2,623 matches
-
propusese să-și republice teza la editura SS-Ahnenerbe4, sau folosirea termenului Führer1, cuvânt de altfel comun, pentru desemnarea căpeteniilor comunităților războinice ariene ale căror structură și funcțiune religioase încercase să le „reconstituie” pe baza textelor și prin analogie cu datele etnografice africane. Mai relevantă din acest punct de vedere mi se pare virulența lui Wikander în susținerea superiorității structurilor politice ariene față de organizarea de tip militar a triburilor africane, a căror inspectare intervine metodologic, ca versant al analogiei pentru sondarea mai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Uppsala nu poate fi ignorat. Două teze de iranistică publicate în același an, 1938, Hochgottglaube im alten Iran (apărută în Actele universității uppsaliene, Uppsala Universitets Årsskrift) a lui Geo Widengren și Der arische Männerbund a lui Wikander, valorifică și cercetările etnografice asupra religiilor africane pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor religioase arhaice iraniene. Într-un travaliu eminamente filologic, Wikander face apel la informațiile furnizate de Leo Frobenius privind comunitățile secrete și de tip războinic africane pentru confirmarea ipotezelor sale, inclusiv
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ipotezelor sale, inclusiv sociologice, despre structura, morfologia și semantica societăților arhaice indo-iraniene. Într-un cadru vădit mult mai organizat din punct de vedere teoretic, Widengren vede în complementaritatea celor două tipuri de studii, antice (Iranul antic în cazul său), respectiv etnografice, un câștig pentru cele dintâi (în cazul cărora expertiza directă, „pozitivă”, este imposibilă). Astfel, primul capitol (cca 100 de pagini) dintr-o vastă monografie dedicată ierarhiei divine în Iranul pre-islamic și „credinței în marii zei” privește analiza credinței în marii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
A fost un om de acțiune, dar și un gânditor politic, scriitor, istoric și filozof. Descrierea Moldovei (scrisă În latină și publicată mai târziu În traducere germană) este un tablou enciclopedic al țării sale, Îmbinând informația geografică, istorică, politică și etnografică. O amplă istorie a românilor a rămas neterminată, cuprinzând doar partea veche, privitoare la origini (până În secolul al XIII-lea), tratată cu neînchipuită erudiție. Pe turci, prințul Îi cunoștea la fel de bine ca pe moldovenii săi. Își petrecuse tinerețea la Constantinopol
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
caz izolat, Întâmplător. Dar tot Întâmplarea a făcut să dau de niște lucrări despre case cu plan circular - adăpost permanent, nu temporar (pentru că despre acestea se știe că au existat) de la noi și alte popoare. Sunt lucrări referitoare la materiale etnografice. Rugămintea mea ar fi să Întrebați voi pe dl. Ursulescu și Emandi dacă În cercetările (săpăturile) arheologice s-au descoperit locuințe cu plan circular. Adică aș vrea să văd dacă această tehnică și plan de construcție vin de undeva mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de a treia culme a literaturii noastre moderne" (M. Ralea, în Viața românească, 1927, nr. 2). Dacă Baltagul, capodopera absolută, fusese scris în căldură, în mai puțin de zece zile, e pentru că naratorul avea în minte toate componentele de aspect etnografic, psihologic și etic. Cu patru ani înainte de Baltagul, apriga Vitoria Lipan și fiica ei, Minodora, se numeau Ileana și Aglăița. O evocare din 1926, Primăveri de altădată, prefigurează comportamentul sever al Vitoriei în relațiile cu copila: "Ce cauți aici, fată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sâmbăta... 17 Mai 1927 Un băiat care ajunge la concluzia logică că tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceia ce ar forma trama tragică a unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încape nici o îndoială că, în partea de nord a teritoriului Basarabiei, locuiesc cu preferință ucraineni, iar în cea de Sud (între gurile Dunării și Nistrului și litoralul Mării Negre), ei au o majoritate relativă. Astfel că Basarabia din punct de vedere etnografic, economic și politic, formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei (subl. ns. V. M.). Posedând o bună parte din litoralul Mării Negre, în partea de vest a căruia se găsește un centru economic important, Odesa, cu care este legată toată Basarabia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ani, ci jumătate din teritoriul Moldovei, dat fiind că niciodată nu s-a putut constata nici cea mai mică diferență între limba, obiceiurile, tradițiile, felul de a fi ale populației moldovenești din stânga și din dreapta Prutului. Din punct de vedere geografic, etnografic și istoric, așa-zisa provincie Basarabia a fost dintotdeauna pământ românesc, fiind parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei. Numai numele ,,Basarabia“ nu este funciarmente moldovenesc; și chiar acest nume, dat până în 1812 exclusiv extremității sudice a acestui teritoriu, este
