2,179 matches
-
și în toate. Pentru întemeietorii culturii literare în Țările Române, descoperirea monumentului a fost o bifurcare între investirea cu puteri creatoare a indivizilor și investirea cu valențe estetice a materiei. A oferit o perspectivă alternativă asupra a ceea ce o cultură emergentă poate să facă prin prisma a ceea ce ea posedă deja. Prin monumentalizare li s-a oferit o șansă, nesperată, de a compensa deficitul nu prin adăugarea de "puteri" sociale, ci prin saturarea patrimoniului de opere: au avut ocazia să umple
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucrurile s-au întâmplat ca și cum abia modelarea în tiparele pariziene ar fi cristalizat "figura" poeziei populare ca substitut al literaturii naționale. Esența procesului de mediere estetică în capitala "republicii mondiale a literelor" o constituie în egală măsură dorința unei culturi emergente de a fi recunoscută la Paris și interesul elitelor pariziene de a-și impune interpretarea și de a-și apropria o "marfă" spirituală. Așadar, ca să înțelegem cum a perceput generația postrevoluționară poezia populară trebuie să căutăm în afara câmpului românesc și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că realitatea vocației a fost identificată în mod restrictiv cu un model al inspirațiilor excepționale 11, a obscurizat natura democratică a chemării și capacitatea ei de funcționa ca orizont al existențelor banale. Cum se naște vocația literară într-o cultură emergentă? Nici modelul weberian al capitalismului incipient, nici modelul modernității occidentale analizat de Judith Schlanger nu ne vor da soluții care să poată fi aplicate direct. Dintr-un motiv evident: pentru că structura spațiului public, gama de profesii și implicit posibilitățile de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în domeniul pasiunilor colective, date tuturor, nu în cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu, trebuie să acordăm atenție vocațiilor modeste, care se puteau atribui autorilor mărunți sau chiar anonimilor. Culturile emergente nu sunt numai o sumă de instituții inventate de la zero, teatru, limbă, literatură; ele sunt și o eliberare a dorințelor, instrumentul prin care viața oamenilor e îmbogățită cu noi "apeluri" și cu noi misiuni. În aceest sens, în paginile ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
caracteristice modernității. Calitatea sa de a denumi un angajament afectiv, fără a presupune în același timp și obligația înțelegerii, îl făcea în mod particular potrivit pentru multiplele forme de democratizare a practicilor specifice secolului al XIX-lea și noilor culturi emergente 22. A iubi ceea ce nu poți pricepe - aceasta a fost prima soluție de investiție pasională în literatură adoptată de cultura română. Pentru un popor ignorant, abia alfabetizat, care era departe de a pricepe mizele subtile ale noului domeniu al spiritului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Oedip sau în romanele modernității, în stimularea dorinței erotice. "Don Quijote a renunțat în favoarea lui Amadis, la privilegiul fundamental al individului: nu mai alege țelurile dorinței lui. Amadis trebuie să aleagă pentru el"32. Mobilizarea dorinței de literatură într-o cultură emergentă funcționează în același fel. Ca să aprindă o "poftă", oamenii începutului de drum se prevalează de prezența unor mediatori a căror misiune constă tocmai în încarnarea pasiunii pentru activitatea literară. Trebuie deci să fim atenți la "străinii" care condiționează jocul literar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru promovarea noii culturi literare: "de nu o înțelegem noi, o va înțelege fiul nostru, o înțelege prietenul nostru carele o găsește la noi"33. Există și un teren mai vast pe care se exprimă aceeași necesitate a unei culturi emergente, acela al construcției rivalităților inter-naționale. Exemplul maghiar, german, englez, elvețian sau italian sunt adesea invocate de scriitorii epocii. Nu e vorba de simple puncte de reper culturale, ci de funcții esențiale ale unei noi ordini: pentru ca românii să poată face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înconjoare de reprezentări ale altor națiuni concurente. S-a spus despre literaturile naționale că trebuiau să își inventeze tradiții; era la fel de important să își inventeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni. Într-o reflecție asupra culturilor literare emergente în secolul al XIX-lea, Pascale Casanova propunea să le numim "combative". Termenul e menit să definească literaturile naționale nu într-o unică relație cu un mare centru cultural - așa cum fac categoriile consacrate: "mici" (Kafka), "minore" (Gilles Deleuze), "semi-periferice" (Franco
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
