1989: 156) Înaintea sa, majoritatea economiștilor considerau fertilitatea ridicată un avantaj economic, deoarece reprezenta o creștere a numărului de muncitori. Pe parcursul lucrării sale, Malthus aduce argumente cu privire la discrepanța dintre rata creșterii populației Și asigurarea nivelului de subzistență pentru civilizația umană: ...dificultatea de a procura hrană constituie
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
din urmă nu a adus dovezi care să demonstreze afirmația că productivitatea terenurilor agricole nu poate crește decât aritmetic: Dacă presupunem creșterea producției ca nefiind întotdeauna proporțională cu creșterea forței de muncă, rămâne totuși un al treilea element - pe care economiștii nu îl consideră important - Știința, al cărei progres este la fel de nelimitat Și cel puțin la fel de rapid ca acela al populației. (Engels, citat de Sanbach, 1978: 507) Dacă doctrina capitalistă prezintă un neadevăr, acesta este iluzia că sistemul economic este deschis
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Watt. Ambele schimbări, dar mai ales ce-a de a doua, au influențat productivitatea angajaților Și, folosind noul tip de energie, s-a realizat o independență a producției față de produsele solului Și, astfel, s-a „subminat gradual poziția pesimistă a economiștilor clasici” (Wrigley, 1988: 43). De-a lungul secolelor XIX Și XX, dezbaterea despre „limitele malthusiene” a continuat, fiind foarte greu de înțeles pentru cercetătorii acelei perioade cum este posibil ca, în ciuda unei creșteri de Șase ori a populației din 1798
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
domeniul ecologiei, cele mai importante eforturi au fost depuse de experții Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii Și Resurselor Naturale (IUCN). Aceștia își doreau păstrarea sustenabilității ecologice prin păstrarea complexității Și variabilității sistemelor, Și prin urmărirea incertitudinii Și spontaneității din natură. Economiștii priveau mediul ca pe un factor de producție Și au propus principiul „poluatorul plătește”. În ceea ce privește domeniul social, „s-au spus cuvinte frumoase, care să determine diminuarea așteptărilor, dar au fost puține propuneri pentru comunități echitabile, trainice Și stabile” (Howarth, Norgaard
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
creșterea lipsită de limite. (Clark, 1995: 227) Dacă acceptăm această situație ca stare de fapt pentru țările dezvoltate, putem deduce doar provocările din țările emergente. Una dintre cauze poate fi Și faptul că ideile promovate de ONU sunt formulate de economiști, nu de oameni de Știință din alte domenii (ecologie, sociologie, climatologie etc.). 1.2.4. Protocolul de la Kyoto, 1997 1.2.4.1. Premisele Și obiectivele Protocolului de la Kyoto Guvernele statelor dezvoltate au realizat într-o oarecare măsură impactul negativ
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mai lungă (UNFCC, 2009: 2). Țările semnatare trebuie să stabilească procentul cu care vor reduce emisiile de gaze până în 2020. Conform unor specialiști, acest procent trebuie să fie între 25 Și 40%, ceea ce va fi extrem de dificil de realizat (The Economist, 2009: 10: Macintosh, 2010: 2). EȘecul în cazul Conferinței de la Copenhaga - ca Și în cazul Protocolului de la Kyoto - rezidă în lipsa de voință politică. Reprezentanții statelor participante au considerat aceste întâlniri mai mult o oportunitate pentru poze de grup, nu o
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
vederea problemele legate de epuizarea resurselor, poluare Și efectele negative ale acesteia, care pun în pericol însăși existența civilizației umane. Shamsul-Haque (1999: 197) Și Rogers (2008: 260) consideră că există o lipsă de interes pentru mediu Și sustenabilitate în rândul economiștilor clasici: Adam Smith, Ricardo, J.S. Mill, Jevons, Walras, Keynes, Friedman, Samuelson (interesați în general de continuitatea creșterii economice Și acumulările bazate pe competiție Și concurență) Și al teoreticienilor progresului social: Thompson, Hodgkin, Marx, Engels, Luxemburg, Lenin, Gramsci (care „propovăduiesc” exploatarea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Solow-Swan) consideră creșterea ca fiind limitată de capital Și forța de muncă, neluând în seamă caracterul finit al materiilor prime. Putem considera ca principal motiv pentru această lipsă de interes cantitatea relativ inepuizabilă de resurse existente în perioada în care economiștii enumerați anterior Și-au dezvoltat teoriile. În secolele XVIII, XIX Și în prima jumătate a secolului XX, dacă în cazul unei resurse, cantitatea existentă devenea insuficientă, statele industrializate își însușeau resursele altor state prin colonizare. Pe parcursul acestui subcapitol vom încerca
