1,759 matches
-
însemna să "aruncăm" câteva nume, ignorându-le pe toate celelalte. Un efort elementar de onestitate ne obligă, așadar, să ne declarăm preferințele, lăsând în același timp să se audă și alte voci. Capitolul I Înțelegerea lumii contemporane I. Confuzia termenilor Etnografie, etnologie, antropologie: confuzia termenilor, atât în literatura savantă, cât și în scrierile de popularizare, poate să deruteze pe cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să se audă și alte voci. Capitolul I Înțelegerea lumii contemporane I. Confuzia termenilor Etnografie, etnologie, antropologie: confuzia termenilor, atât în literatura savantă, cât și în scrierile de popularizare, poate să deruteze pe cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor popoarelor așa numite "primitive", iar etnologia cunoștințele enciclopedice pe care le puteam extrage din ele. De fapt, etnologia apărea ca ramură a sociologiei, dedicată studiului
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
înțelegem cel mai adesea studiul evoluției biologice a ființelor umane și evoluția lor culturală în timpul preistoriei. Numeroase departamente încă reunesc antropologia fizică, arheologia și antropologia culturală. Dar, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, expresia cultural anthropology desemnează studiul comparativ al etnografiei și etnologiei, concepute ca o colecție de date, și analiza lor sistematică. În ceea ce-i privește, autorii britanici preferă expresia "antropologie socială" celei de "antropologie culturală", pentru că privilegiază studiul faptelor sociale și al instituțiilor. În anii 1950, Claude Lévi-Strauss a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care le utilizează. În sfârșit, antropologul nostru începe scrierea rezultatelor cercetării sale. Este evident că aceste faze se întrepătrund antropologul citește și scrie pe teren dar noi avem planul nostru: obiectul, terenul, lectura, scrierea. Capitolul II Obiectele antropologiei I. De la etnografia de urgență la antropologia generală Disciplina se schimbă, la fel și obiectul ei. În perioada sa clasică, antropologia se ocupa de studiul micilor societăți exotice, ținând cont de contextul lor imediat. Ea rămânea marcată de etnografia de urgență (salvage ethnography
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Obiectele antropologiei I. De la etnografia de urgență la antropologia generală Disciplina se schimbă, la fel și obiectul ei. În perioada sa clasică, antropologia se ocupa de studiul micilor societăți exotice, ținând cont de contextul lor imediat. Ea rămânea marcată de etnografia de urgență (salvage ethnography), care avea drept prioritate să descrie starea societăților pe cale de dispariție în fața expansiunii civilizației europene. Astăzi, o dată cu consolidarea interdependenței economice și politice, creșterea spectaculoasă a mobilității persoanelor și accelerarea, și mai remarcabilă, a circulației mesajelor, contextul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
construcția genurilor, practicile religioase sau relațiile de putere. În plus, aproape peste tot, oricare ar fi vivacitatea tradițiilor locale, e bine să se studieze și influența statului și controlul aparatului judiciar. Cam peste tot în lume ar fi lămuritoare astăzi etnografii ale circuitelor administrative. Nu prea putem aici să trecem în revistă noțiunile de bază, metodele de anchetă, nici diferitele "școli" în materie de studiu al rudeniei, care face parte, totuși, din formarea elementară a antropologului. Provocările sunt importante: este suficient
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mod evident, monopolul conceptelor de energie, forță, voință, suflet, elan vital, suflul vieții etc. Ei nu dețin monopolul metafizicii, nu doar în sensul cercetării cauzelor ascunse dincolo de percepțiile imediate, ci în sensul mai disciplinar al speculației sistematice. Cea mai bună etnografie nu solicită erudiți privilegiați asupra unor teme ca zeii, strămoșii sau credința, ci urmărește observarea practicilor individuale și colective, precum și culegerea de opinii referitoare la o viață particulară care se trăiește. Teoria "indigenă" este mereu captată în act. Extrapolarea care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și ei de rituri în legătură cu paradele nupțiale sau cu atitudinile de supunere codificate. Pentru alți autori, referința la o lume invizibilă (la o instanță transcendentă), intervenția preoților calificați și o intenție de eficiență sunt esențiale pentru a defini un rit. Etnografia