2,866 matches
-
baroana Nitz); agenții David Rosenblum și Karl Kenner, care activau și în favoarea Serviciului de Informații polonez. Serviciul de Propagandă era dirijat de Parvud Helphand, care a organizat grupuri ruse așa-zis moderate, cu sarcina de a promova o împăcare între emigranți și bolșevici, precum și de a-i convinge să lucreze în favoarea Rusiei, nu a guvernului. În cadrul oficiului din Berlin s-a format și o secție românească, care îi cuprindea pe: Ivu Armeneanu, consilierul lui Koop pentru problemele românești; Heinrich Kaplan, originar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țările baltice, Salonic pentru Peninsula Balcanică și Praga pentru Polonia, Ungaria România și Italia. Sarcinile primite de agenții sovietici au vizat atât supravegherea propriilor reprezentanțe diplomatice, cât și combaterea dușmanilor U.R.S.S. în străinătate. Printre cei din urmă se numărau emigranții ruși și relațiile acestora cu străinii, mișcarea trotzkistă, dar și partidele comuniste. Pentru a fi la curent cu activitatea agenților, G.P.U. a înființat și două centrale de spionaj - la Stockholm și la Karlsbad - care aveau în atribuții și serviciul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subiectul fiind deschiderea în București a unor localuri cu specific rus sau patronate de cetățeni ruși, suspecți de apartenență la serviciile de informații sovietice. La 13 septembrie 1932, Mihail Moruzov a informat D.G.P. despre deschiderea cabaretului „Alcazar”, condus de trei emigranți ruși, Vasile Krukovski, Victor Krukovski și Ivan Kavura, asupra cărora au fost efectuate investigații amănunțite de Serviciul Secret. Cercetările întreprinse au arătat că cei doi frați Krukovski au venit în România din Grecia în anul 1931, unde au lucrat în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și exploatarea oportunităților din regiunile cucerite. Ofițerul german a recunoscut că a avut rezidenți în spațiul sovietic, dar „parte din ei” au dispărut la începutul conflictului. Cei mai buni rezidenți s-au dovedit a fi localnici, dar au folosit și emigranți, însă au pierdut „mulți” dintre aceștia. Șeful Secției a II-a, colonel Lahousen, a expus subiectul Misiuni speciale» executate de această structură, misiuni de anihilare sau de prevenire a distrugerilor pregătite de inamic. O altă prezentare a aparținut colonelului Bentivegni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 (1) Cu începere de la 1 ianuarie 1993, ajutoarele emigranților politici greci, acordate, pînă la data prezenței hotărîri, prin Societatea de Cruce Roșie din România, se preiau în plată de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. ... (2) Preluarea documentelor privind ajutoarele acordate se va face printr-un protocol încheiat între Ministerul Muncii și
HOTĂRÎREA nr. 723 din 10 noiembrie 1992 privind preluarea în plata, prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, a ajutoarelor acordate emigrantilor politici greci prin Societatea de Cruce Roşie din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108904_a_110233]
-
hotărîri se mențin și se achită în continuare titularilor. Aceste ajutoare vor beneficia și în viitor de indexările, compensările și majorările acordate potrivit reglementărilor referitoare la pensiile din cadrul asigurărilor sociale de stat. ... (2) De asemenea, după 1 ianuarie 1993, pentru emigranții politici greci, care îndeplinesc condițiile de acordare a unor asemenea ajutoare, drepturile vor fi stabilite și plătite, potrivit legislației de pensii din cadrul asigurărilor sociale de stat, prin oficiul de pensii prevăzut la art. 2. ... PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: ------------------ p.
