5,147 matches
-
a transpirației și lipsei de aer, la nivelul degetelor; atunci când am alerga desculți, picioare, gambele și articulația gleznei ar efectua un lucru mecanic mai puternic decât atunci când utilizăm pantofi sport, fapt ce ar consolida și dezvolta forța membrelor inferioare, ar educa suplețea și ar permite picioarelor să fie mai receptive la feedback-ul determinat de specificul suprafeței de alergare; atunci când un fan al joggingului a avut leziuni la nivelul articulației genunchiului, el ar putea relua practicarea joggingului dacă aleargă desculț, deoarece
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a activității de învățare, dezbaterea intensifică interacțiunile, formează deprinderi de cooperare, valorifică experiența de cunoaștere și capacitatea intelectuală a participanților. Ea perfecționează cunoștințele dobândite anterior, le generalizează și le transferă în contexte noi și oferă mijloacele necesare evaluării reciproce. Discuțiile educă spiritul critic, cultivă obiectivitatea, stimulează inițiativa și spontaneitatea. În funcție de scop urmărit dezbaterile pot fi: * Cognitive - însușirea unor noțiuni; * Orientative - schimb de opinii cu scopul cunoașterii reciproce sau a înțelegerii unei probleme; * Constructive - formarea atitudinilor; * Polemice - prezentarea punctelor de vedere și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
lor nu dă rezultate. Unii moraliști văd acest lucru și exclud aceste "extra" aranjamente ale prevenției și reeducării. Ei spun că pedeapsa însăși trebuie să fie cea care previne și reeducă. J. Mabbott încearcă să arate că pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă de a obține aceste rezultate, punând două întrebări susținătorilor prevenției și reeducării: "dacă presupunem că se poate demonstra că un anumit infractor nu și-a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Colecția Universitaria 108 Seria Știin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Angelica Hobjilă este doctor în filologie, asistent universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași. Domeniile principale de interes sunt: comunicare subiectivitate/intersubiectivitate/contextualizare, lingvistică, didactica
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
limita curajul unei speculații prin care ele să fie apropiate, chiar și în condițiile unei interpretări mai "libere" a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Intuiția destinului are o poziție cheie în conștientizarea determinărilor sufletești și, prin urmare, pentru actul de a educa individul în sensul destinului propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția timpului (conștientizarea desfășurării ritmice a fenomenelor). Dată fiind această poziție, să zăbovim acum asupra factorilor care alcătuiesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interioritatea umană, cum consideră Ernst Bertram. "Această idee (ideea eternei reîntoarceri n. C.) care, prin puterea sa transformatoare, urma să sfâșie istoria omenirii în două, idee care urma să devină misterul oamenilor superiori și care, prin aptitudinea sa de a educa și selecta, urma să-l cheme pe supraom din interioritatea umană (subl. C.)"257 explică totodată rostul "istoric" și cultural al supraomului, adică umanitatea însăși, în ceea ce ea are actual și în ceea ce ea ar trebui să fie. Vocația, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofului român este, desigur, acela al ameliorării condiției omului. Știința are, și potrivit concepției sale, rolul cel mai important în împlinirea acestui scop, dar problema dezacordului inițial în relațiile omului cu natura, încercarea lui de a o stăpâni prin muncă, educându-se în sensul armonizării sufletești, grija pentru descoperirea și educarea vocațiilor nu vor înceta vreodată. Paradoxal, energetismul lui W. Ostwald pornește de la o identificare a omului cu natura (condiționatul) și sfârșește cu o idealizare a lui. Lipsa de stabilitate a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ecologice indigene, dar ponderea cea mai mare o dețin produsele ecologice din import. De asemenea se organizează târguri și expoziții de legume-fructe în diferite orașe. Specialiștii apreciază că piața produselor bio va crește în următorii ani pe măsură ce consumatorii vor fi educați în spiritul „bio”, respectiv vor dori să respecte principiile unei alimentații sănătoase pentru a preveni apariția unor boli. Mulți elevi ai Grupului Școlar „Petru Rareș” Botoșani provin din mediul rural, din familii pentru care agricultura este o preocupare principală. Cursul