pozitivistă vorbea, din comoditate, de religia unui popor sau a altuia ca și cum era vorba de o doctrină bine închegată pe care o putem consemna cu ușurință în scris. Ea separa în mod arbitrar domenii ca magia, vrăjitoria, religia, când acestea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Goffman. Așadar, o mare parte din viața socială și din procesele cognitive nu trece prin limbaj și poate chiar să se exprime verbal cu dificultate. Acest simplu fapt pledează în favoarea recurgerii la fotografie și înregistrări audio-vizuale, în paralel cu metodele etnografiei clasice. În legătură cu manifestările publice teatrale, filmele au arătat aspecte importante care nu sunt constituite lingvistic. Faptul că actorii sunt într-o "reprezentație" nu înseamnă neapărat că ei observă toate implicațiile jocului lor. Cricketul britanic reinterpretat de populația Trobriandais sau cultul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lacunară și marginală; față de cărți, cel puțin în Europa, filmele nu circulă sau circulă foarte puțin și chiar marile documentare clasice sunt greu de găsit. În ceea ce privește practica, studenții resimt unele dificultăți în a conduce în același timp o anchetă de etnografie clasică, foarte exigentă cu timpul și cu resursele, și un proiect audio-vizual. Alții, mai dotați pentru imagine, abandonează cariera universitară și cercetează pentru realizarea documentară. Ar trebui ca majoritatea antropologilor debutanți să aibă o cultură audio-vizuală suficientă pentru a putea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
etice, juridice, politice) transformărilor induse de descoperirile științifice. IV. Domeniu și extradomeniu în antropologie Spuneam în introducere că antropologia este o disciplină de răscruce, dar trebuie să adăugăm acum că schimburile sunt adesea mutuale. Atașamentul numeroșilor sociologi față de antropologie și etnografie începe, fără îndoială, la sfârșitul anilor 1950, când sociologii din Chicago, impulsionați de Robert Park, au început să privilegieze observația și ancheta de teren. Ei au fost urmați de sociologii de la Universitatea din San Diego, apoi de mulți alții în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu subiecte ca imaginarul colecționarilor de artă "primitivă", sau la întrebări de tipul "Ce este un corp, un obiect?", " Ce înseamnă a expune?", "Care sunt proprietățile discursive ale unui parcurs?". Capitolul III Terenul Metodologia pe care se întemeiază antropologia este etnografia. Este faimoasa muncă pe teren în cursul căreia cercetătorul participă la viața cotidiană a unei culturi diferite (îndepărtată sau apropiată), observă, înregistrează, încearcă să acceadă la "punctul de vedere indigen" și scrie. Boas și Malinowski sunt recunoscuți drept fondatorii acestei
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
părți le impută celeilaltei, se construiesc adesea așa-zisele date etnografice. De aceea, antropologul trebuie să asculte. El trebuie să creeze un spațiu unde să se exprime nu numai valorile, dar și întrebările și îndoielile informatorului. În faza sa scientistă, etnografia nu a recunoscut întotdeauna în informator un adevărat interlocutor. Nuanța este importantă, fiindcă termenul de "informator" depersonalizează experiența subiectivă a anchetei de teren. Dacă această critică a chestionarului (a interviului) trebuie să condamne utilizarea lui exclusivă, ar fi excesiv să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și a activităților. Valorizarea de către antropologi a experienței terenului îndepărtat ca rit inițiatic a fost ironizată, mai ales de către criticii care nu se întâlniseră niciodată cu așa ceva. Experiența rămâne totuși esențială, pentru că, în absența acestei probe formatoare, lectura și evaluarea etnografiei celorlați riscă să rămână suspendate. Jurnalul de teren, care nu este scris pentru a fi publicat, este pentru istoric o sursă prețioasă, dar el trebuie lecturat cu perspicacitate. El strânge, cel mai adesea, gafele, dificultățile de comunicare, când ar trebui
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de altă parte, de a-și stimula curiozitatea datorită culturii sale antropologice. Acest exercițiu, practicat pe o durată semnificativă, deosebește "terenul" de reportaj. De vreo douăzeci de ani, numeroși autori își pun întrebări asupra acestui curios gen literar care este etnografia. În general, ei privilegiază explicația prin contextul colonial, apoi postcolonial. Această explicație se impune oricum; totuși, trebuie să fim precauți cu neofuncționalismul care constă în a interpreta totul ca pe un simptom al epocii. Explicația exclusivă a unei opere prin
