4,870 matches
-
acum o stare a memoriei care, în extazele luminii reci, redescoperă lumi uitate („scurmai în gând tărâmul crezut / pe veci răpit în marile tăceri” - Copleșit de munți). Versurile din Foc nestins (1980) abundă în imagini ale materiei eterate, sub frenezia elanului poetic. Dimpotrivă, o lumină rece, cerebrală scaldă poezia din Aripa din piatră (1986), o celebrare a omului iluminat, care-și făurește o lume suficientă sieși, întocmai visului. Invenția e modernă, dar imaginile provin dintr-un romantism aproape auroral (Ești la
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
I. Câmpineanu și ale altora, G. face să apară în ziarul „Le National”, de la 19 octombrie 1839 la 18 martie 1840, o suită de articole, sub titlul Correspondance de Bucarest. În 1841 se află în țară, proaspăt inginer, plin de elan și de idei. Nu reușește să obțină o catedră la „Sf. Sava”, în schimb, la Iași, i se oferă o catedră de profesor la Academia Mihăileană (1842-1843), unde predă geometria descriptivă, geologia și mineralogia. Profesor la clasele înalte de economie
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
livrescul într-o poziție care-i îngăduie a remorca existentul. Se rumegă pasiuni, resentimente, ambiții livrești, se vorbește în citate, se jonglează cu titlurile și cu sintagmele aluzive. Strict tematic vorbind, prozatorul stăruie asupra marginalului, a cotidianului lipsit de orice elan spre exemplaritate. Opțiune polemică, procurând o alternativă modelelor oficiale de reprezentare a realului, axiomelor triumfaliste, dictate de sus (perifericul sau „secundarul”, în termenii lui Virgil Nemoianu, este întotdeauna subversiv în raport cu paradigmele centrale ale unui timp anume). Existența anodină a unor
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
tipărește exclusiv literatură - drept una de propagare a „germenilor” culturii generale, exprimând atitudinea și mesajul tipic multor gazete efemere din țara reîntregită: „tânăra generație”, sub entuziasmul idealului național împlinit și în orizontul lărgit al României Mari, „pornește la luptă” cu elan și „suflete dezinteresate”, răspunzând nevoii „de o cultură mai intensă” și conștientă că, „pentru a făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
1733-1743, ca și pe aceea, mai modestă, a contemporanului Ioan Canta, autorul Letopisețului anonim al Moldovei consemnează istoria unei epoci de declin feudal și de apogeu al fanariotismului în Țările Române. Cronicarul prezintă faptele onest, detaliat, fără comentarii inutile, fără elanuri și efuziuni lirice. Vremurile, pe care le înregistrează cu anume culoare ochiul unui martor aflat adesea în mijlocul evenimentelor narate, nu predispun la entuziasm. Ceremonia înscăunării fanariotului (remanierea divanului domnesc, slujba de la Mitropolie și ospățul tradițional) ori, dimpotrivă, sosirea firmanului de
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
1966), Lăutarii (1971), Șatra (1976), au fost premiate la mari festivaluri internaționale. Volumele de versuri Zbucium (1956), Chemarea stelelor (1962) și Ritmuri (1965), concepute în spiritul esteticii (neo)romantismului, se caracterizează prin impetuozitate și tensiune lirică, prin activism civic și elan mobilizator, printr-o sugestivitate metaforico-simbolică frapantă. Este o poezie oratorică, plină de contraste patetice și de dramatism (uneori simulat), al cărei pivot îl constituie dorul de necunoscut. Sufletul ciocârliilor (1974) extinde și aprofundează viziunea romantică. L. a semnat și câteva
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
războiului de la 1877 se numără și R.l., a cărei denumire anticipează proclamarea Independenței. Inițiator și director este D. Aug. Laurian, intelectual cu solide studii universitare și ziarist cu vederi noi, însuflețit de dorința de a da expresie, prin intermediul presei periodice, elanului patriotic și problemelor politice și culturale care frământau intelectualitatea și, în bună măsură, pe oamenii obișnuiți. Independent ca orientare în primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
de limba română Valeriu Anghel, sub egida Consiliului Județean Vrancea, a Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național și a Primăriei Municipiului Focșani. Își propune să continue tradiția periodicelor vrâncene „Revista noastră”, „Milcovia”, „Ethnos”, „Revista V”, să susțină elanul creator local și inserția lui în cel național, să fie deschisă oricărei inițiative culturale. Sumarul cuprinde poezie, proză, istorie și critică literară, articole de cultură, documente inedite, traduceri. S. apare în condiții grafice deosebite, ilustrată cu reproduceri după picturile unor
SAECULUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
proclamații”) are „un stil viguros și biblic”, ce îl îndreptățește pe autorul ei să figureze în capitolul Romanticii al Istoriei... din 1941. La rândul ei, revoluția de la 1848 a fost privită de foarte mulți comentatori ca un eveniment care legitima elanurile romantice: imaginea lui Ion Heliade-Rădulescu înfășurat în celebra-i mantie, tonul grandilocvent al Proclamației de la Islaz au, fără îndoială, același „aer romantic” despre care vorbea Lamartine când, în Istoria Girondinilor, evoca zilele revoluției de la 1789. În monografia Romantismul românesc, D.
