7,845 matches
-
respectării cu strictețe a cerințelor învățământului și a regulilor de conduită în școală și în afara școlii”. Educația, prin natura ei, este o acțiune organizată. Ca orice acțiune organizată, educația presupune cu necesitate acceptarea și respectarea unor cerințe, reguli și dispoziții elaborate și impuse din exterior, concomitent cu instituirea unor modalități de control asupra acceptării și respectării lor. Disciplina impune niște reguli și, prin urmare, asigură acea ordine exterioară indispensabilă oricărei acțiuni organizate. Pornind de la ideea că disciplina oferă un câmp mai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cele mai celebre, testul americanului David Wechsler se prezintă ca medie a unei duzini de diverse subteste, de la teste de vocabular sau de cunoștințe (de tipul testului Trivial Pursuit, până la teste de gândire sau puzzle-uri)... Testele de inteligență generală (elaborate corect) rămân niște instrumente utile de anticipare a reușitei școlare în general, ca și în acest studiu, în care nivelul intelectual măsurat de teste este exprimat nu în IQ, ci în note până la 20, ca la școală. Predictivitatea nivelului intelectual
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Poetica lui Aristotel s-a spus adeseori că încearcă să reabiliteze mimesis-ul, după denigrarea platonică. În realitate, nici ea nu pare a contrazice - sau nu în totalitate - teza conform căreia arta nu ar fi altceva decât un trompe l’œil elaborat, cu alte cuvinte o minciună. Unul dintre elementele de noutate (de altfel destul de numeroase) este însă acela că autorul Poeticii îi recunoaște artei o anumită valoare: minciună sau nu, ea stârnește și purifică emoțiile primejdioase (este cunoscută importanța kavqarsiz-ului în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de procedee în procedee și de măști sub alte măști”352(se sugerează astfel, în mod implicit, predilecția pentru resuscitarea unui paradox filosofic clasic, regresul infinit - aspect asupra căruia vom reveni). Însă ceea ce poate surprinde, în condițiile unei atât de elaborate viziuni, este opțiunea scriitorului pentru tonul sobru, aproape administrativ, de „notar extenuat al realului”, cum s-a spus353. Într-adevăr, sunt numeroase situațiile în care vocea poetică relatează ceea ce (i) se întâmplă în acest stil neutru, de raport. Să ne
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
raționali rolurile pe care ei le asumă, atât În sfera activităților economice, dar și a celor sociale sunt implicați Într-un proiect macrosocial, de generare a agregatelor sociale (construcții sociale integrante), fie acestea prețuri de echilibru sau structuri macrosociale mai elaborate. Vehiculul care ne poartă de la actori la structuri sociale este cooperarea Între elementele diferențiate ale corpului social sau unitățile sociale de referință, respectiv actorii raționali individuali sau rolurile sociale. Cooperarea sau integrarea micro-referențialilor (indivizii sau rolurile sociale) formează o ordine
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sistemul social tinde Întotdeauna și În mod natural, vital spre eficiență (și implicit sociabilitate); teoria sa a fost criticată (Granovetter, 1985; Rowlinson, 1997) pentru naivitatea sa și nerespectarea principiilor analizei funcționale enunțate de R.K. Merton (1957). Într-o concepție mai elaborată, D.C. North (1990) consideră că instituțiile pot stimula sau bloca realizarea tranzacțiilor economice producând fie eficiență, fie stagnare economică. Ele se pot dovedi, așadar, atât funcționale cât și disfuncționale prin raportare la eficiența socială. Creșterea diviziunii muncii implică creșterea numărului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să vorbească de conturarea unei arhitecturi a piețelor. Piața concurențială „clasică” consideră schimburile economice impersonale, discrete, ghidate exclusiv de un calcul utilitarist și Într-o permanentă dinamică a cererii și ofertei. Atât instituționalismul lui Williamson, cât și studiile cele mai elaborate ale lui North sau instituționalismul sociologic, dar și sociologia economică a lui Granovetter Își propun să explice o problemă la care căută răspuns atât la nivelul teoriilor instituționaliste cât și În teoriile ce țin de sociologia economică recentă. Această preocupare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Ambele sunt constitutive pentru ceea ce Durkheim numea solidaritate organică, solidaritatea bazată pe diviziunea muncii. Alternativele instituționale de generare a cooperării sunt piețele (bazate pe contracte comerciale, În care compenenta instituțională este mai redusă), organizațiile (ce presupun o construcție social-instituțională mai elaborată) și formele hibride (mecanisme de adaptare reciproce). Organizațiile sunt, Într-o măsură mai mare decât piețele, construcții sociale, fiind incidențe ale cooperării În care componenta instituțională este mai accentuată. Ele sunt constituite din reguli și proceduri de relaționare În vederea realizării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
