16,546 matches
-
a vedea cît de adevărată este această afirmație. Nu ironia este arma principală a cronicarului radiofonic, ci umorul. Noica dovedind astfel o profundă înțelegere pentru fenomenul media - el știe să capteze atenția, aceasta e ținta lui principală. Extrem de interesant este eseul dedicat "vacanței". Este surprins perfect conflictul atît de "modern" dintre week-end și zilele lucrătoare. Omul modern este împărțit între aceste două vieți paralele, în nici un fel compatibile. Postura sa schizoidă îl face să caute excesul, așa-numita "distracție", în timpul liber
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
modern trebuie să-și ia măsuri pentru a fi sigur că se "distrează" și, mai ales, pentru a fi sigur că a făcut ceva concret, demn de povestit. Un alt subiect demn de atenție este jocul de noroc. Merită citit eseul dedicat "omului care joacă la loterie", pentru că impresionează naturalețea cu care privește fenomenul acest observator extrem de intransigent în alte cazuri. Tema este foarte actuală și ascunde și o importantă problemă de mentalitate a intelectualului român. Dacă privim publicistica intelectuală de
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
filozofi care reprezintă un filon iudaic (Spinoza, Buber, Scholem, Freud, Kafka, Hannah Arendt și mulți alții). Este o reală revoluție în plan editorial, vizibilă și în România, unde au apărut și continuă să apară un număr enorm de studii și eseuri, originale sau traduse, despre iudaism istoria evreilor, istoria lor intelectuală, despre Israel, studii pe teme biblice și mistică iudaică. Are loc și o instituționalizare a acestui interes prin apariția unor centre de studii iudaice și introducerea lor în cadrul universitar. Cred
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
eseistic, parodic, satiră, antiutopie, pamflet - Adio, Europa! este expresia unei tentative disperate de "dezvrăjire a lumii" în care se îmbină comicul cu tragicul și cu absurdul, ironia cu patosul și deriziunea, revolta cu blestemul și cu tăcerea. Intelectualism, ironie, parabolă, eseu - acestea sunt invariantele romanului lui Ion D. Sîrbu (poate cel mai curajos roman politic despre alienarea societății românești sub totalitarism) și ale unei întregi direcții din proza secolului al XX-lea, de la Mihail Bulgakov la Andrei Platonov, de la Thomas Mann
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
precum Încercare de antropologie istorică a morilor de apă și morăritul țărănesc (episodul VII), Modalități de instituire a clerului de mir în parohii (sec. XVIII-XIX), sau fragmentele din teze de doctorat cu puncte, subpuncte, subsub și încă, prezentate cu supratitlul eseuri, nu dau ghes cititorului generic de reviste culturale, sînt destinate unui număr restrîns de specialiști sau unei comisii de acreditare academică. (George Ivașcu obișnuia să spună, în fața unor asemenea texte, "să ne gîndim și la Cititor", iar cînd era obligat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
știre la BBC, care, dacă n-ar fi, în realitatea ei, lugubră, ar suna mai degrabă absurd-comic. Ferească Dumnezeu de-așa absurd și de-așa comic! Pentru practicarea ("subversivă") a "respirației adînci". Punct. Apropo de schingiuiri. Parcurg în "R.l." un eseu excepțional, extrem de savant. Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în "Limbajele durerii", două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocarea cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau parcardă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă de o neverosimilă gingășie... Contaminat de apetit doct-speculativ, simt, la rîndu-mi, nevoia recurgerii la... eseu. Dacă tot e vorba de relația călău-victimă, să revăd, la Muzeul de Artă de la Palat, marea pînză a lui Caravaggio
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau parcardă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă de o neverosimilă gingășie... Contaminat de apetit doct-speculativ, simt, la rîndu-mi, nevoia recurgerii la... eseu. Dacă tot e vorba de relația călău-victimă, să revăd, la Muzeul de Artă de la Palat, marea pînză a lui Caravaggio "Cezar primind capul lui Pompei" (deși de-o viață o am imprimată fidel pe retină). Deci, la Muzeu! Dar, stupoare
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
Fried, de Annie Kriegel și Stéphane Courtois în care au analizat cazul "Tovarășului Clement" în spatele căruia se ascundea Eugen Fried - reprezentantul Kominternului care a condus Partidul Comunist Francez din 1931 pînă în 1943 -, am fost tentat să scriu un scurt eseu despre oamenii din subterană, spionii, "les taupes" - cîrtițele -, tehnicienii în acțiuni subversive și de subminare a pilonilor de rezistență - Statul, Libertatea și Religia -, aventurierii revoluției comuniste, ilegaliștii, specialiștii în simulare și disimulare, cei care au determinat izbucnirea unor evenimente istorice
