12,690 matches
-
păstrat intactă iubirea pentru autorii înscriși pe copertă și emoția primei lecturi, aceste ediții în stare jalnică îți dau disconfortul cu care îi privești pe superbii actori de odinioară ajunși niște bătrîni decrepiți. De aceea, faptul că tot mai mulți editori scot "cărți de viață lungă", rezistente la manipulări, la praf și lumină e un semn bun, de gîndire în perspectivă. Dacă Editura Leda din grupul Corint a reeditat, în colecția "Clasic", capodopere ale literaturii universale cu legătură solidă și hîrtie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
Ion Buzași În 1954 se împlineau 200 de ani de la întemeierea Școlilor Blajului, plănuite de către episcopul Inochentie Micu, dar deschise de că-tre episcopul Petru Pavel Aron. În țară, aniversarea acestor "fântâni ale darurilor", cum au fost numite de către generosul lor editor, s-a manifestat printr-o tăcere aproape totală: cu șase ani înainte, în 1948, fusese desființată Biserica Greco-Catolică din România, iar Școlile Blajului erau școli confesionale. La centenarul acestor școli, Timotei Cipariu, cel mai învățat dintre magiștrii care s-au
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
de odinioară", clasicistul N. I. Herescu, este și scriitorul Mircea Eliade. Epistola de răspuns a savantului român este comparabilă cu discursul ciparian de la centenarul Școlilor Blajului. A apărut în volumul Omagiu Școlilor din Blaj (1754-1954), Paris, 1955, p. 148, și, probabil, editorii au intitulat-o Pecetea Blajului: " Ați avut bunăvoința, Monseniore, să-mi cereți și prinosul meu la comemorarea Școalelor de la Blaj, pe care o sărbătoriți astă-seară. V-ați gândit, fără îndoială, că orice scriitor român, oricât ar fi el de umil
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
cărți de Eminescu doar pentru plăcerea lecturii. Eminescu și-a pierdut aderența la public pentru că a devenit autor obligatoriu în programa școlară", crede criticul literar. El a adăugat că numărul volumelor traduse din opera lui Eminescu este neglijabil. Președintele Uniunii Editorilor din România a declarat că "în zilele noastre Eminescu nu este cel mai bine vândut scriitor, ci Cărtărescu, cel puțin în ultimii ani. Eminescu este un bun național, dar pe care nu îl cunoaște nimeni. Dacă ar fi să scoatem
Eminescu, cel mai bine vândut autor român. Cât ar fi câștigat din drepturi de autor by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80346_a_81671]
-
albă de hârtie și să meditez adânc asupra ei. - Știu că și în prezent desfășutați o activitate culturală în slujba comunității românești din Banatul sârbesc: sunteți coordonatorul Teatrului Românesc din Voivodina, jurnalist la Radioteleviziunea din Novi Sad, sunteți de asemenea editor și organizator de manifestări culturale. Cum vedeți viitorul acestei comunități românești în contextul mai larg al unei Europe unite, din care, probabil, curând va face parte și Serbia? - Sunt în slujba hârtiei albe. Atât. De ce naționalitate e coala de hârtie
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
al cuvântului, cu care vă apucați să mutați munții din loc. Cu alte cuvinte, proiecte ce multora le-ar părea utopii, dumneavoastră, pas cu pas, le puneți în practică . Ce urmează? Viitorul proiect, sau proiecte, vizează postura de scriitor, traducător, editor, animator cultural? - După ce am publicat, în revista belgrădeană Delo, în 1986, o antologie a avangardei literare românești, iată că acum închei o nouă versiune a acestei antologii, care urmează să apară în toamna aceasta, sub sigla Editurii Suubeni glasnik din
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
în frunte, înainte ca ea să devină o vorbă goală. Munții îi mai mut din când în când, ca pe o imensă, in-ter-minabilă tablă de șah, altfel mă plictisesc și așteptarea nu va fi răsplătită. Eu n-am meseria de editor, dar mă străduiesc să fiu un profesionist pasionat care crede în destinul și șansa cărții. Nu există decât ceva mai rău decât a fi editor: a fi scriitor - și totuși, în ultima vreme îl caut cu insistență pe d-l
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
șah, altfel mă plictisesc și așteptarea nu va fi răsplătită. Eu n-am meseria de editor, dar mă străduiesc să fiu un profesionist pasionat care crede în destinul și șansa cărții. Nu există decât ceva mai rău decât a fi editor: a fi scriitor - și totuși, în ultima vreme îl caut cu insistență pe d-l Thomas Pynchon să-mi împărtășească câte ceva din secretele sale de scriitor nevăzut, invizibil. Ce vreau să spun cu asta: că aș vrea să-l rog
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
de scriitor nevăzut, invizibil. Ce vreau să spun cu asta: că aș vrea să-l rog să ne schimbăm rolurile. Eu să stau la Manhattan, ascuns undeva în tăcerea odăii mele și să scriu versuri, iar el să facă pe editorul, pe animator cultural și să-și scrie proza postmodernistă fără nici o problemă.