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost smulsă Moldovei acum 106 ani, și sustrasă cu precauțiuni inchizitoriale oricărei influențe din partea Țării-Mamă, Basarabia nu și-a schimbat aproape deloc aspectul românesc. [...] Acestea sunt, reduse la proporțiile lor reale și exacte, datele problemei. Rațiuni de orice fel, geografic, etnografic și istoric, sunt dovezi absolut convingătoare despre faptul că așa-zisa provincie Basarabia, cedată în 1812 de Turcia fără a ține seama de drepturi și de tratate, nu este decât jumătatea răsăriteană a teritoriului moldovenesc, iar această jumătate trebuia în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
discuții: linia de despărțire dintre Crișana și Ungaria, linia de legătură între Maramureș și Bucovina și linia exactă de graniță dintre Bucovina și Galiția. Generalul Iliescu a fost însărcinat ca să facă traseul exact al acestor linii, ținând seama, pe lângă situația etnografică și de necesitățile apărării naționale... Înspre Ungaria, Aliații au admis granița cerută de noi. La Ceremuș, ne-am izbit însă de ruși. Petersburgul ar fi vrut să ne mai ia un colț din Nordul Bucovinei, părțile rutenizate, dar Brătianu stărui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
alcătuită în virtutea aceluiași principiu. Niciodată nu se va putea găsi în lumea civilizată vreun congres de pace care să sancționeze o astfel de anomalie. Dar, în afară de asta, să vedem, ce drepturi are Ucraina asupra Basarabiei ? Drept istoric ? Absolut nimic ! Drept etnografic ?, dar 70% din populația Basarabiei sunt moldoveni și abia 1 % sunt ucraineni. Motive geografice ?, dar Nistru e o graniță atât de firească, încât ne-a oprit de a cere brațul stâng al lui, de la Iampol până la Mare pe seama noastră, deși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de aici e unul strict local, mărunt, fărâmițat, viețuitoarea speriată de câmpie, gata s-o ia în toate direcțiile la cea mai mică boare de vânt, n-are verticalitate și monumentalitate, e o ființă rizomatică. Uite, chiar și la nivel etnografic, cântecele din Maramureș au o structură care ating arheul, stratul freatic de universalitate al sufletului uman, la fel ca formele de artă în care au cristalizat marile civilizații ale lumii, India, Tibet, Egipt, Mesopotamia. Am fost primul cântăreț care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi internat. De la noi s-a dus la Marghiloman ca să se sfătuiască de internarea noastră. Eu începui să-mi strâng lucrurile din casă și le-am băgat în subsol, mai ales broderiile și costumele românești, promise domnului Tzigara pentru Muzeul Etnografic. L-am prevenit unde sunt ca să le apere de ar veni să le ia. Am vorbit și cu doamna Lydia Philippescu. Nu trecu mult și veni Lupu Costache ca să vorbească mamei de regularea administrației [la] Florica. El primise petiția mamei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de sunete, de emoțiune, poate unică în viața unei națiuni, căci într-acea clipă părea că se înfăptuise unirea poporului ardelean cu suveranii care simbolizau întreaga Românie Mare. Regele, regina și autoritățile s-au oprit în fața tribunei și defileul cortegiului etnografic a început. A ținut trei ore, neîntrerupt decât prin mici manifestațiuni spontane ale celor care se rupeau din coloana mergătoare și se adresau regelui și reginei fie pentru a le oferi câte un dar, produs al industriei lor casnice, fie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu desenuri de scoarțe românești în loc de chenarele bizantine, care s-ar fi potrivit mai bine. Corul foarte bun, condus de compozitorul Dima, cântă operele lui compuse în temnița din Cluj, unde a fost încarcerat cei doi ani ai războiului. conductul etnografic De acolo, la tribune; conductul etnografic începe. Mai mare, încă mai artistic și mai bine orânduit ca acel de la Alba Iulia. Aici, pe platforme-camioane, erau reprezentate case întregi cu toată gos podăria țărănească, cu locuitori exercitându-și meseria lor; pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chenarele bizantine, care s-ar fi potrivit mai bine. Corul foarte bun, condus de compozitorul Dima, cântă operele lui compuse în temnița din Cluj, unde a fost încarcerat cei doi ani ai războiului. conductul etnografic De acolo, la tribune; conductul etnografic începe. Mai mare, încă mai artistic și mai bine orânduit ca acel de la Alba Iulia. Aici, pe platforme-camioane, erau reprezentate case întregi cu toată gos podăria țărănească, cu locuitori exercitându-și meseria lor; pe altul, nunta țărănească, care a dăruit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