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
Verhovenski, Stavroghin și Kirilov (Demonii) întruchipați în fiecare militant care avea un singur scop: distrugerea societății prin orice mijloace: "Stavroghin stătea cu pistolul lăsat în jos și aștepta nemișcat să tragă în adversarul său". Poate tentația de a scrie acest eseu era determinată și de faptul că Eugen Fried făcea parte din axa Moscova-București-Paris. Fried a cunoscut-o pe Ana Rabinovici Pauker la Paris, au lucrat împreună ca reprezentanți ai Kominternului și au avut un copil, Maria, născută la Moscova în
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
se încadrează și broșura lui Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc din 1944, apărută, acum, la Editura Humanitas în a doua ediție. Mărturisesc a nu o fi citit pînă astăzi, și, de fapt, asupra ei mi-au atras atenția două eseuri ale d-lui Nicolae Manolescu apărute în revista noastră. Acest volum intenționase să fie o vastă lucrare, larg concepută, intitulată Contribuții la o istorie a vieții spirituale românești comandată de Institutul Român din Berlin care să apară la o editură
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
din eternitate. Mai putem rămîne așa pe plan de cultură?" Și, aici, se referă, aliindu-se cu opiniile antitradiționaliste ale lui Cioran din Schimbarea la față a României la necesitatea reintrării în istorie și la opțiunile antitradiționaliste. Într-un alt eseu, precizează "precumpănirea valorilor țărănești înseamnă păstrarea noastră în rîndurile întîrziaților istoriei". Or, se știe, "nu se pot crea valori istorice de durată pe nivelul afirmărilor țărănești". Și, după alte cugetări alarmate din alte studii și articole, ajunge să se întrebe
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Ion Pop După ce ani de-a rândul a practicat cronica literară și eseul, impunându-se printre criticii de întâmpinare cei mai activi și mai pătrunzători, într-un limbaj ce-și împărțea atenția între cărțile comentate și propria calitate expresivă (cu un dozaj subtil între plăcerea asocierilor ingenioase și rafinate între cuvinte, mergând până la
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
plăcerea asocierilor ingenioase și rafinate între cuvinte, mergând până la un fel de narcisism al expresiei, cu prețiozități atenuate de un spirit ludic "postmodern"), Al. Cistelecan le face cititorilor săi o surpriză de proporții: a doua sa carte - după culegerea de eseuri critice Poezie și livresc din 1987 - este un studiu sistematic și doct, strict întemeiat teoretic, cu tot aparatul critic cerut de regulile academice ale unei teze de doctorat. El e dedicat, pe deasupra, unui scriitor de frecventarea asiduă a căruia criticul
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
cu argumente și exemple convingătoare. Sub un titlu insolit, Apa conceptuală, este adusă în dezbatere, din același unghi al modelării imaginarului de către principiul acvatic, și eseistica pillatiană, unde "limbajul de simili-concepte" favorizează pătrunderea imaginarului în discursul ideologic. Mișcarea ideii din eseuri - poate remarca astfel comentatorul - e izomorfă configurării simbolurilor din poeme", prin sublimări ale "complexului copilăriei" într-o "reverie recesivă" și prin interpretarea tradiției în termeni acvatici, în vreme ce "tipicul" (tradiția moartă) apare "osificat"; "apa - se scrie într-un loc - reprezintă omologia
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
de granițe, tulburărilor politice, frustrărilor naționaliste și rasiste, dar poate și ca urmare a unei neliniști a individului, a unei nesiguranțe personale care nu te lasă să-ți găsești locul, obligîndu-te mereu să-l cauți sau să-l inventezi. În eseul ei publicat imediat după război, Arendt deplîngea soarta dezrădăcinaților, socotindu-i victime ale acestei vremi agitate, inși condamnați pe vecie să se simtă înstrăinați și neîntregi. Iată, însă, că acest secol se încheie în plină ascensiune a unui fenomen care
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
a se încadra în conveniențele sociale în ciuda faptului - enunțat de locvacele raisonneur - că oamenii se nasc unii în paradis, alții în iad. "E greu de acceptat că Răul domină!" este ideea centrală în jurul căreia filosofează din off protagonistul absent al eseului pe care Jean-Daniel Pollet l-a intitulat Cei din fața noastră, referindu-se la o sumă de fotografii-receptacol al tuturor mizeriilor suportate sau săvîrșite de oameni în acest veac. Dacă cineastul francez este recunoscut pentru predilecția de a specula frisonul pascalian
