2,295 matches
-
1927), aducând o rezonanță lirică mai autentică, aceea a simbolismului provincial, nutrită de amintirea adolescenței. Parodii adevărate (1930) constituie o replică minoră la versurile selectate spre a fi trecute în registru parodic. Rod al marginaliilor versificate este și culegerea de epigrame Răutăți mici pentru oameni mari (1932). Pe urmele lui Octavian Goga și Aron Cotruș se situează volumul Ardealul (1941), poezie a revoltei anonime sau evocând figuri exemplare (Horea, Iancu). De aici încolo, versul intră într-o criză a mijloacelor, ultima
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
Fernic, Ștefan Alexiu, Nichita Coman, Leonida Secrețeanu, Procopie Ionescu, R. Lazăr, George Gr. Toma, Alex. R. Ionescu, N. I. Herescu. Proză semnează Ștefan Alexiu, Leonida Secrețeanu, Maria Nicolau. Revista mai conține articole politice, sociale, științifice, știri și informații locale și naționale, epigrame. Alți colaboratori: Florin Constantinescu, Dona Iacob, Petre A. Butucea, Iuliu Sabin Șendrei. A. P.
PRAHOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288996_a_290325]
-
Amintiri din „Junimea” de Iacob Negruzzi, inserează în câteva numere o conferință a lui Ionel Teodoreanu, Cum am scris „Medelenii”, rostită la Caracal în ianuarie 1941, scurte articole despre George Coșbuc, G. Topîrceanu, I. Budai-Deleanu, Octavian Goga, G. Ibrăileanu, precum și epigrame, strigături, rebusuri. În sumar intră și rubricile „Recenzii” și „Poșta redacției”. Alți colaboratori: V. Enescu, Marin I. Georgescu- Celaru, I. Borangic, Ion P. Dacianu. P.l. încearcă să depășească limitele provincialismului prin interesul manifestat dincolo de scrisul literar local. A.P.
PRIETENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
o cronică dramatică și un carnet literar care prezintă în special manifestări dramatice și muzicale locale sau cărți nu foarte pretențioase, sub semnătura unor Corneliu I. Dumitrescu, G. Diamandi, Nelu Ionescu, George Mătăsaru, Ion I. Rujeanu, Const. Jaleș. Sunt publicate epigrame, unele reușite, precum și poezii de Numa Cartianu, Constantin Nisipeanu, D. Ciurezu, N. Vulovici, Eugen Constant, Eugenia Lupoiu, Mihail Negru, Al. Iacobescu (care publică și traduceri din Pușkin și Camões). O transpunere din Emil Ludwig e semnată de D. Tomescu. E.M.
PRESA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289013_a_290342]
-
vorbă cu prizonieri politici, declară că acolo „regimul penitenciar e uman și acceptabil”. Se mai publică diferite materiale despre revoluția din octombrie, un articol despre originea și istoricul Internaționalei, o declarație de adeziune a lui Romain Rolland la revoluția sovietică, epigrame și aforisme. A.P.
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
Maximilian Costin un poem al lui Stéphane Mallarmé, iar E.C. Zamfir tălmăcește versuri aparținând lui Zareh Boronian. Revista publică numeroase materiale cu caracter pedagogic, social și cultural, câteva articole despre Gh. Șincai, Petru Maior, Alexandru Papiu-Ilarian și Vasile Pop, cugetări, epigrame. Alți colaboratori: Nicolae Rusu, Lucreția Manoilă Runcu, Ștefan Gh. Grecu, Vasile I. Posteuca, Marin Radu Voinea, V. Hondrilă, Mihail Pintea, Traian Marcu, Vasile Al. Gheorghe, Corneliu Albu, George Popa, Teodor Scarlat, Florin Stanica, Victor Laurențiu, George Hanganu, Florica Ciura, Mihail
PROGRES SI CULTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289032_a_290361]
-
Alexandrescu, Const. Nutzescu, N. Burlănescu-Alin, Basil Gheorghiu ș.a. Proză semnează Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu. Apar traduceri din Heinrich Heine, Maxim Gorki, Jean Richepin, Catulle Mendès, Alexis Bouvier. Revista mai conține epigrame, maxime, cugetări, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: G. Tutoveanu, I. Duca, Const. S. Stoenescu, T. A. Teodoru. A.P.