folosesc conceptul de eficiență, opunându-l celui de conformare instituțională. În mediile tehnice, spun ei, organizațiile sunt recompensate În funcție de eficiența producerii bunului schimbat pe piață. Tehnologiile sunt, așadar, reificate, considerate date, rezultate ale legilor naturale. Cu cât tehnologiile sunt mai elaborate, cu atât crește incidența organizațiilor (capitalizând câștigurile realizate de pe urma economiilor de scară), o concepție foarte similară economiei neoclasice. În mediile instituționale Însă, guvernează reguli și sisteme Împărtășite de credințe, universuri de semnificații social construite. Incidența organizării crește odată cu elaborarea și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vorbiți mai rar, nu exagerați cu mișcarea buzelor și nu țipați; - folosiți-vă de mijloace vizuale, deoarece vederea reprezintă mijlocul principal prin care elevul primește informații (spre exemplu, anunțați În scris sarcinile, schimbările În orar, datele evenimentelor speciale etc.); - când elaborați materialele pentru elevii cu dizabilități auditive, Împărțiți frazele lungi În propoziții mai scurte, reduceți atât numărul de cuvinte dificile, cât și densitatea conceptelor; când folosiți un pronume, asigurați-vă că substantivul pe care Îl substituie este pe deplin cunoscut de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
asistăm și la noi în țară la decizii sincrone cu noua viziune internațională în domeniul politicilor sociale și speciale menite să integreze persoana cu handicap. Recomandările, convențiile și strategiile propuse și impuse de organismele internaționale și de planurile de acțiune, elaborate atât la nivelul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației Mondiale a Sănătății, cât și al Consiliului Europei și al Uniunii Europene, plasează prioritar problematica persoanei cu handicap în politicile pe care țările ar trebui să le inițieze. Toate aceste documente pun
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
adoptată în Danemarca să se definească obiectivul serviciilor speciale ca fiind acela „de a le crea persoanelor cu retard mental o existență cât mai apropiată posibil de condițiile de viață obișnuite”. Ulterior, în anii ’60, conceptul a devenit tot mai elaborat, prin eforturile de precizare a dimensiunilor „condițiilor de viață”: educația, locuirea, munca, petrecerea timpului liber. Astfel, în Danemarca și Suedia, conceptul a ajuns să exercite un mare impact asupra elaborării legislației privind dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu dificultăți de învățare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a acestui fenomen o reprezintă așa-numita viziune de tunel - alegerea unui detaliu și opacizarea tuturor celorlalte, pentru a interpreta întreaga situație prin prisma detaliului selectat. După cum am văzut, în anumite împrejurări și pentru anumite date ale realului social, imaginile elaborate pot fi adecvate, dar, în lipsa unui control prin mijloace științifice, nu știm când sunt de acest gen și când sunt false percepții. Diferența dintre percepțiile unuia și aceluiași fenomen, de la individ la individ și/sau de la grup la grup, poate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și care sunt însușite și practicate de către subiecții umani luate ca atare, „gata confecționate”, fără a fi rodul experienței personale și fără a fi critic examinate de gândirea proprie. De remarcat că - în ciuda părerii larg împărtășite, inclusiv în comunitatea științifică -, elaborate și selectate de grupurile sociale și etnice pe intervale relativ mari de timp, ele pot fi descrieri și evaluări corecte. Cercetări sistematice concrete arată acest lucru. Astfel, de exemplu, dintre stereotipiile de gender (inter-sexe), cele mai multe se dovedesc a fi false
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin asumarea câtorva deziderate: • dobândirea de informații cât mai exacte și mai obiective referitor la multitudinea dimensiunilor, la dinamica și funcțiile grupurilor și fenomenelor sociale; • tendința spre o abordare globală, inclusiv prin comparații temporale și/sau spațio-culturale; • ipotezele și teoriile elaborate să se preteze la verificare (putând fi deci confirmate sau nu), să aibă, prin urmare, o putere predictivă și, în consecință, să poată fi utilizate ca bază pentru intervențiile practice. Din experiența noastră didactică, inclusiv cea cu masteranzii și doctoranzii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de preferință față în față (și mai greu prin telefon), pe câtă vreme ancheta se poate realiza și în scris, în sensul că subiectul răspunde completând chestionarul primit, fie că e vorba de întrebări la care trebuie să dea răspunsuri mai lungi, elaborate, fie că i se cere doar încercuirea unor coduri. Firește că între cele două mari genuri de tehnici de anchetă, orale și în scris, există diferențe substanțiale în ceea ce privește realizarea lor practică, construcția chestionarului, natura informației culese și interpretarea ei. De