posibilitatea de explorare a destinului. Sau, cu cuvintele lui Fichte, "o viață care să trăiască din ea însăși"51. De aceea "misiunea națională" a jucat un rol atât de important în spațiul public românesc. Națiunea a făcut pentru noile culturi emergente în secolul al XIX-lea ceea ce protestantismul a făcut pentru culturile occidentale trei secole mai devreme: a pus viața la dispoziția indivizilor. Ea a fondat posibilitatea existențelor orientate, în care toate aspectele trăirii să fie puse sub semnul totalizant al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
democratică și una a elitelor, într-un punct în care cel două par încă indistincte; sau mai bine spus, într-un punct în care cele două - din confuzie, din insuficientă raționalizare sau pur și simplu din entuziasmul specific unei culturi emergente - își împart încă aceleași spații. În cele din urmă, ceea ce se vede aici e coabitarea celor două moduri de reprezentare a "chemării" pentru literatură, măsura în care au fost silite să ocupe aceleași domeniu, chiar dacă nu s-au hrănit din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
încercat să se obțină o perspectivă diacronică asupra faptelor literare. Și înainte să existe un corpus clar stabilit al noii literaturi române, tot prin cărțile didactice s-au fixat limitele și conținutul noțiunii. Fenomenul e răspândit în mai multe literaturi emergente din estul și centrul Europei 106; însă obiecte similare întâlnim și în spațiile foarte îndepărtate, semn că nu e vorba de o condiționare geografică, ci de una morfologică, definitorie pentru producția experienței literare într-o cultură națională. Studiul lui Emmanuel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traces. Morphologie et histoire (1986), traducere revăzută de Martin Rueff, Verdier, Paris, 2010. Girard, René, La violence et le sacré, Grasset, Paris, 1972. Girard, René, Minciună romantică și adevăr romanesc (1961), traducere de Alexandru Baciu, Univers, București, 1972. Godzich, Wlad, "Emergent Literature and the Field of Comparative Literature", în Clayton Koelb, Susan Noakes (eds.), The Comparative Perspective on Literature: Approaches to Theory and Practice, Cornell University Press, Ithaca, 1988, pp. 18-36. Grassin, Jean-Marie (ed.), Littératures Émergentes/ Emerging Literatures, Peter Lang, Bern
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
century. Moreover, one has to bear in mind the political signification of "the national genius" (Volksgeist) in the German intellectuals' fight for recognition during the second part of the 18th century, which functioned as a standard recipe for all the emergent cultures of the 19th century. Our approach is thus centered on the cultural usages that proceed from the recent attempts to reevaluate the topic of the Genius (e.g. Ann Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses, Princeton University
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aux travaux de Jean-Marie Grassin, collection "Littératures de langue française", vol. 13, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 2011) și, de cealaltă parte, ca răspuns la proliferarea noilor literaturi în climatul postcolonial sau de crize identitare contemporane (cf. Wlad Godzich, "Emergent Literature and the Field of Comparative Literature", în Clayton Koelb, Susan Noakes (eds.), The Comparative Perspective on Literature: Approaches to Theory and Practice, Cornell University Press, Ithaca, 1988, pp. 18-36; Claudio Guillén, "Emerging Literatures: Critical Questionings of a Historical Concept
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un concept al "emergenței literare" decât pe cel consacrat de "emergență a literaturii" evocă aceeași tentativă de a deschide sfera obiectelor și activităților literare dincolo de definiția canonică și normativă a corpusului unei literaturi: "În consecință, voi reformula sintagma tradițională "literaturi emergente" ca "emergență literară" pentru că cea dintâi are conotații esențialiste și monologice care contrazic realitatea dinamicii literare". 67 Heliade Rădulescu, "Barbu Paris Mumuleanu", p. 316. 68 Ibidem. 69 Vasile Gr. Pop, Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dimensiune generică a transformării vieții prin literatură stă în centrul cărții lui Alexandre Gefen, Inventer une vie. La fabrique littéraire de l'individu (Les Impressions Nouvelles, Paris, 2015). Chiar dacă bogăția "genurilor" biografice ilustrată aici depășește posibilitățile și necesitățile unei culturi emergente, cazurile de reconstrucție literară a vieții pe care le discută Gefen pun în evidență mizele complexe ale acestui act discursiv - care implică etica, exemplaritatea socială, dar și raportul identității cu formele estetice. Pentru o trecere în revistă a genului biografic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Security sau Problems of Post-Communism. Argumentul central al articolului prezent este acela că „tranziția imperială” (imperial transition) sau decolonizarea fostului imperiu sovietic se manifestă printr-un proces de recuperare a trecutului, proces ce se desfășoară la nivel național în statele emergente. Mecanismele caracteristice acestui fenomen sunt rescrierea istoriei naționale și restructurarea memoriei colective. Cazurile pe care Kuzio le examinează pentru a-și ilustra teza sunt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