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
Dan Silvianu ș.a. Traduceri din E.A. Poe, Alphonse Daudet, Oliver Schreiner, Jules de Marthold dau George Ulieru (sub pseudonimul Alma Deodor), I.C. Jinga, Aurel Bugariu. Se mai publică articolul Nicolae Iorga. Omul și opera de Eugen Jebeleanu, recenzii, cronici, note, epigrame, cugetări de Carmen Sylva și Alfred de Musset. Alți colaboratori: Agatha Grigorescu-Bacovia, Nic. Manolescu, Mircea I. Jereghie, Alexe Marinescu, Cezar Robeanu. Încrezătoare în tradiția literară românească și în același timp deschisă tinerilor scriitori, P.l. reușește, prin calitatea colaboratorilor, să depășească
PROVINCIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289050_a_290379]
-
Bun sosit și rămas bun, în transpunerea lui Ion Sân-Giorgiu), Petőfi Sándor, iar din Ady Endre se tălmăcește poemul Fericiți sunt cei ce îmbătrânesc (Horia E. Frunză). La sfârșitul fiecărui număr este plasată rubrica „Note”, unde sunt găzduite portrete, evocări, epigrame. T.H.
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
lucrează scriitorii. Pe parcursul existenței sale, publicația pune accent pe „puterile creatoare ale locului”, în spiritul unui regionalism menit să contribuie prin valorile proprii la „marele element al românismului” (I. Cetină, Rostul periodicelor provinciale). Rubricile obișnuite sunt „Știri - Fapte - Comentarii”, „Cronica”, „Epigramă și humor”, „Școala și biserica”, „Tribuna liberă”, „Diverse”, „Anchetele noastre”. Sunt găzduite versuri de Ion Pillat (Singur și Vechime), Verona Brateș, Petru Homoceanul, Emil Vora, Grigore Bugarin, Emil Zegreanu, Veturia Constantinescu. Se publică proză aparținând lui V. Voiculescu (Capul de
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
despre Mihail Sebastian). P. mai cuprinde anchete teatrale, o cronică a revistelor în cadrul unei rubrici intitulate „Cărți și reviste”, alături de cronica teatrală, cinematografică, plastică, muzicală, cât și un număr mare de știri politice, artistice, culturale, sportive, informații medicale, reflecții, anecdote, epigrame. Alți colaboratori: Ionel Sârbu, Nicolae Bocșa, Teofil Lianu, Vasile Dobrian, Mircea Popovici, Pimen Constantinescu, Ion Apostol Popescu, Mihai Spiridonică, Victor Jurcă, D. Hinoveanu. M.W.