HOTĂRÎREA nr. 723 din 10 noiembrie 1992 privind preluarea în plata, prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, a ajutoarelor acordate emigrantilor politici greci prin Societatea de Cruce Roşie din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108904_a_110233]
-
cu caracter personal reprezentând împrumuturi pe termen scurt acordate de nerezidenți rezidenților - pct. 1.17.2.14 lit. a) din regulament; ... h) transferuri de capital cu caracter personal reprezentând cadouri și donații, dote, moșteniri și legate, transferuri de active ale emigranților - pct. 1.17.2.14 lit. b), c), d) și f) din regulament; ... i) import și export fizic de active financiare - valori mobiliare și alte titluri negociabile și instrumente de plată, mai putin cele sub formă de numerar - pct. 1
REGULAMENT nr. 3 din 23 decembrie 1997 - (*actualizat*) privind efectuarea operaţiunilor valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116851_a_118180]
-
de caz privind problema minorităților - Toleranță - Libertatea mijloacelor de informare în masă. Aceste seminarii se vor ține înainte de 31 decembrie 1993. Ordinea de zi și modalitățile de desfășurare a seminariilor vor fi stabilite de Comitetul Înalților Funcționari. Seminariile privind muncitorii emigranți și democrația locală vor fi incluse în primul program anual de lucru al seminariilor. Implicațiile financiare ale programului seminariilor vor fi examinate de C.I.F. Angajamente și cooperare sporite în domeniul dimensiunii umane Minorități naționale Statele participante: 23) Reafirmă în modul
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
și prin actul adițional la acestă; ... b) 0,3 miliarde lei reprezentind contribuția părții române pentru sprijinirea înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii în cadrul "Programului Ministerului Federal de Interne al Republicii Federale Germania pentru sprijinirea reîntoarcerii și reintegrării emigranților români". Această sumă va fi pusă la dispoziția fundațiilor româno-germane din Arad, Sibiu și Timișoara și va fi utilizată pentru formele de sprijin prevăzute în protocolul încheiat la Bonn la 20 aprilie 1993. ... Articolul 7 (1) Sinteză bugetelor fondurilor pentru
LEGE nr. 71 din 29 aprilie 1997 bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117500_a_118829]
-
persoane; activități de stabilire a drepturilor în legătură cu ajutoarele sociale, alocațiile pentru chirii și bunuri alimentare; vizitarea persoanelor în vârstă; consultații familiale și conjugale; asistență și îndrumare pentru persoanele în stare de libertate provizorie; activitățile în sprijinul victimelor catastrofelor, refugiaților și emigranților, inclusiv cazarea acestora; recalificarea profesională și calificarea pentru handicapați, cu condiția ca acestea să nu comporte decât un element educațional (de instruire) limitat. Alte activități caritabile cum sunt colectarea de fonduri și alte ajutoare și distribuirea lor. Aceste activități sunt
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
care au fost estimate la 23 % din venitul mediu, erau prea mari pentru populația aceasta sărăcită. Odată cu presiunea tot mai mare a populației față de lipsa pămîntului, emigrația, care începuse deja, a devenit un factor din ce în ce mai important în viața națiunii. Cei mai mulți emigranți s-au înregistrat după înfrîngerea din 1897. Între 1900 și 1921 au emigrat 383 993 de greci, din care marea majoritate erau bărbați între cincisprezece și cincizeci și cinci de ani, cea mai activă și mai productivă parte a populației
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Între 1900 și 1921 au emigrat 383 993 de greci, din care marea majoritate erau bărbați între cincisprezece și cincizeci și cinci de ani, cea mai activă și mai productivă parte a populației. Grecia avea cea mai ridicată proporție de emigranți din toate țările balcanice. Deși banii trimiși de aceștia erau de foarte mare folos economiei grecești, mișcarea în masă a dus la slăbirea statului și era desigur în detrimentul forțelor militare, deoarece, teoretic, cei care plecau erau oamenii cei mai tineri
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
CUP-ul să fie de acord cu autonomia lor. În iulie 1908, cînd revolta a reușit, au fost organizate demonstrații de sprijin și existau mari speranțe de viitor. Într-adevăr, inițial au apărut o serie de îmbunătățiri. O parte din emigranți s-au întors și au fost publicate ziare în limba albaneză. Așteptările mergeau pînă la credința în crearea unui stat albanez autonom și unit. Așa cum am menționat însă, mișcarea Junilor Turci își îndrepta eforturile în direcția consolidării și nu în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care fuseseră extrem de activi în cadrul Coaliției Croato-Sîrbe, emigraseră. Ei au jucat un rol important în formarea Comitetului Iugoslav, care își avea cartierul general la Londra și care urmărea unirea tuturor slavilor de sud într-un singur stat. Primele experiențe ale emigranților politici nu au fost deloc încurajatoare: ei auziseră unele zvonuri despre negocierile care au dus la încheierea Tratatului de la Londra, dar li s-a acordat puțin sprijin din partea guvernelor aliate, care nu erau de acord la vremea aceea cu dizolvarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
referitoare la alternativa administrației federale sau centralizate. Viitoarea constituție urma să fie elaborată de o adunare pe baza votului secret universal pentru bărbați prin vot. Acest pact era sprijinit de un comitet muntenegrean instituit la Paris și format tot din emigranți. Pe toată durata discuțiilor, îngrijorarea determinată de pretențiile Italiei asupra teritoriilor slavilor sudici a constituit un important factor încurajator pentru ca reprezentanții sîrbi, croați și sloveni să ajungă la o înțelegere. În octombrie 1918, chiar înainte de prăbușirea habsburgilor, liderii de la Zagreb