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
astfel să gliseze spre o nouă abordare, folosind filosofia Și contabilitatea TBL pentru a atrage noi investiții. Această primă revoluție s-a dovedit un relativ eșec, dacă privim piețele financiare prin prisma crizei din 2007-2009. De asemenea, jurnaliștii de la The Economist consideră o firmă ca fiind sustenabilă, în această perioadă, dacă reușeȘte să nu dea faliment (http://www.economist.com/ node/14301474). Revoluția a II-a este determinată de schimbarea de la nivel mondial a valorilor umane Și societale. Majoritatea oamenilor, în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
primă revoluție s-a dovedit un relativ eșec, dacă privim piețele financiare prin prisma crizei din 2007-2009. De asemenea, jurnaliștii de la The Economist consideră o firmă ca fiind sustenabilă, în această perioadă, dacă reușeȘte să nu dea faliment (http://www.economist.com/ node/14301474). Revoluția a II-a este determinată de schimbarea de la nivel mondial a valorilor umane Și societale. Majoritatea oamenilor, în general, Și a oamenilor de afaceri, în special, iau valorile de-a gata. Dar, în momentul în care
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
11 septembrie 2001 de exemplu, oficialii din domeniul turismului iau ca punct de referință anul 2000, Și consideră ca redresare completă momentul în care sosirile de turiști Și/sau încasările ating nivelul pre-Șoc (figura 2.3). Pe de altă parte, economiștii văd lucrurile în mod diferit. Pentru ca recuperarea completă să aibă loc, este necesar să se atingă nivelul la care s-ar fi ajuns dacă Șocul nu ar fi avut loc. Sursa: Bonham et al., 2006: 101. Figura 2.3. Impactul
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
1945-1948). În 1975, și-a susținut examenul de doctorat cu teza Tragicul senin, sub îndrumarea lui Liviu Rusu. A funcționat ca profesor de psihologie, logică și literatură română în licee clujene (1949-1954), secretar literar la Teatrul Național din Cluj (1959), economist la Întreprinderea de Utilaje de Transport Cluj (1959-1965), director al filialei Fondului Plastic din Cluj (1965-1969). A făcut parte din redacțiile revistelor „Luceafărul” (Timișoara), „Tinerețea”, „Generația de mâine” (Oravița) și a colaborat la „Colț de țară”, „Fruncea”, „Făclia”, „Vestul”, „Vremea
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
, Adriana (31.V.1946, București), prozatoare. Este fiica Alicei (n. Margulis), avocată, și a lui Lazăr Bittel, economist. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” (1964) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1970). Mai întâi corector (1972-1989), din 1990 lucrează ca redactor la „România literară”. Debutează în 1964 cu o povestire în „Gazeta literară”. Colaborează
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
populația este afectată din nou prin reducerea transferurile guvernamentale. În contextul în care nevoile sunt nelimitate iar resursele sunt rare, această pierdere a producției reprezintă bunuri economice ce ar fi putut fi produse, dar care s-au pierdut pentru totdeauna. Economiștii britanici Richard Layard, Stephen Nickell și Richard Jackman (“Criza șomajului”) afirmau cu privire la consecințele șomajului: „șomajul contează. În general el reduce producția și venitul total. El crește inegalitatea, întrucât șomerii pierd mai mult decât cei angajați. șomajul erodează capitalul uman. și
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
inegalitatea, întrucât șomerii pierd mai mult decât cei angajați. șomajul erodează capitalul uman. și, în final, implică costuri psihice. Oamenii simt nevoia să fie utili. Deși prin șomaj crește timpul liber, valoarea acestuia este de departe anulată de durerea respingerii.” Economistul francez Michel Didier pune pe primul loc între cauzele șomajului slaba creștere economică. El apreciază că diminuarea creșterii este răspunzătoare pentru mai mult de un șomer din doi. șomajul și creșterea evoluează în sens invers, însă între ele există „amortizoare
