10,337 matches
-
și prima caracterizare din punct de vedere clinic și paraclinic privind toxoplasmoza congenitală de către Sabin. Sabin și Feldman pun la punct o metodă de diagnostic serologic a infecției toxoplasmice în 1948 — dye testul — ceea ce a permis realizarea a numeroase studii epidemiologice. În anul 1965 se demonstrează existența căii de transmisie digestive (cea mai răspândită a infecției), pe lângă cea transplacentară cunoscută (Whilst, Desmonts și colab., 1965). În 1969 se stabilește că Toxoplasma gondii este o coccidie și că pisica este gazda sa
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
bradizoizii se comportă ca sporozoizii coccidieni, pătrunzând în celulele epiteliale, unde trec printr-un proces de înmulțire sexuată, din care rezultă oochisturi ce vor fi eliminate în mediul extern. După aproximativ 72 ore, acestea vor sporula, devenind infecțioase. II. ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE TOXOPLASMOZEI II.1. CONSIDERAȚII GENERALE Toxoplasmoza este o zoonoză larg răspândită în întreaga lume. Prevalența infecției umane este greu de stabilit datorită frecvenței mari a infecțiilor inaparente. Gazda sa definitivă este reprezentată de pisică, orice altă gazdă fiind accidentală
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
apariției toxoplasmozei congenitale va depinde de doi factori: a) Incidența primoinfecției în populația generală; b) Procentul de femei de vârstă fertilă care nu au fost infectate. II.4. RECEPTIVITATEA Receptivitatea populației constituie cel de-al treilea factor determinant al procesului epidemiologic (ceilalți doi: sursa de agent patogen, modurile și căile de transmitere). Receptivitatea este starea complexă a organismului, dependentă de factori și mecanisme genetice și dobândite în timpul vieții, care nu asigură protecție față de boli. În toxoplasmoză, receptivitatea este generală și universală
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
are în strategia prevenției toxoplasmozei congenitale. Evaluarea rezultatelor obținute la oricare supraveghere serologică pot varia în funcție de metodele serologice utilizate pentru adunarea datelor. Variații în prevalență dependente de metodele serologice Testul Sabin-Feldman (SF) a fost prima metodă serologică utilizată pentru supravegherea epidemiologică și demonstrează atât creșterea ratei prevalenței cu vârsta, cât și diferențele de prevalență la diferite populații. Acest test este considerat ca fiind unul standard, de referință, datorită sensibilității și specificității sale. Deoarece acest test este dificil de utilizat, în ultimii
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
și diferențele de prevalență la diferite populații. Acest test este considerat ca fiind unul standard, de referință, datorită sensibilității și specificității sale. Deoarece acest test este dificil de utilizat, în ultimii ani s-au introdus alte metode serologice de supraveghere epidemiologică. Rezultatele obținute cu aceste metode mai noi diferă de cele raportate cu utilizarea testului SF. Una dintre aceste tehnici este IFA. În prezența titrurilor scăzute de anticorpi de tip IgG, specificitatea sa nu este la fel de bună ca în testul SF.