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
bucur, nu intenționam să mai scriu despre acest tom masiv al profesorului de la Colegiul Franței și Columbia University, inginer devenit istoric și teoretician literar, pe cît de ambițios pe atît de inteligent, asiduu, și laudele ar putea continua. Probabil că editorul său român, Mircea Martin, a estimat că cel mai bun mijloc de a deschide o dezbatere în jurul Antimodernilor este o prefață. Despre ea scriu acum, și o fac din postura celui care, în 2006, a comentat pe larg cartea, pe
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
poate, mai bine zis, de o portugheză de origine română: Ana Isabel Buescu, una dintre cele două fiice ale profesorului lingvist Victor Buescu (1911 - 1971). Coleg la Universitatea din Lisabona cu Scarlat Lambrino, acesta din urmă a fost unul dintre editorii remarcabilei "Revue des Etudes Roumaines", împreună cu filologul Emil Turdeanu. în altă librărie, de data aceasta din cadrul uriașului complex El Corte Inglčs, în plin centrul Lisabonei, văd Mituri, visuri, simboluri de Mircea Eliade, firește în limba portugheză. în Bairro Alto, unul
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
mii de fișe, clasate și neclasate încă invită la cercetări și raportări multiple. Mii de însemnări cu caracter jurnalier compun o amplă autobiografie, de la însemnările din temnița austro-ungară.... până la evidența paginilor și a rîndurilor scrise."1 Caietele, publicate de eminentul editor al lui Rebreanu, N. Gheran, au meritul de a ni-l descoperi pe celălalt Rebreanu, cel care ar fi putut să devină scriitor maghiar. Journal-ul, scris între 14 decembrie 1907 și 12 februarie 1908, vorbește despre ambițiile tînărului de a
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
te raportezi la debutul intim, asemănător cu mersul, noaptea, al lui Iisus pe ape?" Jocul la cacealma de stirpe fină pe care-l aștepți, în fond, de la orice poet. De la orice apărător al artei pure, nepipăită de buricele cu care editorul burghez își numără avutul. Să intre, arta asta, în grațiile publicului? "Pentru ce?" Să fim, dară, liberi și "contimporani cu Homer, cu Moisi, cu Evanghelistul Ioan și cu Anton Pan șsic! - n.m.ț, cântărețul de la biserica Olari." Schița de portret
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
avem o ediție critică unitară, apărută într-un segment de timp rezonabil, la aceeași editură, deși I. Oprișan și Stancu Ilin au rezolvat problema pentru partea literară a operei hasdeene. Istoria, lingvistica, spiritismul și corespondența au rămas în competența altor editori, astfel încât o ediție de opere complete Hasdeu rămâne un deziderat ce nu pare vreodată realizabil. E clar că I. Oprișan și Stancu Ilin au făcut până acum cel mai mult pentru posteritatea operei lui B. P. Hasdeu și munca lor
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
Cronicar Complexe provinciale Am primit la redacție o nouă publicație: NEGRU PE ALB - revistă a clubului artelor "Măgura", Casa de cultură "C. C. Giurescu", Odobești, județul Vrancea (senior editor, Gheorghe Istrati; redactor-șef, Ion Panait; redactor-șef adj., Dumitru Pricop). Nr. 1 din aprilie se deschide cu programul revistei: "Negru pe alb e încercarea unui nou contur al literelor vrâncene, pornite dintr-un focar odobeștean, unde nu numai vinul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, în colaborare cu Editura Univers enciclopedic, în colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion. Opțiunile formulate de Nicolae Mecu vor trebui luate în seamă de acum încolo ca literă de lege de către alți editori, pentru a nu perpetua greșeli flagrante. Pentru Cartea nunții, textul de bază trebuie să devină cel din 1933, al primei ediții, și nu cel al ediției a doua, din 1965, în care autorul a operat modificări conjuncturale care au afectat
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
auziseră de Urmuz, precursorul absurdului, cel care l-a inspirat pe maestrul acestui gen literar, Eugene Ionesco. De aceea seara a debutat foarte original, după prezentarea celor care urmau să răspundă la întrebarea dacă modernismul s-a născut în România (editorul Jonas Ellerström, criticul de artă Tom Sandwvist și prozatoarea și criticul Gabriella Hakansson), prin spectacoul dadaist și lectura excepțională a actorului Christian Fex din Urmuz (în traducerea lui Dan Shafran). Actorul suedez și-a făcut loc printre scaunele numeroase strângând
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