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un interes general și ale cărei rezultate sunt aduse la cunoștința publicului sub o formă accesibilă, utilizându-se, de regulă, reprezentări grafice ale frecvențelor exprimate procentual. Ancheta, în forma sa clasică, adică pusă în lucru într-un cadru științific temeinic elaborat, presupune mult mai multe premise teoretice și modalități mult mai ample de analiză și interpretare a datelor culese cu ajutorul unui chestionar decât se întâmplă în situația unui sondaj de opinie. Pare așadar plauzibilă ideea că nu atât tematica investigației, cât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
co-anchetă și postanchetă. În preanchetă, prin interviu se pot rezolva, în principal, următoarele aspecte: alegerea întrebărilor și ameliorarea formulării lor (ce întrebări sau propoziții sunt mai relevante relativ la o temă și o populație, ce limbaj trebuie folosit etc.); testarea chestionarului elaborat (în ce puncte se poate întâmpina o rezistență, cât durează aplicarea lui, cum pot fi găsiți mai ușor respondenții etc.). În calitate de co-anchetă, interviul de grup se utilizează la obținerea de date empirice referitoare la tema cercetată, în paralel cu desfășurarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
identificabil în mod clar în întrebare, așa cum este, de pildă, cazul exemplului de mai sus. Alteori întrebarea poate avea un conținut ce nu trimite explicit spre un indicator sau indicatorul este derivat din conținutul întrebării printr-o procedură interpretativă mai elaborată, necoincizând deci cu cel pe care-l poate percepe subiectul la prima vedere. Astfel, întrebând pe cineva dacă a mințit vreodată, nu urmărim să-i delimităm, prin „Da”, pe cei sinceri, iar prin „Nu”, pe cei nesinceri, ci chiar invers
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rezultată din ani mulți de muncă, a cât de binefuncționează instrumentul anchetei, într-o multitudine de locuri, așezări (settings) și populații”, spune Litwin (1995, p. 43). Aspectele tehnice ale validității și fidelității se pun, cu deosebire, în cazul unorinstrumente mai elaborate, cum sunt testele, scalele de atitudine și inventarele, pe diverse probleme. Totuși, nu trebuie să contrapunem categoric rigurozitatea acestora față de chestionar (anchetă) și interviu. În primul rând, deoarece un chestionar mai extins poate cuprinde inventare sau scale, ori fragmente din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la o intenție în mare măsură deja conștientizată, pe când anterior nimic nu ne permite să postulăm că omul are un proiect de comportament pentru eventuale alegeri (uneori foarte improbabile și pentru care nimeni nu e pregătit), opinia lui fiind atunci elaborată practic doar datorită stimulului reprezentat de întrebarea pusă. De aceea, în acest gen de sondaje apare o proporție foarte mare de nedeciși și nonrăspunsuri, devenind îndoielnică valabilitatea cotei partidelor calculată doar la totalul răspunsurilor, nu doar din cauza reducerii drastice a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este altceva decât un mod prin care acestea se asigură că au ales „cei mai buni” masculi. Hamilton și Zuk argumentează că paraziții sau bolile duc la o slabă calitate a penajului, deci femelele care aleg un penaj strălucitor și elaborat, cu siguranță că vor alege cei mai sănătoși masculi. Altfel spus, aceste caractere sunt semnale oneste ale calității purtătorului. Ideea onestității semnalelor sexuale este susținută și de principiul handicapului (Zahavi, 1975). Amotz Zahavi a sugerat că unele caractere exagerate, cum
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
are loc intracultural, oferă o bază de date excelentă pentru studiile genetice bazate pe pedigriu. Până în prezent, analiza pedigriurilor umane, dublată de date medicale, a determinat descoperirea modului de transmitere genetică a numeroase maladii și caractere fenotipice. Astfel, catalogul on-line elaborat de McKusick (1997), numit OMIM 1997, include în jur de 9 200 de intrări fenotipice (caractere, maladii), dintre care 6 100 au determinismul genetic cunoscut. Dintre acestea din urmă, 94% sunt maladii autozomale (dominante și recesive), 5% sunt X-linkate (dominante
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
psiho-sociale ale persoanelor cu handicap și să elaboreze pe aceasta bază cele mai eficiente strategii corectiv recuperatorii și educațional-incluzive. Dezvoltarea copilului În perioada preșcolară constituie o preocupare nu numai a familiei, ci și a sistemului general de Învățământ, prin programele elaborate și derulate În grădinițe. De aceea, trebuie să antrenăm Întreaga comunitate În activitatea grădiniței, iar părinții să ne fie parteneri egali În educația copiilor lor. Numai așa vom reuși, dacă vom avea alături comunitatea și familia, dacă toți ne vom
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
speciale, cu accent pe diferențierea programelor școlare și pe sprijin suplimentar În activitățile din clasă, În multe școli și săli de curs se observă Încă practicarea modelului ,,persoanelor cu deficiențe”, orientat spre diferențiere. În mod similar, noile metode de predare, elaborate ca parte din proiectul UNESCO, cum ar fi Învățarea activă și lucrul În grupuri, pot ajuta la crearea unor medii de Învățare mai receptive, unde elevii pot fi tratați În mod individual, participând În același timp la experințe ce le
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]