indiană, teoria solidarității tuturor formelor vieții umane (tehnică, economică, socială, spirituală) formulată de către Islam, locul culturii și științei arabe în viața intelectuală a Evului Mediu European. Capitalismul este o construcție socială care se bazează pe o cultură progresivă, deschisă, dinamică, emergentă, capabilă de învățare și acumulare. Chiar și în cazul civilizației, trebuie să fim atenți la judecățile pe care le emitem și la scara istorică și geografică pentru care emitem aceste judecăți, pentru că istoria lucrează mereu cu cifre mari și foarte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vocația democratică a guvernării din spațiul continentului nostru. UE trebuie să ajungă rapid la opțiunile cele mai adecvate cu privire la viitoarele sale granițe, în ceea ce privește propria vocație în raport cu vecinătatea apropiată, dar și la nivelul interacțiunilor sale cu SUA, Federația Rusă și puterile emergente din Asia de Sud-Est. Uniunea trebuie să își consolideze avantajul economic pe plan global, prin cultivarea inovației, cercetării, informației și cunoașterii, ceea ce presupune anumite modificări în funcționarea modelului european „tradițional”. Din aceste rațiuni, dezbaterea despre viitorul Europei nu se poate limita la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pentru rezolvarea chestiunilor divergente. România se va alătura altor parteneri europeni în susținerea fermă a democrației și reformelor din societatea ucraineană și în valorificarea instrumentelor și experiențelor europene în beneficiul Ucrainei și al Uniunii. O empatie similară investim în democrațiile emergente din zona Balcanilor de Vest. Această empatie se proiectează în trei dimensiuni interdependente: planul strict bilateral, cel al acțiunilor noastre în cadrul NATO și UE, precum și cel al cooperării regionale. Credem că stabilitatea în zonele de interes strategic pentru UE este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
dezvoltare. Politica externă românească dispune încă de resurse financiare limitate și, pentru a-și juca rolul, va trebui adesea să compenseze, ca și până acum, prin performanță și dedicație umană. Pe măsură ce veniturile naționale se vor mări, statutul nostru de donator emergent va căpăta consistență. Prognozele economice care prevăd o creștere economică medie de 5,5% anual în următorii ani susțin, cel puțin teoretic, obligația României de a-și defini condiția de stat donator. Va fi un statut nou, cu care vor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
începând din luna iunie a.c., președinția Consiliului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU. Vom continua, desigur, dezvoltarea relațiilor de colaborare cu partenerii noștri europeni, a relațiilor speciale cu Statele Unite, ca și a relațiilor cu alți actori globali importanți sau puteri globale emergente precum Japonia, China, India, Coreea de Sud sau Brazilia, pentru a da doar câteva exemple. Suntem, de asemenea, interesați de continuarea evoluțiilor democratice din Federația Rusă și Ucraina și de consolidarea unor relații de colaborare pragmatice cu cele două țări. În complementaritatea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să se numere consolidarea securității și stabilității în Europa și în lume, dezvoltarea relațiilor de colaborare cu partenerii noștri europeni, continuarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, dezvoltarea relației cu Federația Rusă, ca și cu alți actori globali importanți sau puteri globale emergente precum Japonia, China, India sau Brazilia, pentru a da doar câteva exemple. În complementaritate cu aspectele politice ale acestor relații, dorim să accentuăm dimensiunea lor economică, în vederea creșterii atât a schimburilor comerciale, cât și a investițiilor de capital în țara
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
arhitectură îndrăzneață și cu multă grijă pentru reprezentarea plastică a clădirii în spațiu. E limpede că o țară precum Qatarul, care se apropie de 40.000 de dolari pe cap de locuitor în materie de PIB, este una dintre economiile emergente cu cel mai mare succes și care merită explorată din punctul nostru de vedere și pentru ceea ce va fi România după 2007. Avem nevoie de asemenea ancore, pe care să le valorificăm în clipa în care o bună parte din
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ci pentru că nu avea același cod de sensibilitate și de comportament. Din acest punct de vedere, secolul al XVIII-lea, al aristocrației, a fost secolul francez prin excelență: limbă universală, vorbită pînă la Sankt Petersburg sau la Istanbul, forme mereu emergente de cultură, de expresie, de invențiune. La nivelul aristocrației, marea amprentă era franceză - nu în sensul șovinist, ci în sensul de cod. Dedesubt se petrecea nașterea și așezarea unei burghezii de tip nou, mai ales germanică. În Franța le tiers
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]