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
de un șomer din doi. șomajul și creșterea evoluează în sens invers, însă între ele există „amortizoare serioase”, în sensul că o scădere a producției cu 30% 40% determină o scădere a ocupării cu 5%, ceea ce este totuși mult. Același economist afirma că pentru a crește ocuparea trebuie salvgardată creșterea, referindu se la creșterea spontană, rezultat al activității oamenilor. Acesta este tipul de creștere durabilă, căci creșterea artificială susținută de cheltuieli publice nu poate să dureze. Rolul statului este numai acela
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
cercetării economice. Acest lucru este de neînțeles, mai ales dacă avem în vedere că fondatorul științei economice, Adam Smith a scris și prima lucrare despre dezvoltarea economică. Timp de un secol și jumatate, însă, după Adam Smith, niciunul din marii economiști nu și-a pus problema formulării unei teorii distincte a dezvoltării economice. Se remarcă totuși Joseph Schumpeter care a venit cu reinterpretări interesante și novatoare a tezelor clasice despre dezvoltare, făcând distincția netă între creștere și dezvoltare economică și punctând
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de stat”, puternic dirijist și birocratic. Gândirea non-etatistă în privința dezvoltării economice a devenit o alternativă neînsemnată, promovată doar de cațiva susținători ai pieței libere precum Peter Bauer si Theodore Schultz. În orice caz, indiferent de opțiunea ideologică și preocuparea teoretică, economiștii dezvoltării au impartășit un interes comun în privința factorilor dezvoltării. De-a lungul timpului, s-au succedat mai multe considerații cu privire la factorii primordiali ai creșterii și dezvoltării. Acumularea de capital, substituirea importurilor, adoptarea și difuzarea tehnologiilor moderne, restructurarea ordinii economice internaționale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care permit extinderea piețelor sunt factori la fel de importanți pentru creșterea proctivității. În termenii teoriei neoclasice, viziunea smithiană a pus în evidență economiile de dimensiune și randamentele crescătoare la scară. Este o viziune a dezvoltării. Într-o reprezentare schematică propusă de economistul american Dani Rodrick, factorii creșterii economice sunt structurți în: -“proximi” - acumularea de capital, forța de muncă și tehnologia; -“profunzi” - instituțiile, cultura și educația, factorii geografici, etc. Diferența esențială intre viziune Smithiană si viziune acumulaționistă este dată de cuprinderea ambelor categorii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
importanța economică a educației si formării profesionale, ea a influențat decisiv dezvoltarea modelelor de creștere “endogenă”. Capitolul al 3-lea, “Modelul Capitalului Uman”, expune în manieră formalizată ideile teoriei inițiale a capitalului uman, așa cum au fost acestea consacrate în lucrările economiștilor din “Scoala de la Chicago”, dar și evoluțiile ulterioare, mai ales de la jumătatea anilor '80 încoace. Arătând că fondatorii teoriei au urmărit obiective distincte, autorul avansează câteva ipoteze care permit considerarea diferitelor contribuții drept model al capitalului uman. Asimilarea cunoștințelor, competențelor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
teorii distincte. Atât teoria creșterii economice, cât și cea a dezvoltării au fost impulsionate de apariția și consolidarea macroeconomiei keynesiene. Dar evoluția acestor teorii se datorează, în mare parte, altor factori și circumstanțe decât interesul profesional și curiozitatea intelectuală a economiștilor. În bună masură, contextul politic și realitățile sociale explică concentrarea preocupărilor de cercetare asupra procesului de creștere economică și a celui de dezvoltare. Reconstrucția economică a țărilor occidentale în anii imediat postbelici și, ulterior, stagnarea din anii ’70 au contribuit
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]