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
G. Bacovia de Francisc Păcurariu, Panorama literaturii române, o recenzie la exegeza cu același titlu a lui Basil Munteanu, articol care marchează debutul în critică al lui Ion Negoițescu. Tot el semnează „Cronica dramatică”. Importanța acestei publicații școlare rezidă în elanurile unui grup de tineri care vor avea un cuvânt de spus în literatură. V.T.
LUCEAFARUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]
-
în literatura sa nonfictivă un statut cert de prozator. Capabilă să dezvolte fraze arborescente și să găsească jocuri de cuvinte semnificative, [...] Monica Lovinescu se aventurează în exprimarea unor idei foarte greu de exprimat. Paginile ei eseistice sunt torențiale și polifonice, elanul intelectual asociindu-se cu sarcasmul cel mai caustic. Puțini scriitori reușesc, prin talentul lor, să acopere un atât de întins registru al afectivității, de la entuziasm (eruptiv și solemn) și până la dispreț. [...] Talentul ei literar, remarcabil, se manifestă cu predilecție în
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
aceasta și organismul viu merge mai departe: „operele de artă își au existența ca atare în procesele mintale ale celor ce le creează și ale celor ce le contemplă”, prin ele trăiesc ca „gesturi complexe ale vieții noastre interioare”, ale elanului vital general, completând ceea ce S. numește „o concepție vitalistă a frumosului”. Iar întregul proces estetic se datorează faptului că eul, „unitate sintetică decupată dintr-un total masiv și continuu”, are tendința permanentă de a se reintegra în acel tot, prin
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
un imagism viu, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic care, prin asociațiile neașteptate, îl amintesc uneori pe Ilarie Voronca. Dar lirismul autentic iese la iveală atunci când Ș. renunță la excesul de imagini, decantând versul de arabescurile metaforice. Exuberanța, vitalitatea, uimirea, suavitatea, elanul juvenil rămân caracteristice pentru lirica acestui „adolescent pe viață”, cum s-a autodefinit. SCRIERI: Pe o vârstă de băiat, București, 1970; Aripa mea de soare, București, 1975; Desculți pe cer, Iași, 1976; Frumosul în piele de tigru, București, 1983; Singurătatea
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
austere și sărace” („Ca să plutească patruzeci de zile prin lumină”), se ajunge la „clarul” sau pacea desprinderii de materie - atinge uneori o mare forță a expresiei. „Glasul morții”, ca ultimă provocare sortită omului de „Forța fără de cusururi”, pare să întreacă elanul verticalității: „Acum ești-nalt și singur, - ca să m-auzi mai clar./ Cu braț de piatră spânzuri, de picioare.../ Toți morții dragi îi chemi. Vin ape. Ape doar./ (Mai mult ca orice treaptă, vârful doare)”. Dar, ca la Panait Cerna - reflexivul
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
rimă”), în care cele mici și obișnuite sunt iscate sus. Alegorii largi (ciclul Mater dulcissima și Tablou de gen) exprimă cu ardoare discretă evenimente ale maternității („după legea/ naturii”), investite cu o aură mitică. E o condiție asumată ca un elan luminos ( Confesiunile unei copile a secolului) al „stării de grație”, în care „rotundul” germinației se opune „colțurilor moarte” ale „așchiilor contemporane” ( În căutarea sferei de apă a lui Goethe). Fericirea, nu rareori cu sugestii platonice, este dată de „sincera sălbăticie
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Le Visage royal de la Roumanie. Își încearcă talentul și în domeniul picturii, deschizând expoziții la București și Cannes, care stârnesc oarecare interes pentru noul procedeu exploatat, denumit „foto-pictură”. Îi trimite zece tablouri proprii lui Tristan Tzara, dar acesta, într-un elan de negație publicitară, le arde în întregime. În 1932 se convertește la catolicism, ca un act de devotament față de viitoarea soție, de origine franceză. Fondează la Reims un Institut de Civilizație Românească, unde organizează atât simpozioane de promovare a culturii
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
în „Literatorul” și în „Revista literară”, dar și în „Analele literare”, „Independentul”, „Lumina ilustrată”, unde semna Ermil, în „Românul”, „Adevărul de joi”, „Lectura”. De o verbozitate goală și, nu rareori, ridicolă este lirica sa, atât în încercările de transcriere a elanurilor sentimentale, cât și în reflecțiile pesimiste, trezite de spectacolul curgerii timpului și de moarte. Volum după volum - Poezii (1883), cu prefața lui Al. Macedonski, Nopți albe (1887, 1898), Zile negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