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
supravegherea serologică a femeilor seronegative pentru seroconversie este necesară și obligatorie. În SUA, incidența toxoplasmozei congenitale este în scădere. Frecvența ei depinde de incidența toxoplasmozei primare la femeile gravide și de vârstă fertilă. Estimările pot varia considerabil, depinzând de factorii epidemiologici în zonele geografice în care s-au realizat studiile și de metodele utilizate. Estimări directe din studii la naștere sau în copilărie 1. Estimări din informațiile clinice sau autopsie Aceste date provin în special din alte studii. Ele subestimează incidența
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
mult mai precoce decât cel obținut prin celelalte metode, fără a fi necesară cordonocenteza. V.4. ALTE EXAMENE DE LABORATOR Utilizarea IDR la toxoplasmină nu este utilă diagnosticului de toxoplasmoză congenitală. Este o metodă ce a fost folosită în studiile epidemiologice de prevalență a infecției cu T. gondii. Transformarea limfocitelor antigen-specific este un indicator pentru toxoplasmoza congenitală cu o sensibilitate de 84% și o specificitate de 100%, fără a fi influențată de forma simptomatică a bolii. Studiul LCR poate evidenția un
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
asupra focarelor infecțioase ce pot necesita un tratament specific de drenaj sau o altă intervenție chirurgicală. datele de laborator aduc o contribuție fundamentală, prin examinarea directă a produselor biologice recoltate și confirmate ulterior prin culturi și prin însămânțări bacteriologice . argumente epidemiologice: în absența unei orientări precise, trebuie trecute în revistă diversele cauze ale infecțiilor grave. În populația generală, diferite studii au constatat că originea stărilor infecțioase grave este pulmonară în 35-40% din cazuri, urinară în 25-30% din cazuri, digestivă în 20
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
tip pradă- prădător. Speciilor invazive vor deveni și mai periculoase în viitor, deoarece comerțul, călătoria și turismul se globalizează rapid iar controlul frontierelor se simplifică. Aceasta afectează ecosistemele naturale în care invadatorii agresivi pot avea efecte dezastruoase: ecologice, biologice și epidemiologice (pot fi vectori ai unor boli pentru om și speciile agricole). SCOPE și UNEP elaborează strategia globală privind managementul speciilor invazive. Populațiile supraexploatate de floră și faună s-au redus până la limita dispariției lor; structura lor genetică s-a modificat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
o abordare filosofică, există două tipuri de cercetări: empirică și teoretică. Cercetarea în domeniul sănătății urmează, de cele mai multe ori, modelul empiric, prin faptul că este bazată pe observație și experiență mult mai mult decât pe teorii și modele abstracte. Cercetările epidemiologice, de exemplu, se bazează pe colectarea sistematică a observațiilor privind un anumit fenomen, ce interesează grupuri de populație bine definite. Chiar dacă în epidemiologie sau în alte ramuri ale sănătății este posibil un studiu abstractizat, folosind modele matematice, nu se pot
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sunt susceptibile de a fi exploatate sau neglijate. COMITETELE DE ETICĂ A CERCETĂRII Au apărut odată cu dezvoltarea cercetării în scopul evitării abuzurilor, a studiilor neetice sau neconforme cu normele cercetării științifice biomedicale. Ele există în toată lumea unde se desfășoară studii epidemiologice medicale. La noi în țară, comitetele de etică medicală a cercetării sunt organizate la nivelul spitalelor sau centrelor de sănătate publică unde se desfășoară cercetări epidemiologice (în special studii clinice) și exercită activități de aprobare a studiilor și monitorizare a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
neconforme cu normele cercetării științifice biomedicale. Ele există în toată lumea unde se desfășoară studii epidemiologice medicale. La noi în țară, comitetele de etică medicală a cercetării sunt organizate la nivelul spitalelor sau centrelor de sănătate publică unde se desfășoară cercetări epidemiologice (în special studii clinice) și exercită activități de aprobare a studiilor și monitorizare a derulării lor. Au obligația de a examina toate documentele de raportare a efectelor adverse ivite pe parcursul studiilor asupra ființelor umane și de a respinge sau aproba
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
directivă - Directiva Comisiei 2005/28/EC - va insera principiile și ghidurile detaliate ale GCP în cercetarea substanțelor medicinale destinate uzului uman, dar și condițiile de autorizare a producerii sau importării acestor produse. Există și documente cu prevederi specifice pentru studiile epidemiologice, clonare, adresate protecției și conservării demnității umane a persoanelor cu dezordini mentale, în special a celora plasate involuntar în instituții psihiatrice. În aprilie 1979, Comisia Națională pentru Protejarea Subiecților Umani ai Cercetării Biomedicale și Comportamentale din Statele Unite ale Americii de Nord elaborează
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
generală, precum și pentru a stabili gradul de implicare al consumului de alcool În cadrul sinuciderilor realizate pe această perioadă, am folosit metoda statistică. Pentru analiza stării actuale privind riscul tentativelor de suicid la alcoolicii din teritoriul studiat am folosit: ancheta socială epidemiologică, realizată pe baza unui chestionar al secției de psihiatrie Tulcea; următoarele scale psihologice:Inventarul de depresie Beck, Scala Hamilton de evaluare a depresiei, Scala de anxietate Hamilton, ai căror itemi și variante de răspuns permit evaluarea clinică a simptomelor depresive