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ăla al tău nu-i zi să nu facă pe deșteptul cu bancurile... Cu Bulă, cu... dracu' cu lacu'... pe seama realităților socialiste... Știi... și-ai vrea să-l vezi student, nu? Costache: Da..., eu îi tot spun... îl învăț... îl educ... cum mă educați dumneavoastră pe mine... Securistul: Ce să-l înveți, cînd și tu... Ce să mai vorbim... nu ești total convins... Te mai îndoiești, e adevărat? Costache: Da..., e-adevărat... fir-ar să fie de îndoială... că nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu-i zi să nu facă pe deșteptul cu bancurile... Cu Bulă, cu... dracu' cu lacu'... pe seama realităților socialiste... Știi... și-ai vrea să-l vezi student, nu? Costache: Da..., eu îi tot spun... îl învăț... îl educ... cum mă educați dumneavoastră pe mine... Securistul: Ce să-l înveți, cînd și tu... Ce să mai vorbim... nu ești total convins... Te mai îndoiești, e adevărat? Costache: Da..., e-adevărat... fir-ar să fie de îndoială... că nu pot să mă debarasez
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
total... Securistul: Ei, cînd o să crezi fără rezerve, cînd o să arzi, cînd o să fii un om nou, și pe dinăuntru și pe dinafară, cînd o să-ți dai și viața pentru... Costache: Mi-o dau. Securistul: Ei, atunci o să-l poți educa și pe fiul tău. Altfel... Costache: Da, înțeleg, tovarășe colonel... sînt aproape gata... cred că mai am puțin... și... cu ajutorul dumneavoastră ajung eu la un nivel de conștiință..., nu se poate să nu ajung! Securistul: Eu nu-ți spun să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Costache: (bine direcționat spre casetofon de către colonel) Eu sînt acum un om nou. Vă mulțumesc. (un semn agitat al securistului... Costache a înțeles) Dar mai mult partidului îi mulțumesc... care ne ajută... și care ne vrea numai binele... și ne educă... și ne iartă dacă greșim... căci există un conducător... un mare conducător... care ne îndrumă ca un părinte suprem... și ne dă pîinea cea de toate zilele... și băutura... și ne iubește... și ne dojenește... cu blîndețe... și ne apără
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
altă parte, se așterne singură pe măsură ce Înaintezi. Un pedagog (John Dewey), În secolul trecut, spunea că educația nu are un scop dincolo de ea Însăși. Educarea (prezentă) se face În scopul unei educări... neîntrerupte și infinite. Suntem, la un moment dat, educați pentru a ne asigura propria devenire și pentru a nu mai avea nevoie de educația survenită dinafară. Educația are ceva din pornirile autodistructive și răvășirile masochiste. Pe măsură ce se edifică, ea se autoelimină. Cu cât suntem mai educați, cu atât nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a pătrunde În intimitatea unui suflet, În miezul lui cel mai plastic, cel mai fierbinte. Înseamnă a disloca obișnuințe, ticuri, moduri de a fi, a face „prăpăd” În ceea ce privește stabilitatea adormitoare, a distruge stavile și a ridica altceva În schimb. Când educi pe cineva Încerci să-l „anexezi”, să-i imprimi un anumit contur, să-i prescrii un „bine” care este al tău. Învățarea presupune spulberarea unui eu pentru a predetermina un „tu” sau, mai exact, un sine deschis, lărgit, autogenerativ, perfectibil
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
discipol, și tu te-ai Îndoit, ai Înșelat, ai trădat (așteptări, idei, oameni). Și nu uita că numai unii dintre discipoli ajung magiștri care să-i Învețe, la rândul lor, pe alții. Faptul că tu ai privilegiul de a-i educa acum pe alții este și un rezultat al acestei necesare, zbuciumate - dar rodnice - transgresiuni. 1.8. Miracolul relației educative A educa cu adevărat Înseamnă să trezești celui de lângă tine acele potențe care-l pot Împlini și ridica, Înseamnă să-l
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ajung magiștri care să-i Învețe, la rândul lor, pe alții. Faptul că tu ai privilegiul de a-i educa acum pe alții este și un rezultat al acestei necesare, zbuciumate - dar rodnice - transgresiuni. 1.8. Miracolul relației educative A educa cu adevărat Înseamnă să trezești celui de lângă tine acele potențe care-l pot Împlini și ridica, Înseamnă să-l conduci pe celalalt Întru descoperirea lui, dându-i un imbold În perspectiva unei evoluții firești, pe măsura felului său de a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tine nu se nimeresc Întotdeauna cu ceea ce el poate să facă, unele dintre ele limitându-i mișcarea. Principiul de bază ar fi eliberarea lui de constrângerile tale sau ale altora, pentru a le descoperi și respecta... pe ale lui. Îl educi pe cineva Întru libertate și pentru ca el să... se elibereze de ceea ce, eventual, l-ai Învățat până la un moment dat. Învățarea presupune pe undeva și o mare taină, un mare paradox: ea Înseamnă și dezvăț, Împotrivire, Încălcare a regulilor venite
