2,823 matches
-
Rachilde, Domnul Venus, tr. Roxana Gheorghiu, pref. edit., Iași, 1991. Traduceri: Alfred Jarry, Căutarea Messalinei: romanul vechii Rome, îngr. și pref. trad., Iași, 1998. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Un eseist, „Dialog”, 1981, 79-80; Ion Bogdan Lefter, Aventurile editoriale ale unui eseist ieșean, CNP, 1992, 2; Mircea Mihăieș, Un San-A. printre cuvinte, O, 1992, 1; Dan C. Mihăilescu, Sfoara cu motocei, LAI, 1992, 13; Nicolae Bârna, Filiera franceză și hâtra zăbavă bahluviană, CC, 1992, 3-4; Cornel Moraru, „Sentimentul românesc al urii
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
POP, Grigore Traian (4.XI.1939, Șieu-Odorhei, j. Bistrița- Năsăud), eseist. Urmează liceul la Năsăud, își ia bacalaureatul la Bistrița și devine student la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității din Cluj (1958-1963). Funcționează ca profesor la Institutul Pedagogic din Craiova și, tot aici, la Școala Specială, apoi ca redactor
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
POP, Ioan F. (4.I.1959, Valcău de Sus, j. Sălaj), poet și eseist. Este fiul Mariei (n. Bodea) și al lui Flore Pop, țărani. Urmează școala primară și primele două clase de liceu în comuna Sâg, județul Sălaj, absolvind apoi Liceul de Filologie-Istorie din Oradea (1984). Este licențiat în teologie-istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
PLEȘU, Andrei (23.VIII.1948, București), eseist. Este fiul Zoei (n. Rădulescu) și al lui Andrei Pleșu, medic. Frecventează școala primară la Sinaia, Pârscov (județul Buzău) și la București, unde urmează Liceul „Spiru Haret” (1959-1966) și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția istoria și teoria artei
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
Republicii Franceze (1999); este membru al mai multor academii de arte și științe, doctor honoris causa al Universității „Albert Ludwig” din Freiburg (2000) și al Universității „Humboldt” din Berlin (2001). P. s-a afirmat ca unul dintre cei mai înzestrați eseiști ai generației sale. A debutat încă de pe când era student, în 1968, cu un eseu despre originile artei, apărut în revista „Amfiteatru”, colaborând ulterior și la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Viața românească” ș.a. La douăzeci și șase de
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
puteri asociative, întemeiată pe o solidă cunoaștere a marilor direcții din filosofia artei. Câteva însemne sunt evidente de pe acum: informația cuprinzătoare care conlucrează cu o intuiție precisă, concluziile demersului analitic fiind adesea surprinzătoare. Fără să caute originalitatea cu orice preț, eseistul ajunge la formulări axiologice personale, pentru că abordează operele de artă dintr-o perspectivă în care raporturile dintre idee și semnul plastic sunt interpretate într-un sistem de relații multiple, aflându-se în atenție atât arta contemporană artistului discutat, cât și
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
Se propune la un moment dat chiar un decalog intitulat Teze pentru o fenomenologie a protecției (îngerești). Cu o configurație mai fragmentară, partea a doua (Experiențe, tatonări, lecturi) este simetrică celei dintâi: dacă obiectul Introducerii... îl constituiau îngerii, acum privirea eseistului se oprește asupra angelității, înțeleasă ca o constantă ce se infuzează în cele mai variate compartimente ale existenței. Aici îngerii devin adesea pretexte pentru considerații despre limbaj și artă, despre bine și rău, despre intelect și iubire. De altfel, autorul
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
din sfera angelologiei), depășesc regimul unei așteptate, însă mult prea limitate, dezbateri lingvistico-filosofice, prezentă, de altfel, în Introducere (Limba păsărilor. Însemnări pe marginea unui dialog platonician), lărgindu-și cadrul către „orizontul de universalitate spre care tinde orice idiom particular”. Popularitatea eseistului, mai ales pentru generația tânără, a fost câștigată și prin intervențiile sale orale; spontaneitatea, strălucirea replicii, adresa directă a argumentului polemic, jocul dezinvolt cu paradoxul, limbajul, întotdeauna suplu, stăpânit cu grație, au făcut ca P. să fie privit ca un
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
, Alexandru A. (1.IV.1900, Iași - 8.II.1979, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Nemțeanu) și al lui Alexandru Philippide, reputat lingvist și filolog, care i-a inspirat dragostea pentru studiul filologic și pentru literatură. Urmează, între 1906 și 1918, școala primară, apoi Liceul Național din Iași, frecventând
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
POPA, George (7.VII.1923, Panciu), poet, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Vulpoi) și al lui Constantin Popa, țărani. Urmează școala primară în localitatea natală, Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman (1934-1942) și Facultatea de Medicină din Iași (1943-1949). După absolvire e angajat preparator la aceeași facultate
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
POPA, Nicolae (13.II.1959, Buda, j. Ungheni), poet, prozator și eseist. A urmat Școala Poligrafică din Chișinău și, tot aici, cursurile Universității de Stat (1978-1983), absolvind ulterior Institutul de Literatură din Moscova (1989). A fost redactor la „Literatura și arta” și „Sfatul țării”. Din 1994 este, succesiv, redactor, redactor-șef adjunct
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