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
o anumită afecțiune psihică. Acest aspect, precum și stabilirea legăturii dintre depresie anxietate și alcoolism și a gradului de implicare a consumului abuziv de alcool În comportamentul agresiv și În special autoagresiv, se pot elucida prin analiza datelor obținute În urma anchetei epidemiologice efectuate În teritoriul investigat și pe baza testelor aplicate la alcoolicii cronici și dependenți. Nu toți cei care consumă alcool devin agresivi: la unii are rolul de a le favoriza buna dispoziție; la mulți dintre ei poate genera tristețe, anxietate
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
INFECȚIOS ............................................. 12 1.4 FACTORI LEGAȚI DE GAZDĂ .............................................................. 13 1.5 APĂRAREA NESPECIFICĂ .................................................................. 13 1.6 APĂRAREA SPECIFICĂ ..................................................................... 17 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........................ 21 2.1 CRITERII CLINICE DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........................ 21 2.2 CRITERII EPIDEMIOLOGICE DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........... 21 2.3 CRITERII DE LABORATOR ÎN DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ............ 22 2.4 CRITERII IMAGISTICE ÎN DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ................. 24 3 PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........................ 25 3.1 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR ......................................................... 27 3.2
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul. Principii de diagnostic în bolile infecțioase 21 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE În bolile infecțioase, deciziile de diagnostic și tratament se bazează pe argumente medicale clinice, paraclinice și epidemiologice. Suspiciunea de boală infecțioasă este susținută de date epidemiologice, clinice sau de laborator și reprezintă o urgență în cazul unor boli transmisibile, din cauza riscului de extindere a îmbolnăvirilor în populație. Confirmarea diagnosticului unei boli infecțioase necesită corelarea logică a unui
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
-ul. Principii de diagnostic în bolile infecțioase 21 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE În bolile infecțioase, deciziile de diagnostic și tratament se bazează pe argumente medicale clinice, paraclinice și epidemiologice. Suspiciunea de boală infecțioasă este susținută de date epidemiologice, clinice sau de laborator și reprezintă o urgență în cazul unor boli transmisibile, din cauza riscului de extindere a îmbolnăvirilor în populație. Confirmarea diagnosticului unei boli infecțioase necesită corelarea logică a unui număr suficient de criterii, care sunt specificate în definițiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecțioase majore întâlnite în practică sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. 2.2 Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Identificarea următoarelor elemente constituie criterii epidemiologice de diagnostic Receptivitatea sau imunitatea naturală sau vaccinală Principii de diagnostic în bolile infecțioase 22 Sursa infecției prin contact cu persoane sau animale bolnave, călătorii în zone cu risc
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. 2.2 Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Identificarea următoarelor elemente constituie criterii epidemiologice de diagnostic Receptivitatea sau imunitatea naturală sau vaccinală Principii de diagnostic în bolile infecțioase 22 Sursa infecției prin contact cu persoane sau animale bolnave, călătorii în zone cu risc Calea de transmitere: tratamente parenterale sau transfuzii în antecedente, contacte sexuale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
noi introduse în practică este limitat, deși cercetările actuale sunt promițătoare pentru viitor. Medicamentele antiparazitare utilizate curent pentru tratamentul celor mai răspândite parazitoze din zona geografică a țării noastre sunt enumerate în Tabelul 2.1. Deși nu reprezintă o problemă epidemiologică de amploare, în România sunt diagnosticate cazuri de malarie „de import”, la persoane care au călătorit în zone endemice cu risc. Tratamentul și profilaxia malariei se bazează pe cunoașterea speciei de malarie și a zonei de proveniență, în funcție de care se
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
I) RRO Campanii școlare 9 ani (in clasa a III-a) VPI Campanii școlare 14 ani (in clasa a VIII-a) DT Campanii școlare *Vaccinuri combinate: DTPa-VPI-Hib: Pentaxim; DTPa-VPI: Tetraxim Alte vaccinări cu obligativitate selectivă se pot efectua în situații epidemiologice speciale: calamități cu risc de izbucniri epidemice (antitifoidică, anti-dizenterică, anti-hepatită A), călătorii în zone endemice pentru anumite boli (anti-amarilică, antipestoasă, antiholerică), expunere profesională cu risc (antihepatită B la personal medical, antileptospirotică, anticărbunoasă, PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 56 antirabică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. 4.3.5 Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/ erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: direct prin identificarea virusului rubeolic în culturi de celule sau prin tehnici moleculare (PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]