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Franța a fost principala putere care s-a opus expansiunii italiene. Politica previzibilă pe care o putea adopta Italia era organizarea și încurajarea statelor aflate în afara sistemului de alianțe francez: Austria, Ungaria și Bulgaria. În plus, erau sprijinite grupurile de emigranți croați și macedoneni care se opuneau guvernului iugoslav. A fost prompt aplicată o politică activă. În august 1923, unii dintre membrii delegației italiene care făceau parte dintr-o comisie însărcinată cu delimitarea graniței greco-albaneze au fost uciși. Drept răzbunare, guvernul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și mai mult "lanțurile" Ausgleich-ului, care le impunea anumite obligații. Ei nu aveau bineînțeles nici o intenție de a renunța la ținuturile românești sau la cele slave. Unele persoane de vază au ales totuși calea emigrației. Cel mai important grup de emigranți pentru viitoarea organizare a Iugoslaviei era format din membrii Comitetului Iugoslav, în frunte cu Ante Trumbić și Frano Supilo, ambii dalmațieni, care jucaseră anterior un rol major în fondarea Coaliției Croato-Sîrbești. Cartierul general al Comitetului a fost stabilit inițial în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea un caracter oficial, rezumîndu-se aproape exclusiv la opiniile și influența membrilor săi, dar ținea legătura cu unele persoane de pe cuprinsul monarhiei și cu o serie de politicieni croați și sloveni. Comitetul Iugoslav avea contacte și cu numeroasele grupuri de emigranți din Europa și America. Sarcina lui esențială era organizarea unei campanii de propagandă în scopul informării Aliaților asupra poziției slavilor de sud din cadrul Imperiului și a agitației în favoarea unificării acestora. Membrii Comitetului acționau pornind de la prezumția victoriei Aliaților. Teama lor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în perioada aceasta. Cererea de stafide, tutun și produse pe bază de măsline, care nu intrau în categoria necesităților de consum curent, a scăzut dramatic. Situația grea din Statele Unite a avut un efect deosebit de dăunător asupra Greciei. Sumele trimise de emigranți s-au redus foarte mult, iar încasările din turism s-au diminuat și ele. Împrumuturile nu puteau fi obținute, iar transportul naval de mărfuri ducea lipsă de clienți. Singura mare problemă socială a grecilor în perioada interbelică, ajutarea și recolonizarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
venirea la putere a lui Zog, nu au mai existat nici un fel de partide de opoziție. Toate acțiunile organizate împotriva regelui își aveau bazele în afara țării. După ce Italia a devenit principalul sprijin al lui Zog, centrul cel mai important al emigranților era Austria. Comitetul de Eliberare Națională sau CONARE, avîndu-l ca președinte pe Noli, a fost fondat la Viena. Acest grup, care publica o revistă la Geneva, era o coaliție cu păreri foarte diferite. Existau multe disensiuni în cadrul acestuia, iar el
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și Ungaria. Mai ales Mussolini s-a folosit de Ustaša ca armă a arsenalului său politic cu care putea amenința Belgradul. Atunci cînd a reușit să ajungă la o înțelegere cu guvernul iugoslav, el nu a ezitat să suprime activitatea emigrantului croat. Dictatura lui Alexandru beneficia de sprijinul Franței și al Micii Antante. Ca de obicei, un guvern constituțional apusean era dispus să încurajeze o dictatură dacă acest lucru îi servea interesele. Deciși să mențină sistemul stabilit prin Tratatul de la Versailles
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puțin am să ard pentru Croația."11 Cele mai importante centre ale opoziției față de Axă și de regimurile afiliate ei erau constituite de forțele de rezistență organizate curînd pe tot cuprinsul țării. Pe lîngă aceasta, după cucerire, regele Petru și emigranții care îl însoțiseră au format la Londra un guvern iugoslav oficial în exil, care a fost recunoscut atît de puterile aliate cît și de Uniunea Sovietică. Rupți de evenimentele din Iugoslavia și păstrînd o înclinație națională sîrbească, acești oameni aveau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
armată, o flotă și o forță aeriană grecească, care operau sub egida comandamentului armatei britanice. Ca și omologii lor iugoslavi, politicienii greci din exil aveau tendința să continue controversele pe linia celor antebelice. Chestiunea națională predominase în rîndul iugoslavilor. Pentru emigranții greci, principala problemă nerezolvată rămînea obișnuitul conflict dintre republicani și monarhiști. Această dezbinare esențială slăbea și aducea prejudicii unității grecilor aflați în exil. Primul șef al guvernului de la Londra a fost Emmanuel Tsouderos, originar din Creta și adept al convingerilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un număr de 2,5 milioane de oameni au trecut granița din Germania de răsărit în cea de Vest. Un exod masiv similar s-a produs în 1956, cînd aproximativ 180 000 de unguri au plecat în Occident. Întrucît majoritatea emigranților proveneau din rîndul celor mai tinere și în general mai bine educate elemente ale societății, dezertarea lor a fost profund resimțită. Înainte ca standardele de viață și libertățile politice din țările lor să se poată compara cu cele din Occident
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
interiorul Albaniei. Se spera că putea fi declanșată o revoltă care să se răspîndească și în alte țări din cadrul blocului sovietic. Nu era deloc greu să fie găsiți voluntari pentru astfel de acțiuni în lagărele de refugiați și în cercurile emigranților. O parte a acestora au fost instruiți și trimiși în Albania în 1947. Operațiunea a devenit mai serioasă în 1949, iar CIA s-a implicat profund în ea. Peninsula Balcanică părea să fie în acest moment deschisă în fața influenței occidentale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]