alta intră comentarii la scrieri cu subiecte istorice etc. Scriitorii contemporani luați în discuție sunt diferiți sub varii raporturi (de la vârstă și notorietate, până la importanța și valoarea operei), fiind comentați poeți ca Marin Sorescu, Sina Dănciulescu, Radu Cârneci, Titus Vâjeu, eseiști și critici precum Edgar Papu, Cornel Regman, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, D. I. Suchianu, prozatori ca Al . Ivasiuc, Francisc Păcurariu, D. R. Popescu, Mircea Horia Simionescu, Ion Băieșu, C. Novac, Maia Belciu, Dan Mutașcu, Corneliu Leu, Radu Theodoru, Eugen Uricaru, Nicolae
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
POPESCU, Ștefan (20.VII.1912, București - 16.I.1995, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Zoei (n. Ștefan) și al lui Vasile Popescu, țărani. În București face școala primară „A.T. Laurian” și Liceul „Matei Basarab”, iar în 1936 va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie, luându-și licența în filologie
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
, Jacob (31.V.1921, București - 5.II.1996, Roma), prozator și eseist. Își petrece copilăria la Iași, unde este elev la Liceul Internat, după absolvirea căruia urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene. Redactor la ziarele „Moldova” și „Lupta Moldovei” (1945-1947), înființează revista literară „Pygmalion” (1947), suspendată de cenzură după
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
POPA, Grigore (31.VII.1910, Podeni, j. Cluj - 24.IX.1994, București), poet și eseist. Este fiul Veronicăi și al lui Vasile Popa, țărani. Urmează clasele primare în localitatea natală (1916-1922), apoi frecventează Liceul „Regele Ferdinand” din Turda (1922-1929). Își ia licența în filosofie în 1933, la Universitatea din Cluj, ca absolvent al Facultății de
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
POPA, Dumitru Radu (26.X.1949, București), prozator și eseist. Este fiul Mariei-Magdalena Popa (n. Levandowsky), medic, pianistă, traducătoare, autoare de cărți pentru copii, și al lui Grigore Gr. Popa, medic. Urmează școala elementară și începe liceul la Craiova (1956-1962), fiind absolvent al Liceului „I.L.Caragiale” din București (1967) și
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
POPESCU, Dumitru (18.IV.1928, Turnu Măgurele), prozator, poet și eseist. Este fiul Elenei Aurica Popescu, mic meseriaș. Urmează școala primară, gimnaziul și Liceul Comercial în orașul natal, înscriindu-se apoi la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București, pe care o va absolvi ca licențiat în științe economice
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
POPESCU, Adrian (24.V.1947, Cluj), poet, prozator și eseist. Este fiul Anei (n. Verde) și al lui Grigore Popescu, medic. La Cluj va absolvi liceul (1965) și Facultatea de Filologie (1971). Ulterior lucrează ca redactor la „Steaua”, în 2000 devenind redactor-șef al publicației. Este unul din membrii fondatori
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
PILLAT, Ion (31.III.1891, București - 17.IV.1945, București), poet, traducător și eseist. Este fiul Mariei (n. Brătianu) și al lui Ion N. Pillat, senator, moșier de veche origine răzeșească. După școala primară și primele trei clase ale cursului gimnazial, făcute la Pitești în particular, urmează clasa a IV-a la Liceul „Sf.
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
POPESCU, Petru (1. II. 1944, București), prozator, poet, eseist și traducător. Este fiul actriței Nelly Cutava și al lui Radu Popescu, cronicar dramatic. A absolvit la București Liceul „Spiru Haret” (1962) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză (1967). În 1966 publică placheta Zeu printre blocuri, debut poetic salutat
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
, Vasile (10.IX.1912, Stăneștii de Jos, azi în Ucraina - 6.XII.1972, Chicago, SUA), poet, gazetar și eseist. Este penultimul copil din cei șase ai unei familii de țărani bucovineni: mama se numea Ileana (n. tot Posteuca), iar tatăl, Ieremie Posteuca, a murit în 1914 pe front, în Galiția. P. face clasele primare în satul natal, pe cele
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
POPESCU, Dumitru Radu (19.VIII.1935, Păușa, j. Bihor), prozator, dramaturg, eseist și poet. Este fiul Mariei Popescu (n. Bențea) și al lui Traian Popescu, învățători, originari din Mehedinți. După ce urmează liceul la Oradea (1949-1953), face trei ani studii de medicină la Cluj (1953-1956), tot acolo urmând Facultatea de Filologie, absolvită în
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
, George (18.XII.1930, Cuza Vodă, j. Călărași), prozator și eseist. Este fiul Saftei (n. Codru-Gherman) și al lui Marin Radu, crescător de cai de rasă. Face școala primară în satul natal (1937-1942), urmează Liceul „Știrbei Vodă” din Călărași (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955). Paralel, audiază
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
PRUTEANU, George (15.XII.1947, București), eseist și publicist. Este fiul Sofiei Pruteanu (n. Musafia), telefonistă, și al lui Paul Pruteanu, profesor universitar, specialist în istoria medicinei. Absolvent în 1965 al Liceului „Vasile Alecsandri” din Iași, P. devine în același an student al Facultății de Filologie, secția
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
, Andreas (4.X.1938, Nestorio-Kastoria, Grecia), traducător și eseist. Este fiul Alghelikiei (n. Paliobei) și al lui Aristidis Rados, zidar. În timpul războiului civil din Grecia, familia sa a fost nevoită să ia calea exilului. R. a făcut cursurile primare și gimnaziale în Grecia, Albania și în România, la Român
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]