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Înjosire”, de ținere În frâu a unor porniri egoiste și magistrocentriste. Nu tu trebuie să fii În centru, ci celălalt. Printr-o astfel de obnubilare a ființei tale faci loc alteia care te poate purta și duce mai departe. A educa Înseamnă să ajuți pe altul să ajungă mai sus decât ai putut tu urca, să faci din altul ceea ce tu nu ești. Este surplusul după care tânjești, și o altă „față” pe care o doreai, și care acum poate să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau spre noi Înșine; nu am ști cine suntem și Încotro mergem, pentru că - În fine - nu am mai fi oameni. 2. Confluențe și contradicții formative 2.1. Conflictele valorice și exigențele formării Constatăm, uneori, că cel ce urmează să fie educat - copilul, tânărul, chiar adultul - se află la intersecția unor influențe formative divergente, contradictorii, ce nu se leagă Între ele și care produc stres și confuzie beneficiarului. Una poate Învăța copilul de la părinți, de pildă, și alta i se spune la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să se sprijine și să se Întărească reciproc. Ce-i de făcut când nu se Întâmplă acest lucru? Cum trebuie să se acționeze În situațiile educative saturate de conflicte valorice? În rezolvarea acestei probleme cheia se află, În principal, la educat, la modul cum se poziționează el față de astfel de incitări. Ca „loc geometric” al Întâlnirii și forjării valorilor, educatul va deveni centrul de acțiune al acestui demers. De ce astfel? Pe de o parte, pentru că peisajul valoric exterior va fi permanent
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
compatibilizare, de consensualizare valorică. Totodată, școala cheamă (dar nu poate obliga!) ca și alți factori educaționali (familia, biserica, mass-media etc.) să se pună de acord În legătură cu ofertele valorice specifice. Pe de altă parte, e bine să ne centrăm acțiunea către educat, astfel Încât acesta să fie format ca un mediator responsabil al tuturor presiunilor sau incitărilor pe care le primește de la alții. Pedagogia centrată pe educat, pe formarea autonomiei axiologice a acestuia este - credem - soluția ieșirii din această capcană formativă. Este evident
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acord În legătură cu ofertele valorice specifice. Pe de altă parte, e bine să ne centrăm acțiunea către educat, astfel Încât acesta să fie format ca un mediator responsabil al tuturor presiunilor sau incitărilor pe care le primește de la alții. Pedagogia centrată pe educat, pe formarea autonomiei axiologice a acestuia este - credem - soluția ieșirii din această capcană formativă. Este evident că multiple incitări din exterior nu numai că nu au un rol formativ, dar și incită la destructurare și violentare psihologică sau fizică. În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
automată În statut socioeconomic (prin deținerea unor simple diplome, de pildă). Există riscul unei separații dintre starea de drept (etalată prin certificate) și starea de fapt (competențe formate și activate la cei educați). De aici și setea de a fi „educat” cât mai mult, În cele mai „onorabile” instituții și de a obține cât mai multe „patalamale”. Educația riscă să devină un simplu fetiș, eticheta fiind suficientă sieși. O consecință directă a acestei expansiuni constă În tendința de pragmatizare a Învățării
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
le avem, ne situăm la distanță maximă de iertare și mântuire. Mâine, poimâine ne trezim că vor și legalizarea căsătoriilor dintre partenerii de același sex - Într-o anumită formă au și cerut-o - sau chiar dreptul de a crește și educa copii. Ce pedagogie ar Îngădui influențele educogene girate de o astfel de „familie”? Cum ar putea deveni cineva om Într-un mediu atât de distant față de firescul uman? Suntem Învinuiți că am fi intoleranți comparativ cu alții. Nu zic, s-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]