POPA M. RODICA CREANGĂ ȘI COPIII Simpozion județean ,,CREANGĂ ȘI COPIII” Material editat în cadrul Proiectului Educațional ,,Valorile satului românesc păstrate în muzeul etnografic” SECȚIUNI: A. Pentru ELEVI Participare indirectă * desen/pictură,colaje,având ca tematica aspect din opera lui Creangătehnici diferite de lucru; Participare directă * concurs cu echipaje de 4 copii ,,Creangă și copiii”viață și opera marelui povestitor (conform programei învățământului primar
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
bogat și mai gustos. După servirea mesei, copioase de data aceasta, am plecat cu toți întro drumeție prin împrejurimi, vizitând și o bună prietenă de a lui Vintilă din Gărâna, care și-a transformat propria casă într-un adevărat muzeu etnografic. Trecându-i pragul, am rămas cu toții uimiți de adevăratele valori culturale, tradiționale, ce erau foarte bine conservate și păstrate, fiind expuse în două camere frumos amenajate. Viorel Rău, Mihai Vintilă, Costel Iftinchi, ziaristul Titus Crișciu O colecție întreagă de ceramică
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
un titlu de noblețe care i-a creat obligații morale. Fiică a Bărăganului, înrudită spiritual cu Ștefan Bănulescu și Marin Preda, Florența Albu a fost de la prima ei carte o evocatoare a acestui spațiu, reînviat însă nu prin descripții exterioare, etnografice, ci prin încorporarea în viziunea poetică a unor mituri și simboluri specifice. Elegiacă, dar fără despletiri patetice, fără hohotiri, poezia ei transmite, ca sentiment fundamental, îndurerarea în fața distrugerii lumii vechi țărănești, proces care îi apare, ca și lui Marin Preda
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
o vedea încorporată odată cu adâncirea crizei în care se afunda Poarta Otomană. În pandant, Eminescu urmărește situația românilor din Ardeal, aflați sub administrație maghiară ("o naționalitate de 5 milioane scrie gazetarul să asimileze 9 milioane, și mai ales în prelungirile etnografice și geografice în care se află naționalitățile Ungariei, este peste putință!"), urmărind, în consecință, Problematica alianțelor militare ("destul numai notează Eminescu, tranșant să pomenim că alianța /.../ dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu caracter pedagogic care îl situează printre reprezentanții de frunte ai mișcării pedagogice românești din prima jumătate a secolului XX (65). În construirea sistemului său pedagogic, Mehedinți s-a întemeiat pe unele din tezele de bază ale etnografiei. Astfel, cercetările etnografice au demonstrat că omul s-a format prin muncă; în lumea triburilor primitive, copilul se ridică la viața de adult prin muncă. Activitatea manuală stă atît la baza cunoașterii lumii, cît și a dezvoltării intelectuale și morale a oamenilor. Întrucît
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lumea triburilor primitive, copilul se ridică la viața de adult prin muncă. Activitatea manuală stă atît la baza cunoașterii lumii, cît și a dezvoltării intelectuale și morale a oamenilor. Întrucît astfel de generalizări privind educația s-au obținut prin cercetări etnografice, S. Mehedinți vede în etnografie pedagogia omenirii. Una din ideile fundamentale pe care etnografia o furnizează pedagogiei este aceea referitoare la caracterul educativ al muncii și al tradițiilor. Tot etnografia l-a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
afirmația sa: "Temelia națiunii țăranul" (66, p. 133). În consecință, toate eforturile oamenilor de stat și ale educatorilor trebuie să se îndrepte spre păstrarea nealterată a vieții rurale, ca o condiție a păstrării culturii naționale. Întemeindu-se tot pe datele etnografice, autorul Terrei stabilește anumite particularități ale copilului, cu consecințe asupra educării lui. Copilul scria el are un fond social, aspirat din mediul în care trăiește; prin educație, el trebuie să fie format pentru acest mediu, cu mijloacele proprii mediului și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
parte. În aceste condiții, sistemul de educație pentru o națiune sau alta va fi produsul unor realități biologice și istorice proprii: "pedagogia generală", care pretinde că are soluții pentru educația copilului de pretutindeni, urmează să fie înlocuită de etnopedagogie. Cercetările etnografice continua Mehedinți raționamentul său demonstrau că educația a început în "vatra părintească" cu munca, și anume cu îngrijirea plantelor și animalelor. Această realitate este întîlnită în fiecare gospodărie a țăranului român. Firesc era deci ca școala să continue activitatea copilului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]