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
câtorva precursori, de abia din 1980 antropologii sau comentatorii lor au înfruntat chestiunea crucială a modului de expunere a rezultatelor cercetării. Antropologia americană și cercetările pluridisciplinare regrupate sub steagul cultural studies au jucat un rol pilot, contestând convențiile narative ale etnografiei. Faptul de a recunoaște că scriitura nu merge de la sine că ea este, prin definiție, problematică nu a rămas fără efect asupra modului de a înțelege și de a defini științele umaniste. Orice stil postulează o teorie (o concepție generală
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
căile prin care au ajuns să gândească ceea ce gândesc. Ei încearcă să expliciteze acest du-te-vino între teorie și "teren". Nu mai este vorba să survolezi de la mare altitudine experiența actorilor, ci, mai degrabă să restitui caracterul situat și dialogal al etnografiei. Textele acordă mai mult loc altor voci decât celei a cercetătorului: acelea care apar din arhive, ale interlocutorilor de pe teren, acelea ale filosofilor, ale teoreticienilor literaturii, ale scriitorilor. O mai mare atenție este acordată interacțiunilor sociale, antropologiei cuvântului și altor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la importul patrimoniului societăților cu transmitere orală în domeniul scrisului. În multe contexte, scriitura a fost, cel puțin parțial, adoptată de mai multe generații. Malinowski, care aprecia că aceasta era forma cea mai valabilă, dar și cea mai dificilă de etnografie, încurajase pe un anume Hsiao-Tung Fei să publice monografia sa despre țăranii chinezi. Mai târziu, Mysore N. Srinivas își publica lucrarea despre populația Coorgs din sudul Indiei, urmați de alți cercetători indieni de renume internațional. Numeroși cercetători lucrează astăzi în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
secolul XXI nu se referă la dispariția sau la păstrarea societăților denumite "tradiționale", ci la relațiile dintre grupuri, la interacțiunile între ceea ce ține de local, observabil din punct de vedere empiric pe teren și ceea ce ține de global sau mondial. Etnografia, metodologia fundamentală pe care se bazează antropologia, are ceva de spus despre o lume în care grupurile virtuale de presiune, rețelele informatice, biotehnologiile, fluxurile (de capitaluri, de imigranți, de mesaje), imaginile digitale străpung bariera etanșă, prin definiție imperfectă, a societăților
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de analiză Macro Macro Macro Micro Micro Concept cheie Competiție Consens Conflict Comunicare Conexiuni Metode de studiu specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe interviuri, chestionare, observații; date privind forma și numărul conexiunilor sociale. Interacțiune Mediată de mediu Bazată pe roluri guvernate de norme Conflict, ideologie, alienare Bazată pe simboluri, negociere de semnificații, definirea situației Relații sociale ce formează
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale progresului tehnic (I și II) în Transilvania, nr. 7-8 și respectiv nr. 12. Bucur, Corneliu. 2006. Identitate etnoculturală. Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 65-70. Bulzan, Carmen. 2005. Schimbarea socială în colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 65-70. Bulzan, Carmen. 2005. Schimbarea socială în colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională), în Iluț, Petru, Nistor, laura și Rotariu Traian (coord.). România socială. Drumul schimbării și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Social Participation, Sense of Community and Social Well Being: A Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1993. O perspectivă socio-culturală asupra tranziției
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Central and Eastern Europe: How to Break the Vicious Circle. Halle, Institute of Agriculture Development In CEE. Vuia, Romulus. 1964. Tipuri de păstorit la români în secolul XIX și începutul secolului XX. București: Editura Academiei. Vuia, Romulus. 1975. Studii de etnografie și folclor (Volumul I, II). București: Editura Minerva. Wallerstein, Immanuel. 2000. Globalization or the Age of Transition? A Long-term View of the Trajectory of the World-System, în International Sociology, vol 15(2), pp. 249-265. Wallerstein, Immanuel. 2001. Global Culture(s
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]