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
primare în limba germană, apoi urmează la București Liceul „Matei Basarab” și Liceul „Dimitrie Cantemir”, unde își va susține bacalaureatul. În 1924-1925 face parte din redacția ziarului „Rampa”, unde și debutează, sub pseudonim, continuând să publice, în același mod, poezii, epigrame și proză la „Vremea”, „Ziarul călătoriilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Epigrama” ș.a. Își încheie studiile la Academia de Arhitectură (luându-și licența în 1937) și profesează ca arhitect până la pensionare (1969), preocupare finalizată și în plan teoretic cu publicarea eseului
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
și Liceul „Dimitrie Cantemir”, unde își va susține bacalaureatul. În 1924-1925 face parte din redacția ziarului „Rampa”, unde și debutează, sub pseudonim, continuând să publice, în același mod, poezii, epigrame și proză la „Vremea”, „Ziarul călătoriilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Epigrama” ș.a. Își încheie studiile la Academia de Arhitectură (luându-și licența în 1937) și profesează ca arhitect până la pensionare (1969), preocupare finalizată și în plan teoretic cu publicarea eseului Cartea proporțiilor (1981), altă lucrare, un dicționar de arhitectură, rămânând în
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
La arme și Albastru. Gazeta include și versuri de același G. Tutoveanu (La Putna, Cuza-Vodă etc.) sau reproduce din Al. Vlahuță (Hristos a înviat!), I. Stătescu, D. Iov, dar și poeme satirice la adresa liberalilor sau a conservatorilor, iscălite cu pseudonime. Epigrame cu aceeași tematică apar în majoritatea numerelor, unele semnate N. Grozea. De reținut sunt și cugetările grupate la rubrica „O vorbă pe săptămână” (semnată Filosof), explicațiile privind tradiția înroșirii ouălor datorate lui Simion Florea Marian ori necrologurile despre Aurel Vlaicu
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
sau persiflant îl prinde, reușește mai bine în fabule, care au și o construcție ingenioasă. Vituperând multe din „rălele” ce dăunau vieții sociale a vremii, îi șfichiuie, bineînțeles, pe cei care nu pricep necesitatea Unirii. I se datorează și câteva epigrame. Că scriitorul s-a subordonat câteodată căuzașului o dovedesc pamfletele lui versificate, care au circulat pe foi volante sub titlul Plutarhul Moldovei și care i-au fost atribuite de Mihail Kogălniceanu. O însemnătate pur documentară prezintă două broșuri, România după
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
în mijlocul căruia va scânteia minunea unei inspirări dumnezeiești”. R. mai cuprinde prezentări ale revistelor literare, semnalări ale aparițiilor editoriale, știri din actualitatea literară și culturală, cronica teatrală, cinematografică și muzicală, reproduceri de afișe cu spectacole de teatru, programele concertelor simfonice, epigrame, anecdote, ilustrații, publicitate, știri sportive. Alți colaboratori: I.A. Bassarabescu, George Emil Botez-Rareș, A. de Herz, Zaharia Bârsan, Mihail Sevastos. M.W.
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
între 1 martie și 2 iunie 1896. Colaborează cu versuri și proza O. Carp, N. Beldiceanu, Gheorghe din Moldova, Lucreția Suciu-Rudow, Ana Ciupagea, Lăură Vampa, N.G. Rădulescu-Niger, Gr. N. Lazu. Lui Traian Demetrescu i se publică versuri, Petre Liciu semnează epigrame, în timp ce Ludovic Leist traduce din I.S. Turgheniev (schițele Vizită, Moșneagul, Călugărul, Auzi-vei judecată proștilor). Alte tălmăciri sunt facute probabil tot de L. Leist din Alphonse Karr și din O. Klaussmann, C. Schiffer, P. Gyulai, Ch. Monselet. Revista își propune
REVISTA BUZAULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289186_a_290515]
-
destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o rubrică ocazională, inserând informații culturale de actualitate. Se publică sau se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia Tudor, precum și proză de Ludovic Dauș, Ioan Nicolau, Tudor Arghezi, Fata de demult (2/1932). Sunt reproduse câteva studii și articole mai vechi: A.D. Xenopol (Literatura haiducească, un studiu critic acid la adresa contrafacerrilor literare, declarate „de inspirație folclorică”, ale
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