pe care a fost răstignit Mântuitorul. Alături stă pietatea însoțită de simț gospodăresc a omului de rând (sursa de inspirație pare să fi fost „diata” lui Anton Pann), pentru ca să vină la rând sfâșierea modernă, alternând negațiile, „demistificările”, anxietățile și freneticele elanuri, aici modele fiind (după cum remarca Mircea Vulcănescu) Mihai Eminescu, Vasile Pârvan și îndeosebi Tudor Arghezi. Inegal în plan estetic, mizând prea mult pe efectul contrastului, al paradoxalului, volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă cuprinde și texte ce vexează bunul gust
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
un pretext pentru meditație (Râurile, iarna, Nisipuri zburătoare), în jurul motivului omului-copac (Mari poeți, copacii) deschizându-se spre zone ale misterului. Poemele din Fondul principal de sentimente (1978), Treizeci și cinci de poeme sub scut (1979), Răsunet peste țară (1985), croite din același „elan” al idealurilor „revoluționare”, au în comun discursul definit prin oralitate, refrene mobilizatoare, ton familiar, patetic, prezența lozincilor, a exclamațiilor și exortațiilor. Romantismul al cărui adept se declară S. este unul strict retoric: „Sinceritatea mea e-ades tăioasă / Ca lama unei
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
g.5. Cu șiretul exterior; g.6. Cu șiretul interior; g.7. Cu călcâiul; g.8. Cu genunchiul; g.9. Prin deviere; g.10.Aruncarea mingii cu piciorul. h. Aruncarea mingii de la margine h.1.De pe loc; h.2.Cu elan. Din studiul literaturii de specialitate, alta decât cea prezentată, încercați să alcătuiți o sistematizare proprie a tehnicii jocului de fotbal. Rezumat Jocul de fotbal a reușit să se impună ca mijloc al educației fizice școlare în toate școlile din țara
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și picioarele). Transport (transport de obiecte ușoare, apucate cu una-două mâini, individual și pe perechi). 6. Deprinderi sportive elementare Cu specific de atletism (alergarea de durată în tempo moderat, alergarea de viteză cu start din picioare, săritură în lungime cu elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță). Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, semisfoara, podul de jos, stând pe omoplați, rulare laterală, rulare pe abdomen și piept, rostogolire înainte din ghemuit în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
partener prin împingere). Transport (transport de obiecte ușoare, apucate cu ambele mâini, sprijinite la piept, pe umăr, individual). 6. Deprinderi sportive elementare Cu specific de atletism (alergarea de durată, alergarea de viteză cu start din picioare, săritură în lungime cu elan aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță). Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, semisfoara, podul de jos, stând pe omoplați, rulare laterală, rulare pe abdomen și piept, rostogolire înainte din ghemuit în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
scăunelul, transportul în grup al băncii și al saltelei de gimnastică). 6. Deprinderi sportive elementare Cu specific de atletism (alergarea de durată în tempo moderat cu start din picioare; alergarea de viteză cu start din picioare, săritură în lungime cu elan, procedeul ghemuit, săritura în înălțime cu pășire, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță). Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un picior, sfoara, podul de sus cu sprijin, stând pe omoplați, rulare pe spate, rostogolire înainte din depărtat în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
grup, transport în doi a unui coleg scăunelul). Ștafete și parcursuri aplicative. 6. Deprinderi motrice sportive elementare Specifice atletismului (alergare de rezistență în tempo moderat cu start din picioare, alergare de viteză cu start de jos, săritura în lungime cu elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță, săritură în înălțime cu pășire). Specifice gimnasticii: acrobatice (cumpănă pe un picior, semisfoara, podul de sus cu sprijin, stând pe omoplați, rulări, rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit, rostogolire înainte din depărtat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul de sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe unul sau ambele picioare. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare; fazele săriturii (elanul, bătaia-desprinderea, zborul și aterizarea). 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării”; Aruncarea mingii de oină de pe loc la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un genunchi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]