University, unde ia mai multe premii de creative writing și este remarcat de scriitoarea Joyce Carol Oates, iar în 2000 i se acordă premiul Zoetrope. Publică povestiri în reviste prestigioase ca Paris Review, Conjunctions, The New York Times și The New Yorker. Este editorul antologiei de succes A Convergence of Birds: Original Fiction and Poetry Inspired by the Works of Joseph Cornell, un bestseller pe lista Boston Globe. În 1999 pleacă în Ucraina pentru a face cercetări asupra biografiei bunicului său, călătorie care îi
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
grecești din română, câte un titlu din opera lui Vasile Andru, Norman Manea și Virgil Gheorghiu. După cum se poate observa, cu excepția lui Vasile Andru, e vorba numai de autori români din diaspora, fapt ce relevă nu atât opțiunea predominantă a editorilor greci, cât mai ales numărul mic al traducătorilor specializați din literatura română. În același număr al "Bibliotecii" Eleftherotypiei figurează o prezentare a ediției grecești a Antologiei de poezie balcanică Aimos, apărută recent la Atena sub egida "Prietenilor revistei Anti" (editor
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]
-
editorilor greci, cât mai ales numărul mic al traducătorilor specializați din literatura română. În același număr al "Bibliotecii" Eleftherotypiei figurează o prezentare a ediției grecești a Antologiei de poezie balcanică Aimos, apărută recent la Atena sub egida "Prietenilor revistei Anti" (editor: Hristos Papoutsakis). Autorul articolului, Kostas Papagheorghiou, evidențiază importanța acestui amplu și ambițios proiect (antologia apare aproape concomitent în toate cele șapte limbi ale țărilor balcanice reprezentate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, România, Serbia și Muntenegru, F.R.I. a Macedoniei), menit să releve
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]
-
de achiziții fără precedent. Jurnaliști de marcă, precum Emil Hurezeanu, Adrian Ursu, Corina Drăgotescu, garnituri întregi de la Evenimentul zilei și buni meseriași din alte redacții s-au transferat treptat, pe lefuri incredibile, la trustul lui SOV în posturi-cheie: redactori-șefi, producători, editori, comentatori. Strigarea pornea de la câteva mii de euro, iar în cazul marilor vedete urca spre 5-10 mii. Erau vremuri când nu mai puteai angaja un simplu jurnalist cu ceva talent sub mia de euro. Piața salariilor s-a dat complet
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de euro avans și... Lionel îl întrerupe: Când semnăm contractul? — Acum, dacă n-aveți nimic împotrivă. Suntem presați de timp. Étienne scoate din geantă un contract și două mii de euro. În timp ce Lionel începe să semneze contractul, fără să-l citească, editorul îndrăznește să-l întrebe: Ați mai scris? — Cereri de azil politic. Gérard, cu coada între picioare, mai încearcă o dată: — Pot să vă fac o vizită după prânz? — Puteți, de ce să nu puteți? Mă găsiți acasă. Sunt vecin de palier cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu Andrei Pleșu și, aruncînd o privire pe referatul lui, am constatat că aceasta scrisese numai juma’ de pagină”. Nici nu-mi imaginam că pot să-l Întrec, vreodată, pe Pleșu... V. SCRIITORI / DRAMATURGI ... Am pus la cale, cu doi editori ieșeni, o colecție care, cred eu, e la fel de importantă ca Eminesciana: ea s-ar numi, simplu, Caragialeana. Mă gîndesc cu ce ar putea debuta ea, din moment ce atîtea cărți au tot fost dedicate conului Iancu; cred că ar fi nimerit să
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
structurat fiind pe părțile de bibliografie, de organizare a activității intelectuale (Metodica intelectuală. Idei generale în industrii tehnice, 1947), de istorie a scrisului și a cărții (Scris și carte. Istorie, tehnică, semnificație, 1948). A rămas în istoria bibliologiei românești ca editorul periodicului Scriptum. Buletin bibliologic (1943-1944), a înființat (1929) secția de bibliologie în cadrul Institutului Social Român al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la fondarea Centrului Român de Documentare (1940), a realizat (în colaborare) prestigioasa lucrare Vocabular de bibliologie (1966), a publicat
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
1508), Octoihul (1510), Evangheliarul (1512). 16. Unde și când se tipărește prima carte în limba română? R: Prima carte în limba română se tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 17. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? R: Coresi tipărește în românește, slavonește cărți de cult și învățături morale și religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (1565-1566), Psaltirea (1570). 18. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită în 1688
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]