precum și în cel naturalist și modernist, nelipsind, în același timp, o anume notă didacticistă. Lirica se încadrează stilistic într-un registru larg, de la poezia clasică (G. Coșbuc, Al. Vlahuță) la cea neoromantică ori simbolistă sau la genuri „minore” (precum fabula, epigrama etc.). Dimensiunea teoretică este absentă. Articolele de fond, prezente în fiecare număr, dezbat teme morale, sociale, politice, culturale, practicând un discurs didacticist asupra problemelor abordate. Sunt publicate versuri de Vasile Militaru, Petre Dulfu, Maria Pană, alături de aceștia aflându-se I.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
basme și legende din literatura europeană și asiatică, o transpunere (semnată Noi) a romanului Gil Blas de Lesage, prezentată în foileton, versiunea realizată de Elena Farago la Pasărea albastră, piesa lui Maurice Maeterlinck. Rubrici permanente sunt „Pagina hazlie” (cuprinzând fabule, epigrame, aforisme), „Jocuri distractive”, și, cu o apariție sporadică, rubrica intitulată „Cărți și reviste”, susținută de colectivul redacțional. Alți colaboratori: G. Gr. Caïr, C. Niculescu-Novaci, Barbu Solalcolu, Corneliu Dragu, N.T. Cristescu, I. Neagu, Sanda Movilă. C.Tt.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
al Gimnaziului „Dinicu Golescu” din Câmpulung, primar, senator, prefect. Între 1910 și 1914 M. învață la școala primară din Câmpulung și dovedește un talent literar precoce - la nouă ani compunea feeria Povestea violetelor și alcătuia revista „Ghiocelul”, în care publica epigrame, schițe și piesa Ardealul. Urmează liceul la Câmpulung și Iași (1914-1919), iar bacalaureatul îl susține la Liceul „Sf. Sava” din București (1919). Scrie versuri pentru copii în „Revista copiilor și a tinerimii”, povestiri și însemnări de război, cuplete pentru reviste
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
1936 și conține mai multe rubrici: „Încrestări”, „Scurte note” (despre reviste nou-apărute, apariții editoriale), „Comemorări”, „Poeme”, „Siluete artistice”, „Reviste”. Poezia este cel mai bine reprezentată: Ion Moldoveanu, promovat ulterior la „Symposion”, trimite în 1937 numeroase versuri, Gabriel Țepelea colaborează cu epigrame ce vor fi incluse în volumul Instantanee (1937), Ion Negoițescu debutează aici cu poezia Indiană (65/1937). Numeroase poeme publică Radu Stanca între anii 1935 și 1937, mai sunt găzduite versuri de Iustin Ilieșiu, Emil Isac, C.S. Anderco, Florin Varduca
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
ș.a. În primul număr apare o cronică la romanul Nea Nae al lui N.D. Cocea. La rubrica „Magazin” se consemnează apariții editoriale și revuistice. P. acordă atenție prezentării grafice, reproducând lucrări de Șt. Dimitrescu, Otto Briese, N. Tonitza ș.a. Glumele, epigramele și noutățile cinematografice completează sumarul unei publicații care s-ar fi putut impune în istoria presei românești dacă ar fi avut o existența de durată. I.R.
PEISAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288748_a_290077]
-
1950 este funcționar la Președinția Consiliului de Miniștri, iar între 1950 și 1952 deține funcția de delegat al guvernului la Administrația Porților de Fier, la Orșova. Debutul se produce la revista „Graiul nostru” din Bârlad, în 1925. Publică versuri și epigrame în „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»” (1928, 1929), colaborează la „Bilete de papagal”, perioadă care îi va marca personalitatea literară. Prezența relativ constantă în paginile „Jurnalului literar” (1938-1939) determină o distanțare de afinitățile cu poetica argheziană, concretizată în prima
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
1968), sunt „cărți de colorat”, adresate copiilor, combinând componenta ludică și un voalat lirism, alimentat de nostalgia poetului vagant. Antologia Versuri (1968) cuprinde texte risipite, decenii la rând, în presă și vădește intenția șlefuirii definitive. Frecvent prezentat în antologiile de epigrame, P. este însă un autor cu o activitate extrem de variată, colaborând cu versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete de scriitori, proză și traduceri, articole de popularizare a științei la „Amicul tinerimei”, „Rampa”, „Revista dobrogeană”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]