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
a deveni ceea ce francezii numesc ecrivain, scriitor care scrie despre orice. Judecînd după diversitatea cărților sale -eseuri despre interpretare literară, fotografie, imaginația pornografică, Sida, dar și romane și piese de teatru - Sontag și-a atins scopul. O bună parte dintre eseurile sale au apărut pentru prima oară în "New York Review of Books", principala revistă literară de peste ocean. De curind, autoarea a sărbătorit treizeci de ani de la data publicării primului său text în "New York Review of Books", un portret al lui Walter
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
publicării primului său text în "New York Review of Books", un portret al lui Walter Benjamin în care Sontag descoperă o întruchipare a spiritului saturnian. Cu prilejul acestei sărbătoriri am ascultat-o pe Susan Sontag într-o înregistrare radiofonică, citindu-și eseul. O voce gravă, chiar guturală, cu inflexiuni calde dar sobre, cu o pronunție impecabilă a numelor germane, și fără să vreau mi-am închipuit-o fizic în compania lui Walter Benjamin, chiar și a lui Adorno ori Scholem, iar apoi
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
dintre cele mai frumoase cărți din această categorie și ar fi păcat să nu poată fi citită și în românește. *) Traducerea poemelor incluse în acest articol aparține lui Șerban Foarță. 1 "Conversations with Ahmatova and Berlin", inclus în volumul de eseuri The Proper Study of Mankind, Farrar, Straus and Giroux, New York, 1998. 2Idem. György Dalos, Vizitatorul din viitor. Anna Ahmatova și Isaiah Berlin (The Guest from the Future. Anna Akhmatova and Isaiah Berlin), tradus la Editura Farrar, Straus and Giroux din
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
Roxana Racaru Specia cea mai controversată a prozei, eseul a constituit subiectul multor studii de estetică (în care se încerca o definire a eseismului ca mod de a citi lumea) și mai ales de teorie literară (eseul văzut în raport cu genurile literare, stabilirea caracteristicilor formale sau de atitudine specifice). Gen
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
Roxana Racaru Specia cea mai controversată a prozei, eseul a constituit subiectul multor studii de estetică (în care se încerca o definire a eseismului ca mod de a citi lumea) și mai ales de teorie literară (eseul văzut în raport cu genurile literare, stabilirea caracteristicilor formale sau de atitudine specifice). Gen prin excelență hibrid, literar și non-literar deopotrivă, refuzînd orice încercare de fixare, eseul, ne arată Alina Pamfil, este o "formă a neliniștii". Studiul, erudit fără ostentație, trece în
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
definire a eseismului ca mod de a citi lumea) și mai ales de teorie literară (eseul văzut în raport cu genurile literare, stabilirea caracteristicilor formale sau de atitudine specifice). Gen prin excelență hibrid, literar și non-literar deopotrivă, refuzînd orice încercare de fixare, eseul, ne arată Alina Pamfil, este o "formă a neliniștii". Studiul, erudit fără ostentație, trece în revistă principalele teorii și idei vehiculate în legătură cu definirea eseului, dar pornind de la sugestiile oferite de analiza unor texte aparținînd unor autori diverși (Alexandru Odobescu, Paul
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
de atitudine specifice). Gen prin excelență hibrid, literar și non-literar deopotrivă, refuzînd orice încercare de fixare, eseul, ne arată Alina Pamfil, este o "formă a neliniștii". Studiul, erudit fără ostentație, trece în revistă principalele teorii și idei vehiculate în legătură cu definirea eseului, dar pornind de la sugestiile oferite de analiza unor texte aparținînd unor autori diverși (Alexandru Odobescu, Paul Valéry, Peter Handke, Virginia Woolf, Octavian Paler, Henry Fielding, Günter Grass, Michel Tournier), fiecare aducînd un parcurs inedit în cîmpul de înțelegere al temei
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
dar pornind de la sugestiile oferite de analiza unor texte aparținînd unor autori diverși (Alexandru Odobescu, Paul Valéry, Peter Handke, Virginia Woolf, Octavian Paler, Henry Fielding, Günter Grass, Michel Tournier), fiecare aducînd un parcurs inedit în cîmpul de înțelegere al temei: eseul ca "dialog nesfîrșit", "cutreier printr-un cerc de uimire", "coexistență a diverselor", "interogare a stereotipurilor", "punere în cumpănă", "antifrază continuă", "variațiuni și paradoxuri", "interpretare delirantă". Acest prim capitol, Lectura eseurilor, cuprinde și, după cum ne avertizează autoarea, inadecvările și automatismele de
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]